Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 30 septembrie 2009, anunțându-vă că ședința va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Îl rog pe domnul secretar Cornel Popa să vină la prezidiul ședinței noastre de astăzi.

Vă anunț că, din totalul de 137 de senatori, și-au înregistrat prezența astăzi 72 de senatori.

Văd că se mai semnează încă pe foile de prezență.

Este bine, suntem în cvorumul de lucru.

Ordinea de zi este cea care v-a fost pusă în casete.

Aveți observații asupra ordinii de zi?

Nu sunt observații.

Domnule senator Emilian Frâncu, doriți să interveniți? Microfonul 1, vă rog.

Grupul parlamentar al PNL vă solicită ca, după ce se aprobă ordinea de zi prin vot, să se facă, dacă se poate, verificarea prezenței, pentru că în sală nu există cvorum de ședință, din punctul nostru de vedere.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Permiteți-mi să

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos|absent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|Guvern| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Belacurencu Trifon|absent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|absent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|delegație| |Crăciun Avram|prezent|

|Cseke Attila Zoltán|prezent| |---|---| |Daea Petre<br>David Cristian|prezent<br>absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|Guvern| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente|prezent<br>prezent<br>prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|delegație| |Găină Mihăiță|absent| |Geoană Mircea Dan|absent| |Ghișe Ioan<br>Greblă Toni|absent<br>delegație| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|prezent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Ion Vasile|absent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|absent| |Mang Ioan|prezent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|absent| |Mazăre Alexandru|absent| |Măgureanu Cezar Mircea|absent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Mitrea Elena|prezentă| |Mitrea Miron Tudor|prezent| |Mîrza Gavril|prezent| |Mocanu Alexandru|absent| |Mocanu Toader|prezent| |Moga Nicolae|absent| |Mustățea Vasile|absent| |Mutu Gabriel|prezent| |Necula Marius Gerard|absent| |Nedelcu Vasile|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent| |Nicoară Romeo Florin|prezent| |Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |---|---| |Nicula Vasile Cosmin|absent| |Nistor Vasile|prezent| |Niță Mihai|prezent| |Onofrei Orest|prezent| |Oprea Dumitru|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Panțuru Tudor|prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Pereș Alexandru|prezent| |Pintilie Vasile|prezent| |Plăcintă Sorina Luminița|Guvern| |Pop Gheorghe|delegație| |Popa Cornel|prezent| |Popa Mihaela|absentă| |Prodan Tiberiu Aurelian|prezent| |Prunea Nicolae Dănuț|prezent| |Rasaliu Marian Iulian|prezent| |Rădulescu Cristian|absent| |Rădulescu Șerban|absent| |Robu Nicolae|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Rușanu Dan Radu|prezent| |Rușeț Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|absent| |Savu Daniel|prezent| |Sârbu Ilie|Guvern| |Sbîrciu Ioan|prezent| |Secășan Iosif|prezent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Staicu Dumitru Florian|absent| |Stănișoară Mihai|Guvern| |Șova Dan Coman|absent| |Tămagă Constantin|prezent| |Toma Ion|absent| |Țopescu Cristian George|prezent| |Țuțuianu Adrian|absent| |Udriștoiu Tudor|prezent| |Urban Iulian|prezent| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasilescu Lia Olguța|absentă| |Verestóy Attila|prezent| |Voicu Cătălin|absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|absent|

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule secretar.

Până ne comunică domnul secretar numărul exact al senatorilor care au răspuns prezent la apelul nominal, vă propun să continuăm.

Am aprobat ordinea de zi cu 51 de voturi.

Programul de lucru este până la ora 13.00, iar de la ora 15.00 – activitate în comisiile permanente.

La punctul 1 din ordinea de zi avem probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 5–10 octombrie 2009.

Este programul standard:

Luni, 5 octombrie, lucrări în grupurile parlamentare începând cu ora 14.00; de la ora 15.00 la ora 19.30 – lucrări în plen, care vor cuprinde: declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, votul final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic, iar de la ora 18.00 la ora 19.30 – sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți, 6 octombrie, de la ora 9.00 – lucrări în comisiile permanente, iar de la ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului.

Miercuri, 7 octombrie, de la ora 9.00 până la ora 13.00 – lucrări în plenul Senatului, iar de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

Joi, 8 octombrie, lucrări în comisiile permanente începând cu ora 9.00, iar vineri și sâmbătă, respectiv 9 octombrie și 10 octombrie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă intervin modificări, sigur, vă vom anunța în timp util. Deocamdată acesta este programul pe care Biroul permanent îl supune aprobării dumneavoastră.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a unor inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 20 septembrie, a aprobat solicitarea inițiatorilor de retragere a următoarelor inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia;

– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii;

– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 130 din 20 iulie 1999 (republicată) privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

În urma apelului nominal, informez Grupul parlamentar al

PNL și pe domnul vicelider Emilian Frâncu că și-au înregistrat prezența 76 de colegi senatori. Suntem în cvorumul de lucru, în consecință putem să ne desfășurăm activitatea în condiții regulamentare.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 29 septembrie 2009, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”.

Este vorba despre o inițiativă legislativă care urmează să fie trimisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Vă rog, microfonul 4 pentru domnul senator Șerban Mihăilescu.

## Domnule președinte,

Totuși, avem o problemă și cu activitatea Parlamentului, și cu imaginea noastră, și cred că nu este corect să procedăm pe această cale. Nu este vorba de prima casă, primul siloz, primul fermier sau cum vreți dumneavoastră, dar totuși – dacă greșesc, vă cer scuze – această ordonanță a căzut la vot de două ori, și nu a căzut la vot decât dintr-o neînțelegere politică determinată de orgoliul unor lideri de grup.

Din acest punct de vedere, consider că a declara pe 29 septembrie anul curent că această inițiativă legislativă se adoptă tacit – iar dumneavoastră ați introdus-o și în ordinea de zi, deși alte documente care au fost adoptate tacit nu au fost trecute ca punct distinct în ordinea de zi – este o mică șmecherie, ca să nu spun mai mult.

Nu cred că este cazul să creăm condiții de neconstituționalitate sau alte treburi pe relația Senat – Camera Deputaților.

Au fost nenumărate proiecte care au căzut la Senat și care au fost adoptate la Camera Deputaților. Nu este niciun fel de nenorocire, dar nu înțeleg de ce un document care a fost votat de două ori – ceea ce deja constituie o neregulă în plenul Senatului – acum să fie declarat adoptat tacit pe 29 septembrie.

V-aș ruga să cereți un punct de vedere clar, cu care să fim și noi informați, de la departamentul juridic, și anume cum s-a ajuns în această situație, pentru că, iertați-mă, știu ce o să-mi spuneți, că ați vrut să săriți la ce a propus colegul nostru atunci, domnul senator Toni Greblă, și anume adoptarea proiectului de lege privind respingerea ordonanței, și deci a rămas undeva în plen.

## Nu cred că este corect.

Vă rog să nu insistați pe această idee de adoptare tacită, pentru a nu ajunge la o escaladare a acestei chestiuni. El rămâne căzut, merge la Camera Deputaților, își vede de drumul lui.

Vă mulțumesc.

## Domnule senator,

În primul rând, nu știu dacă mi-ați citit intenția, adică să anticipați, din punctul acesta de vedere, ce vreau eu să spun sau ce urmează să spun.

Vreau să vă spun, în schimb, că există două decizii ale Curții Constituționale prin care pentru ordonanțe de urgență cu caracter organic, dacă nu primesc 69 de voturi pentru aprobare sau pentru respingere, votul se reia de atâtea ori – din păcate, aceasta este decizia Curții Constituționale – până se obțin 69 de voturi pentru sau împotrivă. Există aceste decizii.

Un moment! O să vi le înmânăm și dumneavoastră ca să le aveți.

Sigur, nu am încercat să facem niciun joc aici, dar termenul de adoptare tacită, inclusiv la ordonanțele de urgență, ca primă Cameră sesizată, a fost depășit.

Aș ruga, dacă există posibilitatea – mă adresez Departamentului legislativ –, să facem o copie de pe cele două decizii și să le înmânăm domnului senator Șerban Mihăilescu.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Mihăilescu. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

Nu este chiar așa, în sensul că această interpretare a deciziei Curții Constituționale de a vota ori de câte ori, până se ajunge la 69 de voturi este ușor exagerată. Nu scrie așa ceva în decizia Curții Constituționale și ne vom apleca cu atenție la această treabă, iar eu nu-mi amintesc că au mai fost proceduri de asemenea gen în situația noastră.

Și atunci, de ce ați trecut-o în ordinea de zi în mod distinct?

Solicitați un vot al nostru ca să constatăm că este adoptare tacită? Pentru ce ați trecut-o distinct?

Domnule senator, îmi pare foarte rău...

Domnule președinte de ședință, voi verifica...

V-aș ruga să luați puțin și stenogramele din legislatura trecută, vă rog eu frumos – dar o să vi le pun eu la dispoziție –, când conduceau domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte, și domnul Nicolae Văcăroiu.

Este o procedură deja, o cutumă, nu avem ce face.

Nu, nu, nu...

Este decizia Curții Constituționale.

Iertați-mă, dacă ați trecut la cuvântul „cutumă”, înțeleg că trebuie un punct de vedere al Parlamentului.

Permiteți-mi să vă mai spun – și să vă doresc multă sănătate, probabil că ați lipsit – că am mai trecut asemenea ordonanțe, le-am trimis la Camera decizională, Camera Deputaților, sau, în multe situații, se află încă în portofoliul nostru pentru a primi, exact așa cum spune Curtea Constituțională, votul pentru o lege organică.

Domnule președinte de ședință,

Eu am fost foarte civilizat, vă rog frumos să nu faceți aprecieri la sănătatea mea. Am lipsit în ultima parte a sesiunii și în perioada de vară, nu acesta este motivul, dar, credeți-mă, nu-mi amintesc, dar voi verifica dacă acest lucru este exact așa cum l-ați prezentat.

Vă mulțumesc.

Să ne oprim aici.

Și eu vă mulțumesc și v-aș ruga să nu interpretați astfel. Eu vă doresc multă sănătate, pentru că știu că ați trecut printr-o situație mai delicată, dar, credeți-mă, pentru că ați ridicat problema, am discutat în Senat de mai multe ori această procedură și am ajuns la această concluzie la urma urmei. Vă rog să o acceptați și dumneavoastră.

Pe de altă parte, nu cerem un vot. Este doar o notă prin care informăm Senatul, plenul Senatului, că procedurile legislative, din punct de vedere al Senatului, pe această ordonanță de urgență sau timpul afectat este deja depășit. Nu cerem un vot, domnule senator.

Vă mulțumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției.

Suntem în procedura de reexaminare solicitată de Președintele României.

Avem un raport de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

- Este prezent domnul vicepreședinte Iulian Urban. Microfonul 7.

Inițiator, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

- Este prezentă doamna secretar de stat Rodica

- Constantinovici.

- Microfonul 8. Vă rog. Aveți cuvântul.

## **Doamna Rodica Constantinovici** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin legea care face obiectul cererii de reexaminare a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției.

Întrucât, pe de o parte, observațiile cuprinse în cererea de reexaminare au fost deja reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, iar, pe de altă parte, măsura suspendării cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 225/2008 expirase la 31 martie 2009, cererea de reexaminare nu poate fi susținută.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Vă rog, domnule vicepreședinte Iulian Urban, să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Stimate doamne și domni senatori,

Într-adevăr, în cererea de reexaminare Președintele României solicită Parlamentului reexaminarea acestei legi, în sensul prelungirii termenului de suspendare a plății acestor sume pentru încă o perioadă de timp, însă în ședința din 16 septembrie 2009 Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat legea trimisă spre promulgare, motivele cuprinse în cererea de reexaminare și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a cererii de reexaminare.

Motivațiile au constat în faptul că, în primul rând, efectele ordonanței s-au produs deja, au intrat deja în vigoare, astfel încât – termenul fiind împlinit la data de 31 martie 2009 și dispozițiile suplimentare fiind preluate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar – cererea de reexaminare nu are niciun fel de finalitate din acest punct de vedere.

În plus, trebuie subliniat și faptul că Președintele României nu poate, printr-o cerere de reexaminare, să ceară prelungirea unui termen care este înscris într-o ordonanță de urgență. Ca atare, având în vedere aceste considerente, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a apreciat că cererea de reexaminare formulată de Președintele României este inadmisibilă, astfel încât a înaintat plenului Senatului un raport de respingere a acesteia.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc. La dezbateri generale există solicitări? Nu sunt solicitări.

Vă mulțumesc.

Supun atunci votului dumneavoastră raportul comisiei.

Este un raport de respingere a cererii de reexaminare trimise de Președintele României.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog, listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

beneficiarii publici au proiectele de investiții declarate eligibile pentru finanțare.

Proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe are ca obiect de reglementare instituirea de măsuri de stimulare a absorbției fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul European de Garanție Agricolă, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013.

Totodată, se facilitează accesarea unui avans prin acordarea unei scrisori de garanție reprezentând 110% din valoarea avansului prevăzut în contractele de finanțare.

Mulțumim comisiei de specialitate pentru faptul că a susținut și a sprijinit ordonanța de urgență a Guvernului și vă rugăm, în consecință, să adoptați proiectul de lege aflat în dezbaterea plenului Senatului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Petre Daea. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Votul se va relua într-o altă ședință.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru renovarea și dezvoltarea spațiului rural prin creșterea calității vieții și diversificării economiei în zonele rurale.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și va fi prezentat de domnul președinte Petre Daea.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Ordonanța de urgență a Guvernului aflată în dezbaterea plenului Senatului își propune să asigure resursele necesare continuării și/sau realizării de noi investiții de renovare și dezvoltare a satului românesc.

Realitatea ultimilor ani a arătat că necesitatea implementării acestor măsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală se lovește, evident, de lipsa resurselor financiare sau a posibilităților de constituire a unor garanții bancare, existând, în acest fel, riscul pierderii unor fonduri comunitare importante prin blocarea procedurilor de achiziții și realizării de investiții, deși – fac această subliniere –

Așa am făcut, iar printr-un vot unanim aducem în plenul Senatului un raport favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt solicitări la dezbateri generale?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Comisia a întocmit un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2009 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și va fi prezentat de domnul președinte Petre Daea. Din partea inițiatorilor este prezent domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În elaborarea acestei ordonanțe, Guvernul a plecat de la ideea că practica ultimilor ani a dovedit că există nevoia unor clarificări în privința prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006.

În al doilea rând, a considerat că prin textul propus dumneavoastră se poate îmbunătăți procedura care trebuie parcursă în vederea îndeplinirii atribuțiilor în cadrul diferitelor scheme de plată, inclusiv a atribuțiilor delegate către APIA.

Există, de asemenea, în textul acestei ordonanțe necesitatea implementării unor prevederi ale Regulamentului Comisiei Europene nr. 73/2009 și, de asemenea, de modificare a unor regulamente anterioare. De asemenea, creează – și acesta este, cred, cel mai important lucru – premisele participării unui număr tot mai mare de fermieri la accesarea de fonduri.

Comisia de specialitate a apreciat și a susținut textul ordonanței, motiv pentru care vă rugăm, stimate doamne și domni senatori, să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Daea, aveți cuvântul.

Și acest proiect de lege se înscrie pe traiectoria constantă a Guvernului, aceea de a îmbunătăți mecanismele de accesare a fondurilor europene.

Comisia a dezbătut și, cu unanimitate de voturi, prezintă în plenul Senatului un raport favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt solicitări la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Fekete-Szabó, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

magistrați, de toată lumea, dar țin să vă rog în plenul Senatului să transmiteți și celorlalte ministere – există miniștri, există patru-cinci secretari de stat – să trimită măcar un secretar de stat, dacă nu avem pretenția ca ministrul să participe la ședințele de plen ale Senatului României, ca să discutăm rapoartele prezentate în plenul Senatului.

Am votat în comisie și celelalte proiecte de lege, care văd că vin, așa, tot la două zile, tot apar în mapă.

Cred că ați observat și dumneavoastră că tot apar ordonanțe ale Guvernului care au cam același domeniu de reglementare: absorbția fondurilor, absorbția fondurilor, absorbția fondurilor...

Mai urmează acum în ordinea de zi încă două. După câte știu, pe traseu, adică la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, mai sunt încă două, și altele, care sunt pe drum de la Guvern, vor veni tot la noi.

Nu știu de ce nu vine Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu un proiect de lege care să cuprindă toate aceste modificări sau, nu știu, domnii își aduc aminte de anumite lucruri săptămânal, la început de săptămână, iar, după aceea, la mijlocul săptămânii își aduc iarăși aminte de ceva.

Vreau să vă spun că fermierii, de care încercăm să ne preocupăm – și gândesc că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale dorește același lucru –, sunt înnebuniți văzând atâtea acte normative.

Vorbim de absorbție. Sigur, aplaudăm. Vrem și noi să absorbim fondurile, dar oamenii în teritoriu sunt înnebuniți, și cei de la direcțiile agricole, și cei de la APIA, și cei de la consultanță, și toate aceste structuri care se ocupă de agricultură nu mai știu după care ordonanță, după care modificare să caute.

Vă rog să transmiteți Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale că ar fi bine, referitor la toată această legislație care privește absorbția fondurilor sau funcționarea APIA, să vină cu un proiect de lege înglobând toate modificările sau să se publice efectiv în „Monitorul Oficial al României”, pentru că apar atâtea renumerotări, atâtea trimiteri de la un act normativ la altul, încât trebuie să iei în mână 20 de acte normative dacă vrei, totuși, să accesezi un fond.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Doamnelor și domnilor senatori,

Îl apreciez foarte mult pe domnul secretar de stat Iliescu, care, văd, se preocupă de câteva ministere... de mai toate ministerele.

Sigur, apreciez faptul că vine totuși în Senat și știe și agricultură, și probleme juridice, și probleme legate de

Trebuie să-i dau dreptate domnului senator și să spun că-mi pare rău că nu este aici, în fața dumneavoastră, reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, și că, probabil, cea mai importantă misiune a mea și a Guvernului pe care-l reprezint este ca în fața dumneavoastră, la susținerea proiectelor de lege, să fie exact titularii ministerelor care vin să vă ceară sprijinul. A apărut însă o situație neprevăzută în ultima clipă, în această dimineață, și, ținând cont de punctul de vedere extrem de pertinent formulat de comisia de specialitate, care are, în mod cert, un cuvânt important de spus în discuțiile din plen, pe baza raportului, am considerat că pot să-l substitui pe colegul meu, domnul secretar de stat Cătălin Roșculete.

Pe de altă parte, fiindcă este extrem de pertinentă și observația legată de modul extrem de stufos în care a ajuns să fie legislația, acesta fiind un imens impediment în calea celui care trebuie să beneficieze de prevederile unei legi, am atras atenția – și sunt convins și eu, și ceilalți colegi secretari de stat și miniștri – că este nevoie să simplificăm cât mai mult cadrul legislativ, în așa fel încât omul să se descurce cât mai ușor.

Vă mulțumesc.

Și, în ciuda observațiilor formulate de domnul senator – repet, esențial la acest moment și la discuția acestei ordonanțe este să îmbunătățim cadrul legislativ, pentru a putea absorbi cât mai multe fonduri europene –, vă rog totuși, stimate doamne și domni senatori, să fiți de acord și să votați această ordonanță.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi ofer cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu – Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Subscriu și eu celor spuse de domnul senator Fekete, în sensul că birocrația excesivă privind accesarea fondurilor europene împiedică, practic, fermierii, în momentul de față, să acceseze aceste fonduri, motiv pentru care cred că este momentul ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să vină cu un pachet de legi sau să accelereze acest demers foarte important pentru fermierii români.

Și noi, Grupul parlamentar al PNL, în aceste condiții, vom vota pentru, întrucât nu vrem să fim împotriva unui proiect de lege care ar favoriza accesarea fondurilor, dar nu este de ajuns.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt solicitări.

Vă mulțumesc.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2009 privind unele măsuri pentru accelerarea absorbției sumelor alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și prin Fondul European pentru Pescuit.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și va fi prezentat de domnul președinte Petre Daea.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați proiectul de lege.

Aveți cuvântul.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o ordonanță aprobată în același moment cu ordonanța discutată anterior, un proiect de lege și de ordonanță care are ca obiect de reglementare unele măsuri pentru accelerarea absorbției sumelor alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și prin Fondul European pentru Pescuit, având în vedere obligațiile României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană și a documentelor programatice.

Comisia a fost întru totul de acord cu textul ordonanței, a adus și niște completări, pe care eu le consider extrem de pertinente și de necesare.

Mulțumim autorilor amendamentelor și apreciem modul în care comisia a adoptat raportul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule președinte Petre Daea, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Comisia vă supune spre atenție și adoptare un raport favorabil, cu două amendamente cuprinse în anexă, amendamente care țin de claritatea și rigoarea juridică. Senatul este prima Cameră sesizată. Legea are caracter de lege ordinară.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Ion Rotaru. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că suntem cu toții de acord că această problemă a absorbției fondurilor europene reprezintă una dintre șansele pe care le mai avem pentru a realiza ceva din punct de vedere al investițiilor în această țară, atât în domeniul privat, cât și în domeniul public.

Eu aș vrea să reiterez ideea că subscriu în totalitate la punctele de vedere exprimate anterior de colegii senatori de la Grupul parlamentar al PNL și Grupul parlamentar al UDMR.

Deși clamăm cu toții că această problemă este o prioritate națională și că ne interesează în mod deosebit, în practică lucrurile stau cu totul altfel. Iată, de pildă, această atitudine, scuzată în mod pertinent de domnul ministru, neparticiparea celor autorizați să aibă un punct de vedere și să răspundă la eventualele întrebări în plenul Senatului, se repercutează și se întâmplă, de fapt, și în teritoriu de aceeași manieră.

Aș vrea să vă spun că în discuțiile pe care le avem atât cu autoritățile publice locale, cât și cu sectorul privat există o nemulțumire majoră în ceea ce privește schimbarea de la o sesiune la alta de accesare a unor programe a criteriilor de acordare a acestor sume. Mai mult decât atât, în măsura în care se schimbă un anumit criteriu în timpul jocului, cu o săptămână înainte, cu zece zile înainte, cu trei zile înainte, când mai vin la autoritățile locale precizări suplimentare, interpretări ale unor criterii care-i pun în dificultăți majore pe cei care încearcă să acceseze un anumit fond, aceștia nu mai au timpul necesar și posibilitatea de a obține anumite documente, de a rezolva și de a proceda în consecință cu cerința criteriului respectiv.

Eu atrag atenția – și îl rog pe domnul ministru Iliescu să fie purtătorul nostru de mesaj – că este nevoie de foarte multă coerență și de multă atenție, pentru că în teritoriu se dă senzația că, uneori, chiar nu se vrea să accesăm aceste fonduri.

De altfel, gradul de absorbție este destul de redus, și unul din motive este faptul că am stabilit niște criterii, uneori, absolut în neconcordanță cu realitatea, alteori, așa cum am spus, schimbăm regulile în timpul jocului.

Noi vom vota această ordonanță, dar subliniez că este nevoie de foarte multă coerență și implicare a celor care au atribuții în domeniu pentru a-i coordona și sprijini pe cei ce accesează aceste fonduri.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă mai sunt solicitări.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Intrăm în zona legilor cu caracter organic.

Vom dezbate atât rapoartele, cât și proiectele de lege, iar votul îl vom da luni, începând cu ora 17.00, conform votului plenului Senatului.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 244/2002, modificată și republicată în temeiul art. III din Legea nr. 83/2007.

Suntem în continuarea dezbaterilor.

Raportoare este Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, reprezentată de domnul președinte Petre Daea.

Inițiatorii nu sunt de față.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul Valentin Adrian Iliescu, secretar de stat.

Dau cuvântul domnului Valentin Adrian Iliescu, pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mă voi mai referi pe fond la textul acestei inițiative legislative, o salut și apreciem că este extrem de utilă.

Aș vrea doar să subliniez faptul că astăzi, în fața dumneavoastră, comisia de specialitate vine cu un raport suplimentar și, de asemenea, să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru că prin modificările adoptate textul este pus în concordanță cu prevederile art. 5 din Directiva 92/84/CEE privind aprobarea ratelor accizelor la alcool și băuturi alcoolice, fără de care exista riscul declanșării procedurii de infringement pe această temă.

Mulțumesc încă o dată domnului președinte.

Raportul suplimentar întocmit de comisia de specialitate se suprapune perfect peste punctul de vedere exprimat de Guvern, motiv pentru care vă rog să sprijiniți propunerea legislativă a colegilor noștri.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt.

Stimați colegi, raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.

Vă consult dacă asupra amendamentului sunt intervenții. Nu sunt.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Petre Daea. Microfonul 7.

Apelez la memoria colegilor din Senat, deoarece, cu două săptămâni în urmă, votul Senatului a pus în pagina deciziei sale retrimiterea la comisie a unui proiect de act normativ, ca inițiativă legislativă a celor doi colegi, proiect care viza un domeniu extrem de important și suficient de dezbătut în Senatul României, și nu numai, acela al băuturilor alcoolice. Era pe un capitol mai frământat, dat fiind faptul că în toamna aceasta viile s-au cules, strugurii au fost zdrobiți și vinul liniștit a trebuit să primească o reglementare pe măsura interesului pe care îl manifestă cei care au avut această inițiativă în folosul producătorilor agricoli.

