Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
După un an de la momentul aderării, România se îndepărtează tot mai mult de principiile modelului european. Accentuarea derapajelor economice și sociale pe parcursul anului 2007 reprezintă consecința incoerenței politicilor aplicate, economia românească ajungând mult mai vulnerabilă decât acum 3 ani. Putem afirma astăzi, cu mâhnire, că România a ratat startul integrării în Uniunea Europeană.
Regimul politic de dreapta, reprezentat de tandemul Tăriceanu—Băsescu, va rămâne în istorie ca exemplu de lipsă de performanță în gestionarea politicilor publice. Extinderea fenomenului de corupție fără condamnarea în instanță a vreunui corupt, polarizarea societății într-o manieră
străină modelului european, lipsa de eficiență și instabilitatea în funcționarea instituțiilor statului, înlocuirea criteriului de competență cu cel al atașamentului față de partide și conducătorii acestora, accentuarea decalajelor externe și izolarea României în plan extern reprezintă doar câteva elemente caracteristice evoluțiilor din societatea românească în ultimii 3 ani.
Tabloul macroeconomic ne arată o economie al cărei ritm de creștere este în scădere, cu investiții directe — autohtone sau străine — din ce în ce mai puține, cu un deficit de cont curent ce a depășit cu mult nivelul „de avarie”. Corecția severă înregistrată pe cursul de schimb spre finele anului trecut, precum și inversarea trendului ratei inflației reprezintă semnale de alarmă privind riscurile iminente la care actualii guvernanți expun economia românească. După ratarea țintei de inflație într-un mod spectaculos în 2007, nivelul ajungând aproape dublu față de cel prognozat, iată că în prima lună a noului an indicele prețurilor de consum înregistrează o creștere cu 0,86% față de luna decembrie 2007, ceea ce, printr-o recalculare a inflației pe ultimele 12 luni, ne indică un nivel de 7,26%, cu 0,69 puncte procentuale peste inflația înregistrată la finele anului 2007.
Cursul de schimb s-a așezat, pentru moment, pe un trend ușor descrescător, sugerându-ne că într-un oarecare orizont de timp ar putea să se încadreze într-o marjă stabilă. Atragem însă atenția asupra faptului că această evoluție se datorează exclusiv intervențiilor specifice politicii monetare, iar efectele scontate nu pot fi durabile dacă asemenea măsuri nu sunt dublate de politici fiscal-bugetare raționale.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Semnatarii prezentei moțiuni nu-și propun să prezinte o analiză detaliată asupra evoluțiilor macroeconomice. Scopul acestei moțiuni este, pe de o parte, acela de a trage un semnal de alarmă în legătură cu impactul direct pe care derapajele macroeconomice îl au asupra agravării fenomenului de sărăcie în România, prin scăderea drastică a puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri mici și medii, iar pe de altă parte, de a solicita Guvernului să acționeze urgent în sensul limitării extinderii acestui fenomen.
În România ultimilor trei ani, rata sărăciei a crescut de la 17,9% în 2004 (adică 3.870.000 săraci) la 18,6% în 2007 (4.010.000 săraci), un plus de 140.000 de săraci; iată una dintre performanțele guvernării de dreapta! Această guvernare s-a manifestat și se manifestă ca o „putere fără soluții” atunci când este vorba despre menținerea nivelului de trai al marii majorități a populației, dar susține cu zel orice inițiativă menită să redistribuie beneficiile creșterii economice exclusiv în folosul clientelei politice. Printr-o asemenea evoluție, România se apropie mai mult de modelul de țară din America Latină decât de cel european.
Nu este specific Uniunii Europene faptul că doar 300 de români dețin averi ce reprezintă 22% din produsul intern brut al țării. Nu există o altă țară din Europa în care raportul dintre veniturile realizate de primii 10% dintre cetățenii cu veniturile cele mai mari și ultimii 10% dintre cetățenii cu veniturile cele mai mici să fie de 17/1, așa cum se întâmplă la noi.
În România ultimilor 3 ani, reducerea puterii de cumpărare a majorității populației este dramatică. Dacă în perioada 2004—2007, salariul mediu brut a crescut cu 60%, iar pensia medie lunară cu 71%, prețurile au crescut mult mai spectaculos.
Iată câteva exemple:
— gaze naturale, o creștere cu 100%;
- pâine, o creștere cu 80%;
- apă, canal, salubritate, o creștere cu 80%;
- lapte, o creștere de 75%;
- energie termică, o creștere între 60 și 100%;
- carne, o creștere cu 60%;
- ulei comestibil, o creștere cu 45%;
- transport, o creștere între 40 și 60%;
- energie electrică, o creștere cu 19%.
Factura de întreținere a ajuns o povară de nesuportat pentru români. În ultimii trei ani, 45% dintre gospodăriile din mediul urban nu și-au putut plăti la timp factura la utilități. Anticipațiile privind evoluția prețurilor ne indică creșteri spectaculoase și în 2008:
- la pâine, în jur de 30%;
- gaze naturale, între 10 și 30%;
- la energia termică, 12%;
- energia electrică, 10%;
- carne, mezeluri, produse din carne, 30%;
- lapte, 30%.
Cum depășește românul de rând aceste dificultăți cauzate de creșterea prețurilor? Consultând informații oficiale, publicate de Institutul Național de Statistică, vom găsi un răspuns la această întrebare. Consumul mediu de produse alimentare pe cap de locuitor s-a deteriorat cantitativ și calitativ în ultimii trei ani de o manieră aproape incredibilă. Dacă în 2004 un român consuma lunar 20 de litri de lapte și produse din lapte, în 2007 consumul s-a redus la 7,4 litri. În aceeași perioadă, consumul lunar de carne și preparate de carne s-a redus de la 5,5 la 3,9 kg, consumul de ouă de la 24 la 13 ouă pe lună, cartofi de la 8,15 la 3,5 kg pe lună, legume de la 15,2 la doar 8,8 kg.
