Sorin Fodoreanu

Vă mulțumesc. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-am intitulat prima mea declarație politică în Senatul României „Dezvoltarea României – victimă a propriei legislații”.

Problema dezvoltării României este, în aceste momente, mai actuală decât oricând. Mai multe zone din țară se confruntă cu dificultăți majore, iar cauza problemelor nu poate fi redusă numai la impactul crizei economicofinanciare.

Nu putem vorbi despre efecte fără a analiza întâi cauzele, fără a analiza lucrurile care nu au funcționat sau care au funcționat greșit până în prezent.

Criza economico-financiară nu trebuie să fie un prilej pentru transferarea majorității responsabilităților instituțiilor statului către acesta.

Realitatea din România este cea de dincolo de Buftea, Pipera sau Voluntari. Este o realitate a unui stat slab dezvoltat care, de cele mai multe ori, este surescitat la viață, în mod artificial, de la centru.

Realitatea cu care ne confruntăm este cea a unui stat rămas în urma vremurilor atât din perspectiva sistemului economic, social sau administrativ, cât și în ceea ce privește principiile care guvernează procesul legislativ din România.

Modernizarea statului și dezvoltarea economică s-au produs până în prezent mai mult haotic sau dintr-o inerție datorată unor impulsuri anacronice.

Nu s-a urmărit o strategie constantă, nu s-a urmărit un fir roșu, iar obiectivele au fost, în cel mai bun caz, ghicite, nu îndeplinite riguros.

Lipsa unor reglementări de ordin strategic a lăsat România să funcționeze uneori în baza unor legi ale hazardului. Vorbim, în principal, de economie, de sistemul administrativ, de procesul de modernizare a statului, de educație, de sănătate etc.

Aceasta este cauza pentru care, în contextul crizei, marea majoritate a regiunilor din România sunt profund afectate, în timp ce altele, într-un număr mai mic, ce-i drept, sunt afectate mai puțin sau deloc.

Tot aceasta este cauza pentru care nord-estul României – Bucovina și nordul Moldovei – este considerat una dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene.

În timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor în regiunea București – Ilfov se apropie, în medie, de cel al Uniunii Europene, în nord-estul României acesta este de trei-patru ori mai mic.

Pentru aceste lucruri, autoritățile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie să-și asume o mare parte din vină.

Ca parlamentari, problema de fond de la care trebuie să pornim este caracterul legislației din România. Aceasta este croită după principii, consider eu, anacronice și chiar dăunătoare în contextul actual.

La o analiză mai atentă, se poate constata faptul că legislația românească, fie ea în domeniul economic, social, educativ, al sănătății, administrativ etc., este preponderent cu caracter penalizator, fapt care reduce considerabil caracterul stimulativ specific țărilor care-și propun să se dezvolte și să se modernizeze din toate punctele de vedere.