Informez Senatul că în această ședință, prin raportul suplimentar, noi nu facem altceva decât să liniștim punctul de vedere al Guvernului, care a fost exprimat în ședința anterioară, când prin observația pertinentă s-a impus, și Senatul a aprobat, să se retrimită la comisii pentru a reglementa acciza la acest produs.

Vă asigur că toate s-au liniștit, și părerile, și observațiile Guvernului, și, cu atât mai mult, aveți posibilitatea ca astăzi să aveți în completare un proiect de act normativ care liniștește pe toată lumea. Un vin mai liniștit acum și un must mai liniștit pentru această toamnă, într-un act normativ important.

Cum spuneați și dumneavoastră, domnule președinte, este o lege organică și așteaptă votul plenului Senatului. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnul președinte.

Mai există solicitări la dezbateri generale?

Nu.

Atunci, votul pe raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele admise de comisie, și votul final, luni, 5 octombrie 2009.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Pentru raport, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu.

Din partea Academiei de Științe Agricole și Silvice ASAS participă domnul președinte Cristian Hera.

Microfonul 8.

Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule academician.

**Domnul Cristian Ioan Hera** – _președintele Academiei_

_de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, președintele Secției de Științe Agricole, Silvice a Academiei Române_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă spun că propunerile făcute pentru îmbunătățirea Legii nr. 45/2009 nu afectează caracterul fundamental al legii, ci vin să fundamenteze aplicarea punerii în practică a acestei legi care a apărut în „Monitorul Oficial al României” cu exact șase luni în urmă și care nu poate fi aplicată mai ales din cauza faptului că retrocedările de terenuri au continuat să se facă în această perioadă, iar termenul de 60 de zile, prevăzut în Legea nr. 45/2009, nu a putut să fie aplicat.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să mărturisesc cu toată răspunderea în fața dumneavoastră că cercetarea științifică din agricultura României se găsește în prag de colaps și dumneavoastră sunteți cei care ne puteți sprijini să ieșim din această situație extrem de dificilă, pentru a pune în valoare legea care prevede o serie întreagă de îmbunătățiri și perfecționări privind organizarea și funcționarea cercetării științifice din agricultură.

Mulțumesc, domnule academician.

Dau cuvântul domnului președinte Petre Daea, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Este o propunere legislativă a multor colegi din Parlamentul României, cu susținerea, prin votul favorabil, a Consiliului Legislativ, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în urma unui vot unanim, prezintă plenului Senatului un raport favorabil, fără amendamente.

Legea are caracter organic și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Doamna senator Doina Silistru. Vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să spun că, după atâția ani în care s-a lucrat la o lege a cercetării științifice din agricultură și a Academiei de Științe Agricole și Silvice – cam patru ani de muncă și chin până s-a ajuns la promulgarea și la apariția Legii nr. 45/2009 –, cercetarea științifică din agricultură a avut ghinionul să apară această lege în contextul unor condiții foarte dificile pentru țară, respectiv criza economică.

Din cauza acestor condiții, Legea nr. 45/2009, în forma în care este, nu poate fi aplicată în acest an, din cauza lipsei banilor, și se impunea modificarea acestei legi, mai ales în ceea ce privește finanțarea și salarizarea celor care muncesc în cercetarea științifică din agricultură și chiar finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Deci aceste modificări se referă, în primul rând, la o perioadă de prorogare a unor termene din această lege, pentru că, practic, în acest an Legea nr. 45/2009 nu se poate aplica. Cu acest termen de șase luni în care să poată fi pusă în aplicare, sperăm ca și criza financiară să dispară, să începem să urcăm, să avem un trend ascendent, ca în 2010, într-adevăr, această lege să poată fi pusă în aplicare, iar cercetarea științifică din agricultura românească să-și regăsească locul și finanțarea așa cum ar trebui să le aibă cercetarea din orice țară din lume, să ajungem și din acest punct de vedere la nivelul țărilor din Uniunea Europeană, pentru că, în ceea ce privește rezultatele cercetărilor științifice, suntem la nivel european, dar nu și din punctul de vedere al finanțării acestei activități la noi în țară.

Având în vedere cele spuse, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Iulian Bădescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

O situație nefericită. Din păcate, la comisie nu am avut un punct de vedere al Guvernului. Pentru îmbunătățirea acestei propuneri legislative și ca să îmbunătățim acest domeniu important pentru România, cel al cercetării și dezvoltării în domeniul agriculturii, v-aș propune să o retrimitem la comisie pentru a rediscuta unele aspecte relevate în ultimul timp de oameni care lucrează, practic, în acest domeniu.

Da.

Am reținut această propunere.

Mai avem câțiva colegi care doresc să ia cuvântul.

Domnul senator Vasile Nedelcu, apoi domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o propunere legislativă care a trecut, într-adevăr, și pe la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, absolut necesară pentru activitatea de cercetaredezvoltare în domeniul agriculturii.

Faptul că de foarte mulți ani cercetarea în domeniul agriculturii s-a confruntat și se confruntă și în momentul de față cu mari probleme privind finanțarea și, de asemenea, faptul că a fost, din 1990–1991, micșorată suprafața cercetării agricole fac ca această lege să vină, într-adevăr, în sprijinul cercetării, iar eu cred că este bine-venită și trebuie să o votăm.

Dacă inițiatorii acestei propuneri legislative au fost de bună-credință și vin să sprijine concret cercetarea agricolă, eu spun că trebuie să o votăm și nu trebuie să mai fie retrimisă la comisie, fiindcă a fost discutată.

Vă mulțumesc.

Lăsați-mă pe mine să apreciez, conform Regulamentului Senatului, dacă vom ține cont de această propunere.

Domnul senator Ovidius Mărcuțianu, apoi domnul senator Constantin Dumitru.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Profit de prezența în această sală a domnului președinte al Academiei de Studii Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”, cu rugămintea de a aduce la cunoștința Senatului – pentru că academia se cheamă și „silvice” – măcar trei proiecte de cercetare în domeniul silviculturii, efectuate la această academie, care au fost introduse în circuitul productiv și prin rezultatele economice obținute și-au amortizat cheltuielile acestor proiecte de cercetare, pentru că în Comunitatea Europeană și în toate țările dezvoltate din lume proiectele de cercetare se stabilesc cu continuitate economică. Aceste rezultate ale proiectelor de cercetare trebuie să fie amortizate, trebuie să fie stabilite clar rezultatele care se vor obține în economia țării prin aceste cercetări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, îi voi da cuvântul și domnului academician, dacă dorește și poate să răspundă la această solicitare.

Până atunci, domnule academician, permiteți-mi să dau cuvântul domnilor senatori Constantin Dumitru și Petre Daea, iar dumneavoastră pregătiți-vă să răspundeți la întrebări.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Apreciez și eu, așa cum spunea domnul secretar de stat Valentin Iliescu, câtă grabă și câtă muncă sunt la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, deși se vorbea de precedentul proiect, că vinul s-a liniștit și trebuia neapărat să aibă lege, deși proiectul era înscris la noi din mai, nu a avut graba acestei propuneri, înscrisă în iulie, pusă pe ordinea de zi a comisiei în ultimul moment, neanunțată din timp, să devină lege.

Propunerea mea, ca să nu intru prea mult în amănunte, este retrimiterea la comisie, dar nu numai la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Cred că este foarte important să se facă un raport comun cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că sunt lucruri cu principii juridice deosebite. Nu ne putem juca, așa cum spunea colega noastră, doamna senator Silistru, deoarece au trebuit să treacă 4 ani să se întocmească Legea nr. 45/2009 – despre care eu spun că este destul de greșită –, și nu au trecut nici 6 luni, și venim acum și modificăm Legea nr. 45/2009. Atât de mult am dezbătut-o, am chinuit-o 4 ani, încât o modificăm în câteva zeci de zile.

Propunerea mea este întoarcerea nu numai la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, ci și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru un raport comun.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Daea. Microfonul central.

## **Domnul Petre Daea:**

Sigur că un raport prezentat de o comisie permanentă, sau de alt fel, suscită de fiecare dată și interes și, de aceea, câmpul de dezbatere uneori se extinde.

Vreau să fac câteva precizări în calitatea pe care o am și ca om care m-am așezat cu fruntea brăzdată de interesul pe care îl am față de domeniu, câteva nuanțări față de luările de cuvânt ale celor doi colegi, pe care eu îi respect foarte mult, unul dintre aceștia, domnul vicepreședinte, fiind și membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Sunt obligat să aduc în plenul Senatului României, prin intervenția mea, acele nuanțe care, uneori, depășesc interesul pentru domeniu.

Să vă explic.

Da, a fost o grabă a comisiei, o grabă pentru un interes deosebit.

Lăsați-mă, că s-ar putea să vorbesc și despre alte interese

... și mi-ar fi...

Vă rog să păstrați liniștea.

## **Domnul Petre Daea:**

...și mi-ar fi foarte drag ca acest interes să ne unească pe toți, și anume 7 colegi de la PD-L, de la PSD și de la UDMR au înaintat la Parlamentul României...

Vă rog să păstrați liniștea în sală, stimați colegi. Domnule președinte al comisiei, vă rog, continuați.

Vă mulțumesc.

...au înaintat un număr de amendamente, practic, la Legea nr. 45/2009. De ce? Pentru că așa cum spuneam, și colegii m-au ajutat, legea nu a cuprins toate aspectele care puneau în stare de funcționare Academia de Studii Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Nu este prima dată când în Senat sau în Camera Deputaților, într-un cuvânt în Parlamentul României, și nu numai, au ridicat problema, cu diverse ocazii, diverse persoane reprezentând diverse instituții ca Academia de Studii Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Practic, sistemul de cercetare din România a fost pus sub un tir continuu din care au rezultat două lucruri: îndepărtarea cercetătorilor din domeniu și punerea în stare de funcționare a acestui sistem.

Iată de ce graba Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală s-a materializat. Prin ce? Prin a discuta mai devreme față de termenul stabilit de programul dat de Biroul permanent.

Din acest punct de vedere, aș vrea să mulțumesc membrilor comisiei că au acceptat această discuție. Vreau să mulțumesc celor patru comisii care au dat avizul pentru acest act normativ.

Nu știu dacă în acest moment este perfect ceea ce se dezbate aici, înțelegând prevederile juridice puse în pagina propunerii legislative, dar nu știu dacă trimiterea din nou la comisie – și din acest punct de vedere aș vrea să vă rețin atenția câteva minute pentru interesul pe care trebuie să-l avem față de sistem – ajută sistemul. Vă spun că nu. Nu!

Avem posibilitate, stimați colegi, să votăm cum vrem – pentru, împotrivă sau să ne abținem –, dar prin retrimitea la comisie dăm sentimentul clar că încă nu este conturată ideea în plenul Senatului de a ajuta, pe cât posibil, acest sector extrem de mult afectat ca urmare a multor decizii pe care le-am luat de-a lungul timpului.

Nu vreau să le pun sub semnul întrebării, fiindcă sunt decizii luate într-un anumit moment, de aceea și legiuitorul, și acela care a creionat drumul legislativ au văzut în viitor că amendamentele nu numai că sunt posibile, dar sunt și necesare pentru armonizarea legislativă.

Stimați colegi,

V-aș ruga – și apelez la bunul meu prieten, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, un om deosebit, cu care lucrez foarte bine – să înțelegeți foarte bine că această pledoarie o fac nu _pro domo,_ ci o fac pentru un sector care așteaptă, cel puțin, semnalul că vrem să facem bine, și nu rău.

Mulțumesc, domnule senator. Sigur, s-au pronunțat numele a doi colegi. O să dau cuvântul...

Un moment, domnule academician. Aveți două solicitări pentru a răspunde la niște întrebări. O să vă dau cuvântul și dumneavoastră.

Domnul senator Constantin Dumitru.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Mă simt obligat să-i răspund distinsului meu coleg...

Drept la replică, un minut, și dumneavoastră, și domnului senator Nedelcu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Mihail Hărdău.

Aș dori să adresez o întrebare președintelui Academiei de Studii Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, domnul academician Hera: Ne puteți spune acum care este evoluția, în timp, a suprafețelor destinate cercetării pe care academia le are în administrare?

Fac și o remarcă, poate puțin malițioasă. Am văzut că domnii senatori Constantin Dumitru și Vasile Nedelcu au poziționări diferite și sunt din același județ. N-aș vrea să cred că agricultura din județul Călărași este într-o situație conflictuală.

Și o apreciere generală. Am constatat, cu regret, în timp, și prin funcția pe care am avut-o, o ofensivă fără precedent asupra a tot ceea ce este legat de cercetare și de învățământ. Mă refer la obiective imobiliare, fie că sunt suprafețe de teren, fie că sunt construcții. Există un cancer al sistemului românesc care devorează fără milă în toate punctele geografice ale țării noastre, fără niciun discernământ.

