Cristian Ioan Hera

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă vorbește unul care a dedicat 52 de ani de zile cercetării științifice din agricultură, dintre care șapte ani coordonării unui departament de cercetare pentru aplicațiile tehnologiei energiei nucleare în agricultură, la Viena.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Niciodată cercetarea științifică agricolă românească nu a trecut printr-o asemenea situație. Sunt uluit și surprins de atitudinea domnului senator Constantin Dumitru. Domnul senator Vasile Nedelcu, în calitatea Domniei Sale de consilier al prim-ministrului în anii precedenți... Că noi lucrăm la această lege de trei ani și jumătate, împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Ruralale, și mă bucur că secretarul de stat Roșculete este prezent. Aceasta este o propunere legislativă care este inițiată de parlamentari din toate partidele parlamentare pentru a îmbunătăți și a perfecționa activitatea de cercetare științifică din agricultură.

Răspund domnului senator Hărdău: cercetarea științifică din agricultură, în anul 1990, avea 151.000 de hectare, 2.200 de cercetători, iar în momentul de față s-a ajuns, prin retrocedările de terenuri – cu care noi suntem de acord să fie înapoiate celor cu drepturi de proprietate –, ca cercetarea să dispună, efectiv, de circa 18.000 de hectare, iar numărul de cercetători să se reducă la circa 650. Procesul de plecare a cercetătorilor continuă, pentru că nu există niciun fel de certitudine. Nu suntem în stare să aducem tineri cercetători, pentru că ei nu văd perspectiva.

Doamnelor și domnilor senatori,

România este singura țară, din cele 27 ale Uniunii Europene, care nu primește un leu pentru activitatea de bază provenită din cercetare de la bugetul de stat. Vă dau numai câteva exemple: Institutul de Stat pentru Agricultură al landului Bavaria din Germania primește de la Guvernul bavarez 40.000 de euro anual, Institutul Național de Cercetări Agronomice (INRA) din Franța primește 800 de milioane anual.

Noi am solicitat – secretarul de stat Roșculete știe – până la sfârșitul acestui an, pentru supraviețuire, 40 milioane de lei, ceea ce înseamnă circa 1 milion de euro. Oare suntem noi...

Vă mărturisesc, eu cred că nu poate să existe o țară fără cercetare agricolă proprie, pentru că vom rămâne în permanență în urma tuturor celorlalte țări și, mai ales în contextul schimbărilor climatice globale, cercetarea științifică românească dispune de o zestre genetică inestimabilă ce poate face față acestor schimbări climatice.

Răspund și la întrebarea referitoare la silvicultură. Într-adevăr, Academia este de Științe Agricole și Silvice, dar Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice aparține Direcției generale de regim silvic și cinegetic, are coordonarea științifică din partea academiei și are numeroase proiecte de cercetare, majoritatea dintre ele sunt în legătură cu diminuarea efectelor schimbărilor climatice, de secetă, deșertificare și așa mai departe.