Pensionarii rămân, în continuare, cea mai vulnerabilă categorie socială. Majorarea pensiilor, ca urmare a presiunii exercitate de PSD asupra guvernanților, a adus un plus de speranță în viața acestor oameni. Din păcate, această creștere de venituri a fost grav afectată de valul de scumpiri ce s-a declanșat la sfârșitul anului trecut. Oricum, Guvernul și-a dovedit încă o dată indiferența față de problemele generației vârstnice. Cu cei 1,1 milioane de euro pe care i-a cheltuit pe scrisorile adresate pensionarilor se puteau plăti pensiile lunare pentru 22.000 de pensionari din agricultură, adică toți pensionarii agricultori din județe ca Argeș sau Prahova, sau se puteau acorda încă 3.500 de bilete de odihnă și tratament.
Stimate doamne și stimați domni senatori,
O cauză profundă pe care o regăsim la originea fenomenului de scădere a nivelului de trai în România constă în incapacitatea Guvernului de a elabora și gestiona o strategie energetică eficientă.
Practic, lipsa unei strategii coerente în domeniul energetic, abandonarea sau blocarea proiectelor de interes major, lipsa competitivității, managementul iresponsabil și neperformant, toate acestea asociate unei politici externe păguboase au generat derapaje cu consecințe grave atât în plan micro, cât și în plan macroeconomic. Aceste lucruri se întâmplă într-un domeniu care, pe plan mondial, este declarat de importanță strategică, tocmai pentru că determină formarea prețurilor în tot spațiul economic. România a reușit performanța să obțină cel mai mare preț la gazele naturale din import, la nivelul Uniunii Europene. Astfel, după primele declarații agresive ale României față de singurul furnizor de gaze naturale din import, prețul gazelor naturale a crescut, în etape, de la 141 USD/1.000 Nmc,
media anului 2004, la 270 USD/1.000 Nmc, ajungând apoi la 376 USD/1 000 Nmc.
În privința prețurilor practicate pentru distribuția gazelor naturale destinate consumului casnic, Guvernul are un comportament de-a dreptul cinic. Va rămâne în istorie, probabil, celebra majorare a prețului, din octombrie 2006, cu 8,5%, motivându-se nevoia ca Guvernul să sprijine prin aceasta politica de țintire a inflației. Este fără echivoc faptul că activitatea de reglementare a prețurilor se dovedește a fi subordonată politic. În locul autonomiei autorității de reglementare, cerute de normele comunitare, ascultăm cu toții declarațiile ministrului de resort care preced, cu regularitate, actele oficiale emise de către această autoritate. Care sunt consecințele acestor acțiuni guvernamentale? Creșteri spectaculoase de prețuri pentru toate produsele energetice, după cum urmează:
— gaze naturale de import, de la 141 USD/1.000Nmc în anul 2004 la 376 USD/1 000Nmc în anul 2008;
— gaze naturale din producție internă, de la 81 USD/1.000Nmc în anul 2004 la 197 USD/1.000Nmc în anul 2008;
— energie termică, gigacaloria, de la 75 lei la 150—200 și chiar 300 lei, în funcție de zonă;
— energie electrică la producător, de la 87 lei/kwh la 155 lei/kwh;
— păcură, numai în anul 2007, prețul a crescut, de la 257 USD/tonă, la 507 USD/tonă;
— cărbunele energetic, de la 59 USD/tonă în anul 2006 la 121 USD/tonă în anul 2008.
Ce înseamnă pentru cetățenii României aceste evoluții? Înseamnă un efort financiar suplimentar de 2,1 miliarde USD, un „cadou” oferit de către guvernarea portocalie. Numai pentru luna decembrie, facturile pentru consumul casnic de gaze naturale au înregistrat valori cuprinse între 500 și 6.000 de lei.
Se pare că lucrurile nu se opresc aici! Chiar în cursul acestei luni, în total dispreț față de situația disperată a populației cu venituri medii și mici, Guvernul a aprobat o nouă creștere nejustificată a prețului gazelor din producția internă cu cca. 8%, adică 10 USD/1.000 Nmc, oferind prin aceasta un „cadou” de 85 mil. USD pentru OMV-Petrom și un altul de 80 mil. USD pentru Romgaz. Toate acestea pentru un viitor și incert „fond social pentru gaze”, care va intra în vigoare iarna viitoare și care nu va avea alocații mai mari de 30 mil. USD. Tot în această lună, autoritățile au crescut nejustificat, cu aproximativ 30%, tariful de transport și au introdus suplimentar aberanta „taxă de rezervare a capacității de transport” de cca. 5 USD/1.000 Nmc. Aceste măsuri nesăbuite vor stimula o noua creștere a prețurilor, în condițiile în care valoarea subvențiilor acordate de Guvern populației este total insuficientă pentru acoperirea acestor majorări. Puterea de cumpărare a românilor scade continuu și este departe de nivelul european la care actuala administrație încearcă să alinieze prețurile utilităților.
Doamnelor și domnilor senatori,
Față de majorarea în cascadă a prețurilor și tarifelor la principalele produse de consum și utilități, pe de o parte, și de implicațiile imediate ale acestora asupra scăderii nivelului de trai și a calității vieții în România, pe de altă parte, semnatarii prezentei moțiuni sunt îndrituiți să ceară Guvernului următoarele:
1. luarea de măsuri imediate pentru protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor cu venituri medii și mici și instituirea
unor mecanisme specifice de compensare a cheltuielilor cu întreținerea locuinței pentru cei aflați sub pragul sărăciei;
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.