Și eu cred că de la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală s-ar putea realiza o informare pentru plenul Senatului privind această evoluție, privind tendințele, pentru identificarea unei strategii, pentru că noi, plenul Senatului, suntem mereu puși în situația de a lua o decizie imediată, sub imperativul necesității. Sub imperativul unor nevoi, trebuie să luăm decizii ca anumite suprafețe, spații să fie modificate prin lege, elemente care, în timp, au

Asta fac. Un minut, cronometrați dumneavoastră. Într-adevăr, județul Călărași nu numai că este preponderent agricol, dar are și o mare suprafață de cercetare, cu un institut deosebit pentru plante tehnice și cerealiere.

Aștept de cinci ani de zile un raport al acestor institute din județul Călărași, să știu și eu ce anume fac aceste institute, în afară de faptul că produc sămânță pentru diverse societăți comerciale și fac contracte... Asta trebuie s-o spun, ca să-l lămuresc și pe domnul președinte, fac contracte care, la un moment dat, sunt sub semnul întrebării între institute și diverse societăți comerciale.

Ce să mai spun că, în urmă cu câțiva ani de zile, fiind prezent aici, a trebuit să trecem de o situație delicată, soia modificată genetic era în ultimul an de cultivare, în ultimul an se direcționa către o societate anume, sămânța fiind produsă de institutele din Călărași.

Eu aș putea să spun multe, dar mă opresc aici. Probabil, asta este diferența dintre mine și domnul Nedelcu. Domnul Nedelcu, probabil, știe foarte bine situația institutelor de creștere a animalelor, nu am nimic de spus. De institutele de cercetare în domeniul agricol m-am ocupat personal.

Mulțumesc. A trecut minutul.

Nu vreau să-i aduc aminte domnului academician...

Mulțumesc, domnule senator.

Imediat am încheiat. Vă mulțumesc.

...câte obiective au dispărut de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, și ultimul dispărut: uscătorul de cereale de peste 10 milioane de euro!

Aici să se dea dovadă de seriozitate...

Domnule senator...

...și e în regulă...

Vă rog...

După aceea, eu voi fi unul dintre cei care vor proceda la promovarea...

Am intrat într-o altă zonă, domnule senator Constantin Dumitru. Haideți să revenim la propunerea legislativă și la raport, vă rog eu frumos.

Dacă aveți alte informații, nu aveți decât să căutați posibilitatea pentru a lămuri și aceste lucruri, dar vă rog să vă referiți la raportul comisiei de specialitate și inclusiv la această propunere legislativă.

Un minut, domnule senator Vasile Nedelcu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, mă poziționez total diferit față de domnul senator Dumitru. Chiar dacă dumnealui a reiterat faptul că eu cunosc numai institutele de cercetare privind creșterea animalelor, aceste două institute de cercetarea le-am cunoscut de aproape 30 de ani și am cunoscut evoluția în timp, în special după 1990, când, de fapt în anul 2009, au rămas la niște suprafețe modice, aș putea spune. Într-adevăr, a fost o presiune extraordinară din partea autorităților județene și locale pentru a da sau a restitui terenurile pe vechile amplasamente sau, chiar dacă nu au fost pe vechile amplasamente, au restituit terenuri din suprafețe care aparțineau acestor institute. Este vorba de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculești.

Deci aș putea să spun și eu că, de-a lungul anilor, activitatea de cercetare a avut foarte mult de suferit, și nu numai în județul Călărași, ci la nivelul întregii țări, motiv pentru care susțin încă o dată că orice zi de întârziere...

Tocmai aici vrea să repare legea, de fapt, ceea ce au greșit alții, nu am fost în stare sau nu au fost în stare alții să facă până acum. Această propunere legislativă vine să repare ceea ce au distrus alții și, din acest punct de vedere, aș spune că din 151.000 de hectare existente în 1990 în domeniul cercetării agricole în momentul de față sunt numai 31.000 de hectare. Deci acest lucru poate să vă spună ceva...

Domnule senator, haideți că depășiți și dumneavoastră deja...

Poate domnul academician, președintele academiei va...

O să ne spună domnul președinte Hera, o să răspundă la solicitările domnului senator Ovidius Mărcuțianu, inclusiv la întrebarea domnului senator Hărdău.

Vă rog, haideți că au fost exprimate punctele de vedere din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Dau cuvântul domnului academician Hera, pentru a da câteva răspunsuri nedumeririlor unor colegi de-ai noștri.

Vă rog, domnule academician. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă vorbește unul care a dedicat 52 de ani de zile cercetării științifice din agricultură, dintre care șapte ani coordonării unui departament de cercetare pentru aplicațiile tehnologiei energiei nucleare în agricultură, la Viena.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Niciodată cercetarea științifică agricolă românească nu a trecut printr-o asemenea situație. Sunt uluit și surprins de atitudinea domnului senator Constantin Dumitru. Domnul senator Vasile Nedelcu, în calitatea Domniei Sale de consilier al prim-ministrului în anii precedenți... Că noi lucrăm la această lege de trei ani și jumătate, împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Ruralale, și mă bucur că secretarul de stat Roșculete este prezent. Aceasta este o propunere legislativă care este inițiată de parlamentari din toate partidele parlamentare pentru a îmbunătăți și a perfecționa activitatea de cercetare științifică din agricultură.

Răspund domnului senator Hărdău: cercetarea științifică din agricultură, în anul 1990, avea 151.000 de hectare, 2.200 de cercetători, iar în momentul de față s-a ajuns, prin retrocedările de terenuri – cu care noi suntem de acord să fie înapoiate celor cu drepturi de proprietate –, ca cercetarea să dispună, efectiv, de circa 18.000 de hectare, iar numărul de cercetători să se reducă la circa 650. Procesul de plecare a cercetătorilor continuă, pentru că nu există niciun fel de certitudine. Nu suntem în stare să aducem tineri cercetători, pentru că ei nu văd perspectiva.

Doamnelor și domnilor senatori,

România este singura țară, din cele 27 ale Uniunii Europene, care nu primește un leu pentru activitatea de bază provenită din cercetare de la bugetul de stat. Vă dau numai câteva exemple: Institutul de Stat pentru Agricultură al landului Bavaria din Germania primește de la Guvernul bavarez 40.000 de euro anual, Institutul Național de Cercetări Agronomice (INRA) din Franța primește 800 de milioane anual.

Noi am solicitat – secretarul de stat Roșculete știe – până la sfârșitul acestui an, pentru supraviețuire, 40 milioane de lei, ceea ce înseamnă circa 1 milion de euro. Oare suntem noi...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule academician.

Sigur, toate grupurile parlamentare au luat cuvântul la dezbateri, în afară de Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule senator Fekete-Szabó András Levente. Microfonul 2.

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule președinte de ședință.

Noi, Grupul parlamentar al UDMR din Senat, suntem de acord cu această propunere legislativă, dar respingem și nu suntem de acord cu tonalitatea domnului academician Hera în Senatul României.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, avem în față o propunere legislativă cu caracter organic.

Votul pe raport și pe propunerea legislativă putem să-l dăm luni, dacă așa vom hotărî.

Până atunci, există, vă reamintesc, o propunere de retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care a întocmit raportul pe fond, și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru un raport suplimentar comun.

Am obligația regulamentară de a supune votului dumneavoastră această solicitare de retrimitere la cele două comisii pentru un raport suplimentar.

V-aș ruga să votați propunerea de retrimitere la comisie. Cu 23 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea de retrimiterea la comisie nu a fost aprobată.

Nu avem amendamente. Votul pe raport și pe propunerea legislativă se va da în ședința de luni, 5 octombrie 2009.

Domnule președinte Daea,

Nu vă enervați și dumneavoastră, vă rog frumos. Sunteți un om calm, în general. Nu vă enervați pe grupul parlamentar.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă.

Suntem în fața unui raport de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

- Domnul președinte Petre Daea este prezent. Microfonul 7.

- Inițiatorii sunt colegi din grupurile parlamentare ale PD-L,

- PSD și UDMR.

- Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat

- Cătălin Roșculete.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Cătălin Aurelian Roșculete** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă rog, domnule președinte Petre Daea. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca de obicei, vă dau dreptate când faceți observații, inclusiv mie. Vă mulțumesc că mă temperați și vă asigur că nu am făcut altceva decât să răsuflu acolo unde era înfundat, și anume în locul în care obturăm ceea ce nu trebuie obturat, și, din acest punct de vedere, am vrut să fiu lucrativ în Senatul României, și vă asigur în continuare de aceeași atitudine.

Propunerea cu avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială nu a putut trece de votul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, motiv pentru care comisia a întocmit un raport de respingere, raport care a fost sugerat de starea de fapt și de poziția Guvernului.

Supun dezbaterii și aprobării plenului raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar și suntem primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru aceste lămuriri, domnule președinte.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule senator Nedelcu.

Intrați deja într-un domeniu pe care îl cunoașteți foarte bine.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, aș fi vrut să ascult mai multe detalii legate de această inițiativă din partea reprezentantului Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Roșculete, pentru că trebuie să le spunem colegilor că a fost înființată Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care a preluat anumit personal de la Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, motiv pentru care se solicită, în momentul de față, retrimiterea sau preluarea de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a unui personal care a fost dat inițial acestei agenții.

Din acest punct de vedere, noi, Grupul parlamentar al PNL, nu susținem această propunere legislativă, însă cred că trebuie o explicație suplimentară față de această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, are o explicație suplimentară pe care putea să o dea foarte bine inițiatorul, pentru că este o propunere legislativă.

Guvernul a spus că nu este de acord cu această modificare.

Nu mai sunt solicitări la dezbateri generale.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă. La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea sumei de 300 de euro/hectar pentru plățile directe în sectorul vegetal.

Este un raport de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Este prezent domnul președinte Petre Daea. Microfonul 7.

Inițiatorii sunt domnii senatori Tiberiu Aurelian Prodan, Emilian Valentin Frâncu, Marius Petre Nicoară, Ovidius Mărcuțianu.

Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu, din partea inițiatorilor.

Aveți cuvântul.

Microfonul 6.

Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă are în vedere identificarea unor soluții privind problemele finanțării agriculturii românești, plecând tocmai de la faptul că aceasta este o prioritate a Programului de guvernare.

Noi am considerat că este important să stimulăm fermierul român, propunând acordarea la nivelul maxim permis de reglementările europene și de Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană a plăților directe în sectorul vegetal, și am propus ca pentru cuantumul anual al plăților unice pe suprafață și al plăților naționale directe complementare în sectorul vegetal pentru anul 2010 să se stabilească o sumă egală cu 300 de euro la hectar.

Argumentul Guvernului, că prin negociere abia în anul 2015 se va atinge nivelul de 300 de euro la hectar, poate fi combătut prin găsirea unei soluții de cofinanțare de la Guvern a diferenței de la 163 de euro la hectar, cât este prevăzut pentru 2010, la cei 300 de euro la hectar.

Mai fac o singură observație, deoarece nu am fost invitat la comisie pentru a susține punctul de vedere și știu că nu domnul președinte este de vină, dar, probabil, comunicarea între comisie și subsemnatul nu a existat, eu aș solicita... Pentru că din argumentele desprinse de la comisiile avizatoare am considerat că, într-adevăr, poate, suma de 300 de euro permisă la nivel maxim de Uniunea Europeană ar putea fi redusă în propunerea noastră legislativă la 200 de euro, deci de la 163 de euro la 200 de euro este o diferență foarte mică.

Ținând seama de faptul că abia la sfârșitul lunii noiembrie este termenul de adoptare tacită, eu aș ruga să se supună la vot, dacă se consideră necesar și dacă domnul președinte al comisiei este de acord, ca să putem face acest amendament de reducere la 200 de euro, nivel propus de noi, și cred eu că acest lucru va veni în sprijinul fermierului român. Nu cred că cineva din această sală nu dorește ca să sprijinim agricultura, un domeniu vital pentru dezvoltarea economică a României, și cu toții spunem că am dori să facem ceva.

Iată, este un moment în care în 2010 – deci nu are nicio influență asupra bugetului din acest an – se propune o creștere de fapt cu 30 de euro față de nivelul preconizat.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, eu rețin această propunere de retrimitere la comisie.

Elementele ulterioare privind 200 de euro, în loc de 300 de euro, să le faceți prin amendamente, dacă doriți, și dacă va trece această propunere...

Până atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat Roșculete.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și aș face completarea: conform Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, care a fost semnat în anul 2005, Guvernul a optat pentru schema de plăți unice pe suprafață, care este negociată cu Uniunea Europeană.

Aș mai face o precizare: această schemă cuprinde sume aferente celor două scheme de plăți, adică bugetul național și banii de la Uniunea Europeană. Aceasta prezintă o creștere din anul 2007, de la 50,55 euro în anul 2007, la 163,1 euro pentru 2010 – domnul senator la 2010 făcea referire –, deci avem 163,1 euro, iar la 203,97 euro pe hectar se va ajunge în anul 2016, conform Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

România, fiind stat membru, aplică legislația comunitară existentă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Fac doar o scurtă precizare, înainte de a vă da posibilitatea să interveniți, stimați colegi.

Sigur, domnul senator Emilian Frâncu probabil că nu a primit acea solicitare pentru a participa la comisie, dar un coleg inițiator, Ovidius Mărcuțianu, a fost prezent în ședința în care s-a discutat această inițiativă legislativă. Să spunem că, pe jumătate, acea acuzație a lipsei de comunicare dintre inițiator și comisie nu se susține.

La dezbateri generale, doriți să interveniți?

Vă rog să mă scuzați, domnule președinte Petre Daea, vă rog să prezentați raportul.

Eu vă mulțumesc, domnule președinte, că sunteți, ca întotdeauna, atent și imparțial. Mi-ați luat apărarea, văzând de fapt ceea ce este înscris, și anume că Ovidius Mărcuțianu este și membru al comisiei și a participat la dezbateri, și este și inițiator.

Îi cer scuze colegului de la PNL, domnul senator Frâncu, și vă asigur că, dacă Senatul va decide prin vot să se retrimită la comisie, nu voi veni în plenul Senatului cu un raport de la a cărui dezbatere să lipsească colegul Frâncu.

Revenind la raport, comisia a întocmit un raport de respingere. A luat în seamă punctul de vedere al Guvernului, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și evident că această propunere este o propunere generoasă, pentru că un om care trăiește în domeniu – și mulți de aici suntem legați de acest domeniu – nu poate să nu acorde o atenție sporită unei asemenea propuneri. Propunerea este generoasă. Singurele elemente care ne-au făcut să tranșăm prin vot negativ și să aducem în plenul Senatului raportul de respingere au fost constrângerile bugetare și schema de plăți pe care o avem și care este negociată cu Uniunea Europeană.

În rest, nu aș mai putea adăuga altceva la motivele care ne-au determinat să întocmim un raport de respingere, deci prezentăm plenului un raport de respingere, cu mențiunea că legea este ordinară și că suntem prima Cameră sesizată.

Mă roagă stimatul coleg și din respect pentru colaborare, dacă plenul aprobă retrimiterea la comisie, nu este niciun disconfort pentru comisia la care lucrez să reanalizăm propunerea legislativă.

Plenul este suveran, în consecință aștept votul.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Există solicitări din partea colegilor? Domnule senator Nedelcu, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cunoaștem cu toții faptul că fermierii din celelalte țări ale Uniunii Europene primesc mult mai mulți bani decât fermierii români, între 280 și 380 euro pe suprafață, adică pe hectar, motiv pentru care cred că inițiatorii au avut o idee foarte bună. Însă este foarte adevărat că trebuie să se refere la plăți indirecte pe unitatea de suprafață, pentru că, într-adevăr, conform schemei de plăți pe unitatea de suprafață, care a fost stabilită odată cu Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, acestea au fost sumele care au fost acordate României.

În momentul de față trebuie găsită o soluție, din această cauză cred că se impune solicitarea domnului senator

Frâncu de a se retrimite propunerea legislativă la comisie pentru reformulare, pentru a se găsi forme complementare de sprijin pentru acești agricultori care sunt în mare suferință. Dacă vă uitați pe terenurile patriei, vedeți acest lucru din sută în sută de metri, pentru că sunt fâșii de teren arate, altele nearate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumim, domnule senator.

Alte solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.

Înainte de a discuta despre raport și propunerea legislativă,

Intrăm atunci în analiza raportului, având în vedere că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

-

- respinsă.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Este o lege organică.

Pentru raport – Comisia pentru sănătate publică.

Inițiator: Ministerul Sănătății.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie – microfonul 9 –, aveți cuvântul.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin proiectul de act normativ mai sus menționat se urmărește modificarea condițiilor pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa funcția de manager de spital.

De asemenea, se precizează în ordonanță că, pentru spitalele clinice, managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar.

Se solicită, de asemenea, modificarea dispozițiilor Legii nr. 95/2006 care prevăd suspendarea contractului de management numai persoanelor care ocupă funcția de manageri în aceeași unitate, modificarea prevederilor Legii nr. 95/2006 prin introducerea posibilității pentru managerii spitalelor de a desfășura și activitate medicală, fapt care era interzis prin Legea nr. 95/2006. Prin textul ordonanței se completează și prevederile art. 183 din Legea nr. 95/2006, prin introducerea prevederii privind încetarea contractului de management în cazul în care ministrul sănătății constată că managerul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la încheierea contractului.

De asemenea, se mai introduce o clauză de încetare a contractului de management în cazul existenței unor plăți restante a căror vechime este mai mare de doi ani, în condițiile în care se constată abateri de la legislația în vigoare privind plata cronologică a obligațiilor către furnizori.

În cadrul Comisiei pentru sănătate publică a Senatului României, acestei inițiative legislative i-au fost aduse amendamente care au fost însușite și agreate de Ministerul Sănătății.

Domnule președinte Ion Vasile, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în principal trecerea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor în subordinea Ministerului Sănătății, modificarea condițiilor pentru ocuparea funcției de manager al spitalului, completarea clauzelor pentru încetarea contractului de management și introducerea posibilității pentru managerii spitalelor care au pregătire medicală de a desfășura și activități medicale.

Dezbaterile asupra proiectului de lege au avut loc în ședințele din 26 august, 1 septembrie și 8 septembrie, la care a participat domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie, care a susținut adoptarea actului normativ.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Consiliul Legislativ.

În ședințele din 26 august, 1 septembrie și 8 septembrie, Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu 8 voturi pentru, să adopte raport favorabil, cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 1.

S-au formulat amendamente la art. 178 alin. (2), alin. (2.1), art. 180 alin. (5), precum și la lit. o) a art. 183[3] .

În urma dezbaterilor, cele trei amendamente formulate la art. 178 și 180 au fost admise și sunt în anexa nr. 1 la raport.

Amendamentul formulat de doamna senator Boitan Minerva la art. 183[3] lit. o) fiind respins, se regăsește în anexa nr. 2 la raport.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul ia în dezbatere proiectul de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Sunt solicitări?

Poftiți, domnule senator Paul Ichim, vă rog. Microfonul 1.

Stimați colegi,

Dacă memoria nu-mi joacă niște feste, cândva în februarie am avut în Senat o ordonanță de urgență foarte rapidă cu schimbarea titulaturii direcțiilor sanitare. La vremea respectivă, am comentat că, de fapt, este un joc pe care-l practicăm de vreo două mandate, schimbăm titulatura instituției, modificăm organigrama și schimbăm directorii. Au fost comentarii la vremea respectivă și, în principiu, s-a cam petrecut ceea ce s-a povestit.

Atunci m-a deranjat expunerea de motive în versiunea în care sistemul sanitar este vai de capul lui, merge foarte greu, managerii nu au performat, mai ales că vrem să grăbim deciziile în domeniul sanitar.

La ora actuală, îmi pare rău, trebuie să constat că sistemul sanitar este aproape în pragul falimentului. Astăzi, se discută în Guvern, am înțeles, o suplimentare de bani pentru a merge sistemul.

Și acum, cu referire la această ordonanță, întâmplător ea rezolvă punctual numai o singură treabă: situația directorilor de spital. Pe lângă prezentările foarte ample și, de fapt, de necontestat făcute în domeniu, constatăm că le găsim, în sfârșit, directorilor ceea ce era și normal, să lucreze în domeniul medical, cei care sunt în domeniul medical. Dacă mă întrebați pe mine, ca medic, eu sunt întru totul de acord, pentru că medicii pot fi și foarte buni manageri.

Ce mă deranjează la toată treaba aceasta este faptul că Ministerul Sănătății reușește să emită ordonanțe numai pentru chestii punctuale, adică pentru directorimea pe care vrem să o aranjăm, și nu ia în calcul mult mai multe probleme care, poate, ar trebui rezolvate și cu alți medici care sunt în alte demnități publice. Chestiunea rezolvată este strict numai pentru directori.

O să vorbesc cu colegii de la Camera Deputaților, pentru că eu cred că sunt niște scăpări în domeniu. Îmi pare rău, la comisie mi-au scăpat la vremea respectivă.

Aș dori însă, cu titlu informativ, să-mi spuneți... Zice aici, la articolul „Spitale clinice”, „pot fi profesori, conferențiari...”. De care? Pentru că la articolul de sus se spune „Pot fi în domeniul medical, economic, juridic, informatic, domeniul administrație publică”.

De ce spun acest fapt? În spitalele clinice există director medical, director cu cercetarea. Sunt cel puțin doi care sunt în domeniu. Deci vă rog să stipulați acolo ce fel de profesori universitari și conferențiari ar trebui să conducă sistemul.

Mulțumesc, domnule senator. Alte solicitări?

Domnule senator Cseke Attila, vă rog. Microfonul 2.

Vom face și un apel nominal imediat, domnule senator, dacă o să solicitați acest lucru, cu mare plăcere.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Onorat Senat,

Am să prezint un punct de vedere mai original, totuși este un punct de vedere. Dacă aș vrea să-i dau un titlu acestui act normativ, aș putea să spun: „Sistemul sanitar contraatacă”.

La ce mă refer? Recunosc că nu sunt un profesionist al domeniului medical și n-am lucrat în acest sistem sanitar, dar cunosc situații, există situații în care persoane care au venit, într-un fel, din afara sistemului sanitar au îndeplinit cu brio, aș putea spune, funcția de conducător al unităților spitalicești, față de alții care vin din interiorul spitalului, chiar dacă sunt ei cadre universitare sau medici primari. Sigur, proporția urmează a fi discutată.

Știu foarte bine că se uzează frecvent, indiferent de ce mandat discutăm, de această posibilitate de reorganizare a diverselor direcții și unități spitalicești, restabilirea unor noi criterii pentru numirea acestora, pentru ca cei care nu sunt bine văzuți de Executivul respectiv să fie schimbați.

Această ordonanță, din punctul nostru de vedere, nu face altceva decât acest lucru, creează un cadru legislativ pentru schimbarea managerilor de spital, ceea ce s-a și întâmplat, știm cu toții.

Totuși, stimați colegi, rămâne o problemă juridică, acești manageri și-au câștigat în 2006, pe legislația aflată în vigoare, dreptul de a conduce acele unități, printr-un concurs, și au încheiat cu Ministerul Sănătății un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani, cele mai multe cazuri, probabil, de 3 ani. La data încheierii acelor contracte era în vigoare o lege, Legea nr. 95/2006, care stabilea niște criterii, cauze de încetare a contractului de management. Exact, sunt 14, dintre care dați-mi voie să mă

refer la două: „nerealizarea indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public” și, a doua, „în situația existenței unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor managerului”.

Observați și dumneavoastră că sunt două cauze de încetare exprese, care se referă la profesionalismul managerului de spital, or, se pare că n-a fost de ajuns. Nu s-au putut găsi situații, nu s-au putut găsi evaluări ca, pe baza acestor două cauze de încetare care să se refere strict la activitatea managerului, eventuala lipsă de profesionalism, și atunci Guvernul a trebuit, prin această ordonanță, să introducă două noi cazuri de încetare a contractelor de management, printre care, sigur, este un caz care spune că „managerul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege”. Sigur, s-au stabilit alte condiții, criterii pentru a ocupa o asemenea funcție.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte solicitări? Nu mai sunt.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vreau să lămuresc câteva lucruri, pentru a nu fi înțeleasă greșit această ordonanță propusă de noi.

Am impresia că domnul senator Ichim a uitat faptul că amendamentele la care face referire, cu profesorii și conferențiarii, au fost adoptate în Comisia pentru sănătate publică, inclusiv cu votul Domniei Sale, și în textul ordonanței noi am pus, pentru spitalele clinice, să fie cadru universitar sau medic primar. La comisie s-a adăugat ce să fie: cadru universitar, deci profesor sau conferențiar și medic primar cu doctorat, ceea ce noi, Executivul, am luat ca atare și ne supunem la ceea ce hotărăște Legislativul.

În ceea ce privește observațiile făcute de domnul senator Cseke Attila, sunt de acord că susține niște lucruri pe care le-a mai susținut și în momentul în care am prezentat ordonanța cu organizarea direcțiilor de sănătate publică. Nu s-au modificat criteriile de performanță ale managerilor de spitale. Am adăugat un criteriu, care este foarte clar și limpede și care nu a existat, acela că în cazul în care se constată datorii mai mari de doi ani și se constată că acestea nu au fost plătite în ordinea cronologică, ci au fost plătite după bunul plac al managerului, să-l destituim. Știți și dumneavoastră foarte bine aceste lucruri. Nu aveam introdus acest criteriu. Este un criteriu în plus față de ceea ce a fost. La nivelul țării nu s-au schimbat toți managerii de spitale, s-au schimbat în urma evaluării făcute, în baza criteriilor aprobate prin contractul de management. Nu s-a modificat niciun criteriu în acest sens.

De aceea, cu tot respectul, nu pot să fiu de acord cu afirmațiile dumneavoastră și sigur că ele pot să fie... Poate undeva să se fi greșit în mod punctual, dar nu a fost o regulă, dovadă este faptul că cei care au dat în judecată s-au considerat nedreptățiți. Sigur că, în primă instanță, au câștigat, așa cum se câștigă toate procesele de către angajați contra angajatorului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule secretar de stat, am rugămintea, respectuos, nu încercați să agitați și să certați senatorii. Vă rog să exprimați punctul dumneavoastră de vedere, dacă există.

Nu, deloc. Mi-am permis numai să subliniez niște lucruri. Vă cer scuze, nu am avut intenția aceasta.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sigur, mai există posibilitate și la Camera decizională. Stimați colegi, comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Un moment...

Domnule senator Hașotti, ajungem imediat și acolo.

Amendamentul respins de comisie este susținut de inițiator?

Un moment.

Deocamdată, suntem la amendamente respinse. Amendamentul respins nu este susținut.

La amendamente admise sunt trei amendamente.

Inițiatorul nu este prezent, îmi pare foarte rău.

Domnule secretar de stat Irimie, sunteți de acord cu amendamentele admise în comisie?

Sigur.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc.

Vot pe raport și inclusiv pe...

Domnule senator Frâncu, sunteți inițiatorul amendamentului?

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**

_**:**_

Nu sunt!

## Vă rog frumos!

După aceea, știți că există drept la replică și nu facem decât să agităm, de fapt, dezbateri în sală. De data aceasta nu vor fi.

Stimați colegi, mai sunt intervenții?

Domnule președinte, mi s-a pronunțat numele și doresc să iau cuvântul.

Vă rog, domnule senator Ichim, un minut drept la replică.

Nu sunt agitat.

Am remarcat.

Ce am spus, punctual, a fost în felul următor: am fost de acord în comisie și cred că mi-a scăpat ceva, și am zis țineți cont de problema respectivă. Este o observație cu care eu am recunoscut că am fost de acord în comisie și, ulterior, este o treabă care cred că ar trebui corectată punctual. Atât. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Nu sunteți. Vă rog să luați loc.

Uitați-vă în regulament, vă rog.

Având în vedere faptul că doamna senator Minerva Boitan este în imposibilitatea de a-și susține amendamentul, de data aceasta, fac eu această..., deși nu aș avea posibilitatea.

Vă rog, domnule senator Frâncu, susțineți amendamentul respins?

Aveți corecturi la amendamentul admis? Vă rog. Microfonul 1.

Vă cer iertare. De acum încolo, voi lua cuvântul la discuții generale, pentru că am înțeles că acolo era momentul să intervin.

Vreau să fac o singură remarcă. La amendamentul 1, cel de la art. 178, mi se pare nefericită atât formularea, cât și ideea în sine, și anume: se introduce în plus față de textul inițial faptul că „managerul poate să aibă și studii informatice în administrație publică”, dar, atenție, se specifică „inclusiv inginerie economică”. Nu vi se pare că este o chestiune oarecum dirijată, făcută anume pentru o anumită categorie? Ce este „inginerie economică?” Știți, are o conotație peiorativă de obicei când se spune acest termen și cred că este nefericit introdus acolo. Era suficient „administrație publică”, dar problema de fond pe care o ridic, mi se pare o discriminare inacceptabilă să se introducă „și să aibă o vechime de cel puțin trei ani într-o instituție medico-sanitară”. Nicăieri, la nicio instituție din România nu se face o astfel de discriminare. Managerul este manager, el trebuie să aibă studiile respective și, dacă noi impunem condiție de trei ani vechime în domeniul sanitar, înseamnă că domnii directori, practic, se învârt unii lângă alții, și este de protejare a unor conducători care vor fi avantajați față de cineva foarte bine pregătit în domeniul managementului din afară, așa cum se întâmplă în orice altă instituție.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sigur, sunt niște nelămuriri. Aveți cuvântul, domnule senator Cristian Rădulescu. Vă rog. Microfonul 2.

În privința prevederii cu cei trei ani vechime, fiecare să judece. Poți să nu ai vechimea respectivă și să fi lucrat în alt domeniu, să fi fost un foarte bun manager acolo, să vii la spital și să performezi. Nici eu nu cred că ar fi necesară această prevedere, dar fiecare are abordarea lui.

În privința ingineriei economice, este o specializare pentru care se iau o mulțime de diplome – deci există și trebuie trecut acolo –, nu are niciun caracter peiorativ. Ingineria a dobândit un caracter peiorativ în ultima perioadă în care se fac atât de multe inginerii financiare, dar nu despre asta este vorba.

Au existat confuzii că birocrația noastră încă nu s-a obișnuit cu toate specializările cu care se iese acum din universități, mai ales private, și persoane care aveau calificarea de „inginerie economică” erau considerate ingineri, cum sunt cei de irigații, să zicem, și atunci nu erau acceptați pe postul respectiv. Deci acesta este un amendament bun și-l susțin.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator Rădulescu.

Mai sunt comentarii pe acest subiect?

Nu sunt.

Vot pe raport, cu amendamentele admise, și vot final luni, 5 octombrie 2009, după ora 17.00.

Am înțeles că există...

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti, doriți să luați cuvântul pe procedură?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să atrag respectuos atenția domnului secretar de stat Irimie în legătură cu faptul că Domnia Sa nu este invitat aici pentru a face aprecieri la cum votează Senatul României. Ați făcut-o și dumneavoastră și vă felicit. Vă mulțumesc că ați făcut-o, domnule președinte de ședință. Mă bucur că ați înțeles.

Domnule președinte, vreau să verificați cvorumul, dacă nu vă supărați.

Este o solicitare regulamentară.

Îl rog pe domnul secretar Cornel Popa să facă un apel nominal.

|**Domnul Cornel Popa:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea|absent<br>absent| |Andronescu Ecaterina|Guvern| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>absentă| |Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|absentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu|prezent<br>absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent|

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/9.X.2009

|Daea Petre|prezent|Nicula Vasile Cosmin|absent| |---|---|---|---| |David Cristian|absent|Nistor Vasile|prezent| |David Gheorghe|prezent|Niță Mihai|absent| |Diaconescu Cristian|Guvern|Onofrei Orest|prezent| |Diaconu Mircea|delegație|Oprea Dumitru|prezent| |Dobra Nicolae|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitru Constantin|prezent|Panțuru Tudor|absent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent|Păran Dorin|prezent| |Filip Petru|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent|Pintilie Vasile|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent|Plăcintă Sorina Luminița|Guvern| |Frunda György|delegație|Pop Gheorghe|delegație| |Găină Mihăiță|absent|Popa Cornel|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Popa Mihaela|prezentă| |Ghișe Ioan|prezent|Prodan Tiberiu Aurelian|absent| |Greblă Toni|delegație|Prunea Nicolae Dănuț|prezent| |Grosu Corneliu|prezent|Rasaliu Marian Iulian|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent|Rădulescu Cristian|prezent| |Gyerkó László|prezent|Rădulescu Șerban|absent| |Hașotti Puiu|prezent|Robu Nicolae|absent| |Hărdău Mihail|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|prezent|Rușanu Dan Radu|absent| |Ichim Paul|prezent|Rușeț Ion|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Saghian Gheorghe|absent| |Ion Vasile|prezent|Savu Daniel|prezent| |Iordănescu Anghel|prezent|Sârbu Ilie|Guvern| |Jurcan Dorel|prezent|Sbîrciu Ioan|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Secășan Iosif|prezent| |Luca Raymond|absent|Severin Georgică|prezent| |Mang Ioan|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Marcu Gheorghe|prezent|Staicu Dumitru Florian|absent| |Mardare Radu Cătălin|prezent|Stănișoară Mihai|Guvern| |Marian Ovidiu|prezent|Șova Dan Coman|prezent| |Marian Valer|prezent|Tămagă Constantin|prezent| |Markó Béla|absent|Toma Ion|prezent| |Mazăre Alexandru|prezent|Țopescu Cristian George|prezent| |Măgureanu Cezar Mircea|absent|Țuțuianu Adrian|absent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent|Udriștoiu Tudor|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent|Urban Iulian|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Mitrea Elena|prezentă|Vasilescu Lia Olguța|absentă| |Mitrea Miron Tudor|absent|Verestóy Attila|absent| |Mîrza Gavril|prezent|Voicu Cătălin|absent| |Mocanu Alexandru|absent|Voiculescu Dan|absent| |Mocanu Toader|prezent|Vosganian Varujan|absent| |Moga Nicolae|absent||| |Mustățea Vasile|prezent|**Domnul Alexandru Pereș:**|| |Mutu Gabriel|prezent|Mulțumesc, domnule secretar.|| |Necula Marius Gerard|prezent|Stimați colegi,|| |Nedelcu Vasile|prezent|Vă rog să luați loc în sală.|| |Nicoară Marius Petre|absent|Continuăm lucrările ședinței și îl rog pe domnul secr|| |Nicoară Romeo Florin|prezent|să îmi comunice numărul colegilor senatori care au răsp|| |Nicolaescu Sergiu Florin|prezent|prezent la acest apel nominal.||

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul legislativ se propune modificarea art. 211 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul introducerii în Contractul de asigurare – pachetul de servicii de bază la care are dreptul persoana asigurată, lista serviciilor medicale – a serviciilor de îngrijire la domiciliu, a medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a altor servicii pentru asigurați, aferente pachetului de servicii de bază.

În conformitate cu dispozițiile art. 210 alin. (1) litera c) și ale art. 217 din actul normativ mai sus menționat, asigurații au dreptul la un pachet de servicii de bază care cuprinde aceste servicii enumerate mai sus, în condițiile contractuluicadru și ale normelor de aplicare.

Având în vedere considerentele mai sus enunțate, nu susținem completarea art. 211 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, deoarece drepturile asiguraților și pachetul de servicii sunt prevăzute în modelul Contractului de asigurări sociale de sănătate, încheiat direct de persoanele asigurate sau prin angajator, conform Ordinului nr. 345/2006.

De asemenea, prin proiectul legislativ mai sus menționat, se propune modificarea art. 218 alin. (2) litera b) privind reforma în domeniul sănătății, astfel încât pacienții să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicită dacă îndeplinesc toate condițiile prezentei legi, suportându-se cheltuielile de transport, dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate. La alegerea medicului de familie, între medicul de familie și persoana asigurată se va încheia un contract care va conține pachetul de servicii gratuite sau cu plată de care beneficiază persoana asigurată. Nu susținem această modificare din cauză că prevederile art. 218 din Legea nr. 95/2006 specifică faptul că asigurații au dreptul de a fi înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicită dacă îndeplinesc toate condițiile acestei legi, suportând cheltuielile de transport, dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Înainte de a-i da cuvântul domnului președinte Ion Vasile, vă informez că 84 de colegi senatori au răspuns afirmativ apelului nominal.

Domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 26 august, 1 septembrie și 8 septembrie, Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de respingere.

S-a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz favorabil cu o serie de observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul, prin vocea domnului secretar de stat, are un punct de vedere negativ, nesusținând adoptarea acestei inițiative legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul ia în dezbatere proiectul de lege în calitate de Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Iulian Urban.

Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dacă alte inițiative legislative care vizează domeniul de aplicare a Legii nr. 95/2006 ajung de obicei la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, această inițiativă nu a trecut pe la noi și mărturisesc că, uitându-mă la ceea ce își propun inițiatorii să reglementeze, se vede o transparență mai mare în ceea ce privește informațiile pe care pacienții trebuie să le obțină în momentul în care se înscriu la un medic de familie: faptul că li se dau informații detaliate în scris, li se spune care anume sunt pachetele de servicii gratuite și care sunt pachetele de servicii cu plată la care au acest drept, ei fiind consumatori de servicii medicale care au acest drept în baza faptului că sunt plătitori de contribuții de asigurări sociale de sănătate.

Văd și motivația Guvernului, care ne spune un singur lucru: nu susține adoptarea acestei propuneri legislative pentru că drepturile asiguraților sunt prevăzute într-un model al contractului de asigurări de sănătate.

Bun. Asta fac inițiatorii, vin să aducă niște clarificări de care omul are absolută nevoie, pentru că, la ora actuală, marea majoritate a românilor sunt confuzi. În momentul în care au o problemă de ordin medical, ei, pur și simplu, nu știu ce drepturi au, nu știu care sunt serviciile gratuite de care pot beneficia, iar eu cred că această inițiativă legislativă se înscrie tocmai într-o normală și firească campanie de a se asigura o transparență mult mai mare și o informare a românilor care beneficiază de aceste servicii medicale.

Cred că dacă Guvernul vine și spune sec că există deja un model de contract-cadru, care poate fi cercetat de noi, nu rezolvă situația. Românii, în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, au dreptul să fie informați, cum se întâmplă în cazul altor cetățeni din alte țări membre ale Uniunii Europene.

Din punctul meu de vedere, cred că ar fi fost bine să fi ajuns și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări această inițiativă legislativă. Nu știu cum de nu a ajuns. Cred că este o inițiativă legislativă bună, care conferă drepturi suplimentare consumatorului român de servicii medicale și sper ca Biroul permanent să decidă, în momentul în care se merge pe o anumită procedură – repet, noi avem pe ordinea de zi a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări analiza asupra altor inițiative legislative privind reforma în domeniul sănătății –, că și această propunere legislativă trebuie să ajungă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cel puțin pentru un punct de vedere.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Consider că nu ați cerut neapărat retrimiterea la comisia de fond, doar ați constatat un fapt.

Domnul senator Iosif Secășan. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu am un punct de vedere contrar colegului meu Iulian Urban, dar pentru că am fost în comisie, a fost prezent și domnul secretar de stat, iar noi am votat forma care a fost prezentată, este necesar să-mi exprim punctul de vedere.

Sigur, este foarte bine ca pacienții să fie informați despre conținutul pachetului medical – zis și bazal sau social – de care ei beneficiază în baza acestui contract pe care casele județene de asigurări de sănătate îl încheie cu medicii, care sunt furnizorii de servicii. Credem însă că un contract între beneficiarul direct, adică pacientul, și furnizorul de servicii nu are încă pârghiile sau reglementările necesare, deoarece plătitorul este Casa de Asigurări de Sănătate, furnizorul este medicul de familie, contractat de Casa de Asigurări de Sănătate pentru serviciile respective, iar aproape 50% din cei care beneficiază de servicii nu sunt plătitori direcți sau prin intermediul unui angajator, ci sunt membri ai familiei sau sunt pensionari cu pensii sub 10 milioane lei, așa încât nu cred că este un cadru bine reglementat pentru un contract direct.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul președinte Ion Vasile. Microfonul 7.

Constatarea făcută de stimatul nostru coleg este reală și bine-venită, respectiv că fiecare comisie – și în special Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – trebuie să aibă un punct de vedere, dar acest lucru se întâmplă atunci când din portofoliul Biroului permanent sunt repartizate aceste inițiative legislative, iar acolo, în condițiile în care președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări constată că ar avea ceva de spus legat de un proiect repartizat altei comisii, nimeni nu-l oprește să o facă. Există această cutumă în Biroul permanent lărgit, când președinții de comisii care nu sunt sesizate direct asupra inițiativelor legislative solicită să dea un aviz și comisia respectivă. Așa că este o problemă pe care trebuie să o rezolvați în comisia dumneavoastră, să solicitați președintelui comisiei, eventual, să facă acest demers atunci când sunt deja cunoscute inițiativele legislative care trebuie discutate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru aceste lămuriri, ele sunt valabile. Vă rog, domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Mă surprinde o explicație a colegilor mei, pe care îi stimez și ca medici, și ca senatori, dar eu, ca simplu cetățean, nu mă simt deloc apărat. Dimpotrivă, banul public este al cetățeanului, nu al Casei de Asigurări de Sănătate, făcut pe nu știu ce criterii comerciale, astfel încât contractul să fie încheiat numai între prestatori și Casa de Asigurări de Sănătate, iar eu, care, de fapt, sunt contribuabil, sunt o cantitate neglijabilă.

Într-adevăr, domnul senator Secășan are dreptate, dar pentru cei care doar cotizează, și nu beneficiază de absolut niciun serviciu stipulat în vreun fel de notă informativă, nu neapărat contract, așa ceva nu există.

Îi rog pe colegii senatori să spună cât de „terorizați” au fost de medicii de familie, spunându-le, anual, de ce anume ar beneficia. Eu unul nu am fost. Deci în acest mod a pus problema domnul senator Urban Iulian, în interesul cetățeanului.

Domnul senator Paul Ichim. Microfonul 1.

## **Domnul Paul Ichim:**

## Vreau să mă refer la o treabă practică.

În normele metodologice de aplicare a contractului-cadru sunt precizate serviciile medicale care se prestează către populație. Obligativitatea furnizorului de servicii medicale, respectiv a medicului de familie, este să afișeze, la ușa cabinetului medical, serviciile medicale pe care le prestează și care sunt acoperite prin contractul-cadru.

Prima regulă în cazul controlului Casei de Asigurări de Sănătate la furnizorul de servicii medicale este să verifice dacă are afișate aceste servicii pe ușă și dacă cetățeanul este informat. Este condiție de atenționare și reziliere a contractului-cadru.

Eu întreb, ca om care nu sunt pregătit juridic, dacă ele sunt cuprinse în lege, necunoașterea legii te absolvă de...

**Din sală**

**:**

## Nu!

Nu.

Atunci și asiguratul poate găsi informații și în contractulcadru sau poate reclama la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate că furnizorul lui de servicii nu-l informează. Informarea este prin afișare. Asta este treaba practică.

Acum, vă mai spun un lucru. Cu toții am transformat medicii de familie în niște contabili și manipulatori de hârtii. Îi punem să mai facă niște hârtii?! Îi înnebunim.

Al treilea lucru. Am întrebat: ce efect benefic juridic există dacă un cetățean asigurat încheie un contract cu medicul de familie? Aici nu am găsit soluția. Poate juriștii pot să mă lămurească.

Dar v-am spus: afișarea și informarea sunt obligatorii la ora actuală!

Vă mulțumesc, domnule senator. Vreți să vă lămuriți cu această problemă... Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu să mă lămuresc, dar se pare că, aici, medicii – care vin dintr-o zonă pentru care am toată stima – au un punct de vedere foarte țintit împotriva mea, ca simplu cetățean. Cu ce v-ar deranja dacă dumneavoastră ați face și un astfel de contract? Păi nu justificați, serviciile le prestați către cetățean, nu către Casa de Asigurări de Sănătate. Cum adică?!

Există și o verificare, am observat în multe prezentări statistice, și persoane care nu prea mai există figurează pe listele acestea. Vă cer scuze pentru puținele excepții. Verifică cineva dacă toate serviciile astea, prestate sau nu, sunt cuprinse în legea nu știu care? Îi acuzați pe moșnegii care nu se pot deplasa că nu se duc să vadă pe ușa cabinetului unui

medic ce pachet li se oferă? Asta invocați dumneavoastră?

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ichim, o scurtă intervenție.

Scuzați-mă, nu țin neapărat apărarea medicilor unilateral, ci vorbesc de secțiile din spital. Toate secțiile din spitale și toate spitalele au obligația să aibă site, să prezinte toate serviciile, și cele contra cost. Dacă urmăriți, sunt deja pe site. Sunt mulți medici de familie care și-au făcut site.

Acum, răspunsul. Nu pot fi înscriși pe liste decedați, deoarece fiecare listă a medicilor de familie este verificată lunar de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care controlează împreună cu Direcția de Evidență a Persoanelor și cu Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale. În momentul în care nu se mai dă pensia sau Direcția de Evidență a Persoanelor spune că este decedat, pa!, iese din asigurare.

Am spus că este obligat medicul de familie, prin lege, dacă citiți contractul-cadru, să afișeze pe ușa cabinetului serviciile pe care le prestează. La fel, el afișează serviciile care sunt contra cost și tariful.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tudor Udriștoiu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea doar să precizez câteva lucruri. Nu aș vrea să rămână părerea, care deja se exprimă, că noi am fi inamicii oamenilor muncii, cam așa se spune: că ne apărăm, că ne ascundem, că facem, că dregem.

Eu vreau să subliniez un singur lucru, și anume că birocrația în organizarea sistemului de sănătate a ajuns la asemenea dimensiuni încât orice adăugare de hârtii ne sperie, pur și simplu. Este ușor de demonstrat, am susținut și într-o declarație politică, că medicul de familie, la ora asta, cheltuiește mai mult timp completând hârtii decât examinând pacientul. Asta este în interesul pacientului?! Păi poate să-l umple de hârtii, dar, dacă nu-l examinează, nu face plan terapeutic, consiliere și așa mai departe, nu a făcut nimic.

Nu cred că apărăm interesele cetățenilor dacă vom crește numărul de hârtii pe care le vom pune în brațe și nu le vom asigura serviciile medicale.

Aș dori ca în tot acest domeniu al sănătății – și voi mai prezenta astfel de lucruri –, începând cu asistența primară, medicul de familie și ajungând până la spital, să găsim cele mai bune căi pentru a ne face meseria, nu să facem hârtii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Eu aș dori să nu plecăm de aici cu ideea că ceilalți colegi, care nu sunt medici, au ceva împotriva practicilor pe care medicii de familie și dumneavoastră le efectuați, dar, sigur, ar trebui să găsim o soluție mai eficientă în ceea ce privește informarea pacientului, însă, pe de altă parte, să nu deranjăm nici actul medical. Cred că aceasta a fost ideea.

Deocamdată, rămâne o problemă de studiu, inclusiv pentru Senat, pentru specialiști, pentru Ministerul Sănătății...

Domnule senator Urban, scurt, dacă este posibil, deoarece ne apropiem de ora 13.00.

Cu siguranță, nu s-a pus problema să se aducă acuzații colegilor medici. De altfel, printre inițiatori observăm că sunt chiar medici recunoscuți de la Spitalul de Urgență din Iași.

Încă o dată, eu vreau să ne gândim la un singur lucru: consumatorul de servicii medicale. Când te duci la bancă, ai grijă ca în momentul în care semnezi un contract de credit în el să ți se dea toate detaliile. Dacă banca ți-ar spune: „nu, du-te să citești pe ușa de la intrare să vezi ce drepturi ai și ce obții atunci când iei creditul”, nu cred că ți-ar conveni.

Noi nu milităm pentru încărcarea muncii medicilor, ci pentru găsirea unui sistem care să facă accesul la serviciile medicale cât mai transparent.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ultima intervenție, domnul senator Mircea Cinteză. Microfonul 2.

Mi se pare că într-un contract încheiat între un pacient și cel ce furnizează serviciile ar fi bine să fie clar precizate serviciile de care beneficiază, fiindcă, în actualul context, ele sunt trecute vag, adică se face referire la ceva ce este „conform bugetului” și nu se știe ce se întâmplă când se termină bugetul.

În consecință, cred că propunerea legislativă ar trebui să fie retrimisă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a vedea obiectul contractului, care sunt serviciile medicale, dacă au sau nu loc în acel contract individual.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

În ultimul moment a venit această propunere de retrimitere la comisie.

Sunt obligat să

Mai vin câțiva colegi senatori.

Dați-mi posibilitatea să repetăm votul, că altfel suntem într-o situație...

Vă rog, reluăm votul.

Este vorba despre retrimiterea la comisie a propunerii legislative de la punctul 13 din ordinea de zi, pentru raport suplimentar.

Repetăm votul.

Rog colegii să fie atenți.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul și propunerea legislativă vor fi supuse votului plenului Senatului în data de 5 octombrie 2009, luni.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Vă rog.

Microfonul 7.

Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice.

Este prezent domnul Sorin Florea, comisar general al Gărzii Financiare.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Microfonul 8.

**Domnul Sorin Florea** – _comisar general_

## _al Gărzii Financiare_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Textele propuse au în vedere constatările din practică ale autorităților abilitate să aplice prevederile legale care reglementează transportul de produse accizabile, cereale și produse procesate din cereale, ce au evidențiat amplificarea activităților comerciale ilicite în care sunt implicați agenți economici ce se ocupă cu comercializarea și transportul acestor categorii de produse.

Pe cale de consecință, se impunea intervenția legislativă de urgență, în sensul perfecționării instrumentelor legale necesare pentru prevenirea și combaterea acestor activități.

Reglementarea se impune cu atât mai mult cu cât în ultima vreme s-a înregistrat o creștere a numărului de transporturi ilicite de produse accizabile, diversificându-se concomitent formele de realizare a acestor fapte ilicite. De asemenea, în perioada campaniei agricole de vară, se amplifică activitățile comerciale ilicite în care sunt implicați agenți economici ce se ocupă cu comercializarea și transportul cerealelor, fiind momentul în care se creează stocuri ilicite de cereale, care, ulterior, sunt utilizate pentru tranzacții comerciale sau producția de panificație neînregistrate.

Mulțumim, domnule comisar general. Raportul comisiei. Microfonul 7.

Vă rog, domnule președinte Petru Filip.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a elaborat un raport de admitere în unanimitate. Motivele pe care le-am luat în considerare sunt cele prezentate și de domnul comisar general. Singura observație este că acest proiect de lege vine puțin târziu, pentru că, până va trece și de Camera Deputaților, noi fiind prima Cameră sesizată, cel puțin anul 2009 este un an în care acest proiect de lege nu va putea să fie aplicat.

Sigur că este un proiect de lege reactiv la o realitate pe care am trăit-o și pe care o știam, probabil, mai demult. Probabil că e mai bine mai târziu decât niciodată, așa încât și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dat un aviz favorabil, la fel și Consiliul Legislativ.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, domnul senator Tiberiu Günthner, apoi domnul senator Ion Rotaru și domnul senator Iulian Urban, dar, vă rog, scurt.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Tiberiu Günthner.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că această ordonanță vine cu niște măsuri de o duritate extremă împotriva agricultorilor, împotriva țăranului român, practic, și contrar celor spuse de domnul președinte al comisiei, fiind o ordonanță de urgență, este în vigoare din luna iunie, deci, practic, putem avea... Sper că ni se va și prezenta experiența unui sezon complet, care au fost rezultatele.

În cursul zilei de astăzi, în Senat, am avut, practic, în majoritate, măsuri în domeniul agriculturii. În general, inițiativele care susțineau agricultura au fost respinse.

Culmea ar fi să aprobăm acum măsurile represive propuse de Guvern, repet, de o duritate extremă, pentru că prevede să se confiște tot, de la mijloace de transport, marfă, pe lângă penalizări, amenzi, care sunt normale. O mitralieră ar mai trebui să se dea acestor echipe și s-ar termina de tot.

Nu dați idei, vă rog frumos.

Până la urmă, agricultorii respectivi au lucrat pentru aceste produse, iar, pe undeva, este și vina noastră că nu reușim să-i sprijinim ca să-și vândă produsele la prețuri rezonabile. Eu văd, din experiența noastră, la granița de vest, unde, din păcate, țăranul român nu poate să concureze cu grâul din Ungaria, care este mai ieftin, chiar de calitate mai bună, și, sigur, producătorul încearcă să-și vândă cumva marfa.

Nu susțin aceste tranzacții ilegale, dar cred că nu este normal să venim cu asemenea măsuri, măsuri de o asemenea gravitate extremă aduse numai agricultorilor, deci scos din contextul general al economiei, mai ales că impozitele respective, cele care nu sunt plătite, în momentul în care grâul respectiv intră în componența pâinii, producătorul de pâine plătește toate impozitele, TVA-ul, fără să-și recupereze..., deci, pe undeva, dacă pâinea este vândută legal, aceste taxe și impozite se recuperează.

Un alt aspect care, după părerea mea, contravine tuturor hotărârilor noastre este împărțirea câștigurilor în cadrul „haitei” care a făcut captura, în cadrul echipei care a făcut captura. Cred că această prevedere contravine Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pe care, de curând, Guvernul a adoptat-o. Nu știu unde se vor încadra aceste câștiguri în cadrul acestei Legi privind salarizarea unitară.

Atât am vrut să spun și aș fi curios să vedem, întrucât a trecut un sezon în care această ordonanță a fost în vigoare, poate ne prezintă cineva care au fost rezultatele aplicării acestei ordonanțe, pentru că, din păcate, părerea mea este că afectat va fi țăranul român, agricultorul simplu, nu mafia grâului, care își va rezolva actele de fiecare dată. Am avut, din păcate, asemenea experiențe, când Gorbunov, sau cum îl chema, care a fost condamnat pentru jaf armat și tentativă de ucidere, făcea...

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Iulian Urban, apoi domnul senator Vasile Nedelcu.

Microfonul 2, vă rog.

Haideți la subiect, ca să poată să vorbească fiecare reprezentant al grupurilor parlamentare.

...făcea sport cu polițiștii, iar bătrânele de 80 de ani, care își revendicau niște drepturi, erau încarcerate, arestate.

Mulțumesc.

Vedeți că deviem. De la grâu, uitați unde am ajuns.

Câte un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar. Domnul senator Ion Rotaru. Microfonul 4.

Urmează domnul senator Iulian Urban.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că această ordonanță de urgență a fost primită cu satisfacție de către operatorii economici onești și corecți, cinstiți și înfierată, să zicem așa, cu o expresie consacrată, „cu mânie proletară” de toți cei care au fost afectați. Știm foarte bine că au existat și există în continuare o serie de firme obscure, obscure prin faptul că nu le sunt cunoscute sediul, acționarii, dar după un an de zile observăm la registrul comerțului că au o cifră de afaceri de sute de miliarde și nu plătesc TVA-ul aferent acestor operațiuni, dar dispar peste noapte și nu mai ai ce să iei, pentru că nu au patrimoniu, nu au nimic.

Este o măsură bine-venită și ea trebuie să existe, din păcate este destul de târziu, trebuia să ne trezim la realitate mult mai demult din acest punct de vedere.

Dar eu am o nedumerire și o întrebare: de ce se referă doar la cereale și la produsele de panificație, și nu ne ducem cu acest act normativ și spre celelalte produse, spre plantele tehnice, spre floarea-soarelui, rapiță, spre porumb, de pildă, pentru că și aici există acest fenomen și el nu se manifestă doar în campania agricolă de vară.

Deci eu cred că Guvernul ar trebui să se aplece foarte rapid asupra acestui aspect și să emită o reglementare în consecință, pentru că treaba este făcută pe jumătate.

Pe cale de consecință, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota pentru această ordonanță de urgență.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Apropo de duritatea măsurilor, am și eu o întrebare pentru reprezentantul Gărzii Financiare, plecând de la un caz în care știu că timp de șase zile comisari ai Gărzii Financiare au urmărit, pe teritoriul țării, un mijloc de transport despre care se bănuia că transportă produse accizabile pentru care nu se făcuseră niciun fel de plăți către statul român, este adevărat, nu în domeniul acesta al transportului de grâne.

Întrebarea mea este următoarea: La acest moment, comisarii Gărzii Financiare au posibilitatea de a opri în trafic aceste transporturi asupra cărora planează aceste suspiciuni? Pentru că, altfel, din punctul meu de vedere, să alocăm resurse financiare și umane pentru a ne plimba prin țară după câte un camion sau după un tir despre care credem că transportă produse care au ocolit regimul accizabil, este o pierdere de timp și de bani nepermisă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Vasile Nedelcu. Și încheiem aici.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR s-a vorbit. Trebuie să ofere răspunsuri domnul comisar general.

Vă rog, ne apropiem de ora 13.00, domnule senator. Dacă mai este timp, o să vă dau cuvântul, dar să vedem timpul ocupat de către domnul senator Vasile Nedelcu. Cât mai scurt, vă rog!

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi.

Într-adevăr, este cunoscut faptul că sunt foarte mulți agenți economici care ocolesc legea și obțin, în mod ilicit, anumite venituri din munca aceasta sau din transportul acesta la negru, însă și până acum cei care sunt desemnați să controleze aceste mijloace de transport au avut posibilitatea să o facă, și eu consider că există un exces de reglementare prin această ordonanță de guvern, și, într-adevăr, atunci când vrem să nu facem nimic, mai venim cu o normă sau cu o lege, cu o ordonanță de guvern, pentru a nu face, într-adevăr, nimic. Există protocoale, stabilite între diferite instituții ale statului, pentru aplicarea unor legi sau a unor sancțiuni, din această cauză consider că legea nu este bine-venită.

De asemenea, echipele mixte nu fac altceva decât să îndepărteze sau să anunțe din timp agenții economici care fac transporturi și nu au efectul scontat. La art. 3 se prevede, așa cum a spus și domnul senator Günthner, că din veniturile realizate în urma valorificării produselor se constituie o cotă de 15% pentru stimularea celor de la Ministerul Administrației și Internelor. De ce nu și pentru cei de la Ministerul Finanțelor Publice sau și pentru cei de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru că, într-adevăr, toți trei aplică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2009?

Din această cauză, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Era să uitați esența.

Pentru un singur minut, domnul senator Cseke Attila Zoltán. După aceea, domnul senator Ovidius Mărcuțianu, tot pentru un minut.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Să discutăm puțin despre acest fond de premiere. În timp ce profesorii sunt nemulțumiți, în timp ce funcționarii publici se pregătesc de greve, în timp ce magistrații acum și-au suspendat protestul, Guvernul vine și instituie un fond de premiere, de 15% din aceste amenzi aplicate, pentru niște activități desfășurate de către personalul ANAF și personalul Ministerului Administrației și Internelor care se află în timpul atribuțiilor de serviciu. Ei nu fac aceste controale după-masă sau spre seară pentru că nu au ce face. Adică le dăm un fond de premiere pentru ceea ce este obligația lor de serviciu.

Nu mi se pare corect și vreau să vă spun, din experiența altor asemenea cazuri de constituiri de fonduri de premiere din sancțiunile aplicate, că vom ajunge la un exces de zel, pentru că interesul celui care controlează este să aplice o sancțiune cât mai mare, pentru că și fondul de premiere va fi mai mare și va primi o primă la fel.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

Apoi, domnule comisar general, vă rog să dați răspuns la întrebările formulate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o singură întrebare și, după aceea, aș trage o concluzie.

Se spune în textul ordonanței: „transportul în scop comercial al cerealelor neînsoțite de documente prevăzute de lege...”. Care sunt aceste documente prevăzute de lege? Aceasta este întrebarea pentru domnul comisar-șef.

Dacă este o căruță de grâu pe care și-o aduce un țăran acasă, o confiscăm, sau dacă este un tren, într-o gară, încărcat cu grâu?

Cred că ar trebui făcută o diferență în cadrul acestui articol și, de aceea, mi-aș permite, dacă și celelalte grupuri parlamentare sunt de acord, să retrimitem această lege la comisie pentru modificările necesare.

Domnule comisar general,

Vă rog, câteva răspunsuri, înainte de a supune această propunere votului plenului Senatului.

Cu privire la lunile trecute – vorbim de campania de vară, când au fost aplicate prevederile acestei ordonanțe de urgență –, vă pot spune că sancțiunile și constatările au fost o măsură... S-au aplicat amenzi de peste 10 milioane de lei și s-au confiscat mii de tone de produse cerealiere și de panificație.

Considerăm că lucrul în aceste echipe mixte a fost o muncă de succes, cu rezultate deosebite, care a dus la scăderea fraudei și evaziunii fiscale în acest domeniu.

Cu privire la remarca domnului senator, și anume că nu putem opri mijloace de transport marfă în trafic, ea este adevărată.

Fac o paranteză și menționez faptul că, în urmă cu ceva timp, s-a încercat o modificare a ordonanței Guvernului de organizare și funcționare a Gărzii Financiare prin care am dorit expres acest lucru. Nu l-am obținut. Consider că este o scăpare din partea cuiva că nu ni s-a permis acest lucru, tocmai de aceea această ordonanță a prevăzut lucrul în echipe mixte cu organul de poliție, care este îndreptățit să oprească aceste mijloace de transport, și să nu ne plimbăm prin țară șase zile pentru a opri un mijloc de transport. Organul de poliție are acest drept.

Documentele de însoțire pe timpul transportului sunt facturile fiscale, avizele de însoțire a mărfii, certificatele de producător, borderourile de achiziții legal întocmite.

Cu privire la căruța țăranului care își transportă marfa din câmp, fac precizarea că legea se referă la transportul în scop comercial al acestor produse.

Din punctul meu de vedere, niciodată nu a fost vizat țăranul sau producătorul care își aduce grânele din câmp acasă sau într-un depozit autorizat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule comisar general.

Vă rog să-mi permiteți, pentru un minut, să ofer cuvântul și doamnei senator Lia Olguța Vasilescu.

Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numai ca o completare la ceea ce spunea domnul comisar general și la întrebarea pe care a avut-o domnul senator mai înainte, vreau să vă spun că s-au făcut foarte multe abuzuri. Chiar în județul pe care îl reprezint, polițiștii și Garda Financiară au făcut multe abuzuri, în sensul că s-au cerut documentele celor care ieșeau din câmp și care nu apucaseră, normal, nici să-și cântărească marfa. Se duceau spre cântar cu ea, abia ieșeau din câmp cu camioanele și, pur și simplu, le-a fost confiscată marfa.

Aici este o problemă pe care cred că ar trebui să o îndreptăm în lege și cred că ar trebui să faceți niște precizări pentru organele de poliție și pentru Garda Financiară, pentru că, altfel, se ajunge la asemenea situații. Cei din poliție și-au dat seama, după aceea, că au greșit, însă, confiscând marfa, păgubiții nu mai puteau face altceva decât să meargă la instanță și să se judece în instanță.

Practic, de două ori au fost păgubite persoanele care nu aveau nicio vină decât aceea că ieșeau din câmp cu marfa și mergeau spre cântar să o cântărească.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Stimați colegi,

Votul se va relua într-o ședință următoare.

Ne oprim aici, având în vedere că am depășit ora 13.00. Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437807]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 122/9.X.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei