Stenogramă plen

2. corelarea (etapizată) veniturilor populației cu valoarea coșului minim de consum lunar calculat de Institutul Național de Statistică, astfel încât nicio pensie și niciun salariu să nu fie sub această valoare;

3. corelarea, în interval de 3 luni, a dezechilibrelor majore în materie de salarizare în cadrul sectorului bugetar, prin elaborarea și prezentarea în Parlament, spre dezbatere și adoptare, a unui proiect de lege de instituire a unui sistem unic de salarizare a personalului bugetar; legea trebuie să găsească un echilibru just între importanța socială a diferitelor sectoare de activitate, pe de o parte, și nivelul pregătirii, complexitatea și calitatea sarcinilor îndeplinite, responsabilitatea asumată și performanța profesională, pe de altă parte; de asemenea legea trebuie să instituie un raport echitabil între valoarea minimă și maximă a salariului din sectorul bugetar, în România;

4. reducerea, la nivelul anului 2008, a tuturor cheltuielilor guvernamentale cu echivalentul a două miliarde de euro și introducerea unui mecanism de supraveghere și control al execuției bugetului consolidat, prin prezentarea trimestrială în Parlament a unui raport preliminar cu privire la gestiunea cheltuielilor bugetare;

5. prezentarea în Parlament a unui program național actualizat de luptă împotriva sărăciei și a sărăciei severe, cu măsuri concrete și etape de derulare, precum și cu responsabilități concrete ale instituțiilor statului implicate;

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Întreb colegii semnatari ai moțiunii dacă dorește cineva să-și retragă semnătura. Nu dorește nimeni.

Stimați colegi,

V-am comunicat timpul pe care îl aveți pentru dezbatere, pentru fiecare grup. S-au înscris la cuvânt 8 colegi senatori.

Am să dau acum cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru al economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Domnule ministru, senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Varujan Vosganian** — _ministrul economiei și finanțelor_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Sincer, m-am bucurat când ați întrebat dacă vreunul dintre colegii senatori își retrage semnătura. Aceștia ar fi avut oportunitatea de a se delimita de acest document. Îmi pare rău că semnatarii moțiunii au ratat totuși această șansă.

Este un document care vorbește de modelul european și mă bucur că modelul european este adus în discuție. În raport însă cu acest model, anul 2008 este, din păcate, un an trist pentru politica românească. Este primul an când votează tineri care s-au născut după comunism. Lor trebuie să le arătăm un model politic asemănător, dacă nu chiar similar celui european.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii, în cadrul acestui model nu încap propaganda, distorsiunea, utilizarea cifrelor eronate sau interpretarea greșită a cifrelor corecte.

Vedeți dumneavoastră, această moțiune ar fi fost foarte bună, probabil, când eram eu tânăr și — cum spune poetul — la trup curat, ca să anticipez anumite aluzii, prin anii 1990.

Această moțiune nu scoate nicio vorbă despre, după opinia mea, baza oricărei construcții a nivelului de trai. Nu vorbește de mediul economic, de libera competiție, de libera inițiativă.

Vorbește pregnant de rolul statului, de încurajarea dependenței față de stat, inoculând, în continuare, românilor sentimentul că trebuie să aștepte totul de la statul paternalist. Nu le spune ceea ce trebuie să fie firesc într-un stat demn, cu oameni demni, și anume că asumarea la fericire este o asumare individuală, că fericirea stă în propriile puteri, iar statul vine doar să corecteze, nu vine să înlocuiască ceea ce oamenii trebuie să facă prin propriile puteri.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii, într-o țară democratică oricine poate spune ce dorește și probabil că, anticipând acest lucru, s-a hotărât ca declarațiile politice să nu fie incriminate, mergându-se pe ideea că noi, ca produs al națiunii, purtăm o parte dintre năravurile națiunii, iar oamenii spun adesea ceea ce doresc să spună, fără nicio rigoare.

Eu, în privința aceasta, vă previn că măruntaiele, oricât ar fi de rozalii, tot măruntaie rămân, stimați semnatari ai moțiunii, că cifrele scoase din burtă tot cifre din burtă rămân. Construind o moțiune pe date fanteziste, pe date greșite sau interpretând eronat unele date corecte, nu puteați ajunge la alte concluzii decât la cele la care, din păcate, dumneavoastră ați ajuns.

În această privință, vă rog să-mi permiteți, în premieră pentru mulți dintre dumneavoastră, să vă prezint o broșură. Ea se numește „Buletin statistic de prețuri”, din decembrie 2007. Are și traducerea în limba engleză. Mi-ar face mare plăcere, după dezbaterea acestei moțiuni, pentru că mi-e teamă că votul dumneavoastră este deja făgăduit, să ne uităm împreună pe acest „Buletin statistic de prețuri”.

Atunci când am redactat analiza guvernării Năstase, și asta o spun cu politețe pentru unii dintre colegii mei care zâmbesc arătând „Buletinul statistic de prețuri”, eu am pornit de la următorul angajament — și eram atunci în opoziție, așa cum sunteți și dumneavoastră acum —, am pornit de la principiul că într-o țară democrată, în care există deja o verificare din partea instituțiilor internaționale, orice dezbatere politică trebuie să se bazeze pe cifre oficiale. Eu am respectat cifrele oficiale ale guvernării, socotind că, dacă nu pornim de la aceleași cifre, n-o să ne putem înțelege niciodată, va fi între noi un dialog al surzilor și vom induce cetățenilor români o stare de confuzie.

De aceea, stimați semnatari ai moțiunii, eu vă întreb, dacă dumneavoastră nu respectați datele oficiale date de Institutul Național de Statistică, de Banca Națională a României și verificate de autoritatea europeană în domeniu, vă întreb deci și vă rog să-mi explicați în baza cărei metodologii ați obținut dumneavoastră cifrele. Vă reamintesc că analiza de preț se face cu 3.200 de persoane, agenți de sondare, pe o anumită metodologie, și atunci vă rog să-mi spuneți care este metodologia pe care dumneavoastră ați utilizat-o pentru cifrele pe care le-ați prezentat cu atâta dezinvoltură în fața românilor? Pentru că, stimați colegi, dezinformarea, indiferent de cât de înaltă este tribuna de la care se face, are efecte negative și am să vă spun la finalul discursului meu care ar putea să fie aceste efecte asupra românilor.

Dumneavoastră, dacă ați fi fost un partid oarecare, nu PSD, nu aș fi făcut nicio observație, pentru că, repet, oricine poate spune orice. Dumneavoastră sunteți însă un partid care a guvernat multă vreme. Aș spune că o bună parte din ceea ce scrie în moțiune vi se poate atribui în proporție de sută la sută. Dumneavoastră sunteți un partid care dorește să guverneze, dar dumneavoastră contestați cifrele oficiale, venind, cum spuneam, cu alte cifre, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

Vorbeați despre cifre. Să începem cu cifrele. Firește că, atunci când este prezentată o moțiune, te uiți la semnatarii moțiunii și faci, în primul rând, o comparație între prestația Guvernului și cea a partidului din care semnatarii moțiunii fac parte, pentru a vedea care este sinceritatea și legitimitatea acestei semnături. În al doilea rând, firește, te raportezi la Programul de guvernare cu care ai venit în fața Parlamentului și la realitatea europeană.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii, în 2007, raportat la țările comparabile ale Uniunii Europene, România a fost pe primul loc la creștere economică, la dinamica investițională, la evoluția câștigurilor salariale și la evoluția pensiilor. Poate că pe dumneavoastră locul întâi vă nemulțumește, dar, credeți-mă, locul zero sau locul minus unu în clasamentele europene încă nu s-a inventat. Noi, Guvernul liberal, ne mulțumim să fim doar pe locul unu.

Comparația cu guvernarea din 2001—2004 arată limpede că dumneavoastră nu aveți responsabilitatea sentințelor pe care le dați și am să mă refer, în primul rând, la una dintre ele.

Dumneavoastră spuneți că investițiile străine au scăzut dramatic. La ce vă raportați, stimați colegi, la Singapore, la Malaezia, la China? Pentru că, dacă vă raportați la România anilor 2001—2004, am să vă dau eu niște cifre.

În perioada 2001—2004 a guvernării PSD, în România a intrat marea sumă de 4,5 miliarde de euro. Numai în 2005, în România au intrat mai mulți bani decât în toată guvernarea dumneavoastră. În anii 2005—2007, în România au intrat 21,5 miliarde de euro față de 4,5 miliarde în perioada guvernării dumneavoastră. Oare sunteți în măsură să acuzați guvernarea actuală?

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule senator Vosganian, numai o secundă, vă rog. _(Rumoare, proteste în sală_ .)

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea.

Vă rog să faceți liniște.

Îl rog pe domnul ministru, nu pe domnul senator, pe domnul ministru Vosganian să răspundă la moțiune. Dacă vreți să faceți o declarație ulterioară legată de guvernarea

PSD, o faceți ulterior. Răspunsul se referă la punctele înscrise în moțiune.

Aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Eu vă propun să vă exprimați jena și stânjeneala într-un mod mai puțin zgomotos decât o faceți.

Am înțeles din sală că cineva a făcut referire la datoria publică. Eu vă mulțumesc că ați sprijinit astfel prezentarea mea.

Vreau să vă spun că, în legătură cu datoria publică...

## Stimate coleg,

Vă rog foarte mult, nu vorbiți în calitate de senator, ci de membru al Guvernului. Aveți de răspuns la o moțiune, nu dialogați cu sala și referiți-vă la moțiune, lăsați datoria externă. Dacă doriți, o discutăm amândoi pe urmă.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

În legătură cu datoria publică, pot să vă spun că actuala guvernare are cea mai mică datorie publică de la război încoace, anume 12%.

În ceea ce privește arieratele, față de 40% cât erau în 2000 și 25% în 2004, au coborât la 15%, s-au înjumătățit. Vă fac cadou această completare.

În continuare, în ceea ce privește dinamica investițiilor, înțeleg că dumneavoastră aveți a ne reproșa faptul că suntem într-o situație de criză economică.

Vreau să vă informez că investițiile au crescut numai în anul 2007 cu 25%, că este pentru prima oară, de foarte multă vreme, când în creșterea economică dinamica investițiilor a devansat dinamica consumului și că este pentru prima oară în 2007, de mai multă vreme, când în structura deficitului de cont curent importul de echipamente și bunuri tehnologice a ajuns la 60% față de consum. Probabil că sunt cifre pe care nu le cunoșteați, mă bucur foarte mult că putem, în acest moment, să utilizăm tribuna parlamentară ca un bun prilej de informare.

În ceea ce privește starea de funcționalitate a economiei, vă readuc aminte, cu tot respectul, că până în 2004 România nu avea economie de piață funcțională și că în prezent România este membră a Uniunii Europene. Eu nu știu la ce start vă referiți dumneavoastră că l-am ratat, eu îmi amintesc că v-am invitat la 1 ianuarie 2007 la festivitățile legate de intrarea în Uniunea Europeană. Și nu-mi aduc aminte, de atunci și până acum, să fi existat o singură situație în care România a fost sancționată cu vreo clauză de salvgardare. Probabil însă că realitatea paralelă, pe care dumneavoastră doriți s-o construiți ca să folosească acestei argumentări, furnizează chiar și modelul unei Românii care este încă așa cum a fost în timpul guvernării dumneavoastră, în afara Uniunii Europene.

În legătură cu inflația, în această privință cel puțin comparația, după opinia mea, dumneavoastră ar fi trebuit să o treceți sub tăcere, pentru că în perioada 2001—2003 inflația cumulată a fost de 89,7%. În perioada 2005—2007 inflația cumulată a fost de 21,2%. Comparați 21,2% cu 89,7%, dar numai când sunteți singuri, ca să nu vă punem în situații jenante, și spuneți dacă aveați această legitimitate de a vorbi despre „cascadele de prețuri de astăzi”. Dacă extindem expunerea la perioada de 4 ani, între 2001—2004 inflația a fost de 112%, între 2005—2008 prognozele arată că vom avea o inflație între 27—29%, de aproape 4 ori mai mică. Deci de 4 ori mai mică decât atunci, iar dumneavoastră ne acuzați pe noi de faptul că am antrenat puseuri inflaționiste. Să trecem peste faptul că pe vremea când conduceați dumneavoastră erau multe prețuri reglementate și că acum, practic, sunt doar câteva, iar ceea ce înșirați dumneavoastră ca și creșteri de prețuri sunt apanajul pieței. Dincolo de asta însă vă mai arăt încă o dată acest document și vă rog să vă reformulați cifrele.

Numai secundă.

Domnule Dan Mircea Popescu, vă rog eu să nu întrerupeți. Sigur că fiecare are statistica lui. Domnul Vosganian are statistica dumnealui, dumneavoastră pe a dumneavoastră, așa este în viață.

Continuați, domnule Vosganian.

Domnule președinte Văcăroiu,

Ați observat că n-am făcut nicio trimitere la perioada când dumneavoastră erați prim-ministru, așa că nu trebuie să fiți părtaș, fiți doar președintele Senatului!

Continuați.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Am să mă refer inclusiv la aceste documente, domnule președinte, pentru că eu sunt, poate, puțin mai informat sau, în orice caz, puțin mai sincer decât unii dintre semnatarii moțiunii.

Deci, în prezent, sărăcia severă a fost 4% la sfârșitul lui decembrie 2006. Ea va coborî la 3% în 2009 și pot să vă dau și o informație, că, de la 1 ianuarie 2009, pe criteriile Organizației Națiunilor Unite, în România nu va mai exista pensionar de asigurări sociale în situația de sărăcie severă.

Trec acum la materialul pe care dumneavoastră, domnule fost ministru al muncii, îl arătați. Eu v-am întrebat — țineți minte —, ieri, dacă ați participat la elaborarea acestui document, și dumneavoastră mi-ați spus cu o mândrie îndreptățită că da. Și eu, atunci, v-am întrebat politicos dacă acest indicator „rata sărăciei” l-ați trecut dumneavoastră, dar nu am mai așteptat răspunsul, în speranța că răspunsul ar fi nu. Pentru că vreau să vă informez, domnule fost ministru al muncii, că acest indicator „rata sărăciei” se referă la rata riscului la sărăcie și are în vedere numărul de români care se află la un nivel al veniturilor de până la 60% din venitul mediu pe persoană. Venitul mediu pe persoană în 2004 era de 730.000 lei, venitul mediu pe persoană în 2007 era 3.000.000 lei, și, dacă facem o pondere între cele două cifre, constatăm, cu surpriză, că peste 30% dintre români,

comparativ cu nivelul anului 2007, ar fi fost în rata de sărăcie. Deci, atenție, nu este vorba de un nivel absolut de sărăcie, ci este vorba de raportarea la salariul mediu.

## Stimați colegi,

Salariul mediu în decembrie 2008, față de 2004, se dublează. Acesta este indicatorul și vă rog foarte mult să informați corect. Acesta este indicatorul la care...( _Rumoare în sală._ ), este singurul pe care l-ați utilizat corect, din păcate, însă interpretarea pe care ați dat-o este cu totul greșită.

Acum, în legătură cu produsele despre care vorbeați. Domnilor,

Eu nu vreau să mă refer la vestita paradigmă a numărării ouălor. Vreau însă să vă spun că dumneavoastră ați făcut acest lucru și ați numărat din 2004 ouăle de două ori. Și acum am să vă dau cifrele exacte, pe care le puteți lua din documentele oficiale ale acestei țări. Consumurile lunare de alimente în 2008, față de 2004, sunt următoarele: la carne, de la 3,5 kg în 2004 la 4 kg în 2007; la lapte, de la 1,1 kg la 1,35 kg; la ouă, de la 13,4 la 15 în 2007.

În ceea ce privește...( _Râsete în sală._ )

Sigur că dumneavoastră poate socotiți performanța unei societăți în cantitatea de cartofi pe care o mănâncă. Bunicii mei spuneau că în timpul războiului, când era foamete, oamenii se întreceau în a mânca cât mai mulți cartofi. Noi suntem astăzi într-o societate care dorește mai degrabă să mănânce proteine și care dorește să-și păstreze o siluetă atrăgătoare.

De aceea, eu cred că lucrurile sunt mai bune așa. Noi, liberalii, socotim că adevărata protecție se face prin muncă și în această privință pot să vă informez că, spre deosebire de perioada 2001—2004, când dumneavoastră abia ați reușit să păstrați efectivele de salariați, în perioada 2005—2007 numărul salariaților a crescut cu 320 de mii de persoane și el va crește până la sfârșitul anului 2008 cu peste 400 de mii.

În același timp, șomajul este mai mic, pentru prima oară, decât cel din 1991, el este 4%, iar în multe regiuni din țară, practic, avem șomajul 0%.

Nu mai discut de salarii.

Însă acum aș vrea să spun ceva legat de pensii, stimați colegi. Am înțeles că dumneavoastră vă atribuiți rolul de a fi promotorii noului sistem de pensii din România. Eu vă felicit pentru acest lucru. Vreau să vă reamintesc că legea pe care ați votat-o dumneavoastră în luna iunie era o lege care exista. Dumneavoastră doar i-ați mai micșorat efectele pozitive punând două praguri: 37,5 punctul de pensie și, pe urmă, 45 punctul de pensie.

Eu v-aș întreba, cu toată politețea, de ce această lege, care funcționa și pe vremea când erați la guvernare, nu ați aplicat-o?

Deci legea exista și înainte, dar sentimentul meu este că dumneavoastră ați votat legea cu vicleanul gând că Guvernul nu va fi în stare să o aplice, și, în clipa în care Guvernul a aplicat-o, ați fost într-o stare de consternare și ați spus: „Nu sunt bani!”. S-a dovedit, începând cu 1 noiembrie, că sunt bani. Când ați văzut că sunt bani, ați spus: „Da, dar nu vor fi bani.” Iată că suntem — slavă lui Dumnezeu! — la sfârșitul lui februarie 2008, în ianuarie și în februarie am mers pe un sold favorabil și, în premisă, iată că sunt bani și în 2008, iar modelul pe care l-am construit până în 2020 arată acest lucru.

„Da,”, ați spus, „dar sunt bani pe care i-ați luat din altă parte!” Iată că nu am luat din altă parte. În 2007 am majorat pensiile cu 60% și, cu toate acestea, am avut un ușor excedent și în 2008. Opinia mea este că nu o să avem niciun transfer de la bugetul de stat; până acum aveam.

„Da,” ați spus, „atunci înseamnă că mai mult s-a luat decât s-a dat, prin inflație” — și o să ajung și-acolo —, după care, când ați văzut că nici asta nu este în regulă, și-am să vă arăt și cifrele, dumneavoastră le cunoașteți, ați spus: „Da, dar nu e normal ca un Guvern de dreapta să ia o astfel de măsură.”

Nu vreau să mai insist asupra cheltuielilor bugetare, că au crescut de la 19 miliarde de euro, în perioada dumneavoastră, la 54 de miliarde, cât au crescut alocările la sănătate, la educație, la agricultură, la transporturi. Interesantă este cifra privind protecția socială, care a crescut de la 10%, cât era când erați dumneavoastră la guvernare, la 12% din PIB, dar dintr-un PIB aproape de 3 ori mai mare decât atunci, și ar fi interesant să meditați ce fel de social-democrație a fost atunci cea pe care ați cultivat-o dumneavoastră. Dintre toate elementele pe care le-am inventariat, există un singur element la care ați stat mai bine, deficitul bugetar care a fost ușor mai scăzut.

Vreau însă să vă informez că deficitul bugetar de anul trecut este marcat de aproape 0,6% din PIB — retrocedările și încă 0,6% din PIB — obligațiile municipalităților, care, potrivit metodologiei europene, intră în deficit. De aceea, raportat la condiții egale, deficitele noastre bugetare au această pretenție de a se compara cu ale dumneavoastră.

Deficitul de cont curent!

Dar în legătură cu deficitul de cont curent el este în mare măsură o sursă a dezvoltării, stimate coleg — nu știu din ce circumscripție sunteți. Vreau să vă informez că toate județele dezvoltate, Timiș, Arad, Bihor, Sibiu, București, au deficite bugetare, în timp ce județe ca Botoșani, Vaslui, Tulcea, Călărași au excedente bugetare, pentru că ele nu fac importuri de dezvoltare în echipamente și bunuri de capital, asta ca să răspund întrebării dumneavoastră.

Aș vrea să adăugați, în ceea ce privește nivelul de trai, în ceea ce privește dublarea, practic, a salariilor în 4 ani, în ceea ce privește creșterea pensiilor cu 120%, să adăugați și retrocedările, 220 de milioane de euro către depunătorii de „Dacii”, 100 de milioane de euro către persoanele care au avut proprietăți în Cadrilater, zeci de milioane de euro pentru

persoanele care au proprietăți în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, încă aproape 50 de milioane de euro persoanelor care au avut titluri nominative la Fondul „Proprietatea”. Sunt sume uriașe, aproape jumătate de miliard de euro, bani pe care, printr-o dimensiune morală, Guvernul nostru a ales, împreună cu beneficiile cotei unice, să-i aloce pentru români.

## Stimați colegi,

După ce am făcut această largă introducere, acum aș vrea să fac o referire cu privire la subiectul de fapt: nivelul de trai. Vreau să vă informez, pentru știința dumneavoastră, că, dincolo de cheltuielile vizibile în ceea ce privește turismul, în ceea ce privește recreerea, în ceea ce privește serviciile de tot felul, numai în anul 2007 în România au intrat 436 de mii de autoturisme, în timp ce în perioada 2001—2004 au intrat 429 de mii de autoturisme. Așa de săraci sunt românii acum față de înainte încât, într-un singur an, au cumpărat mai multe mașini decât în 4 ani în timpul guvernării dumneavoastră, în condițiile în care, țineți cont, reproșați și existența taxei de primă înmatriculare și, chiar și în aceste condiții, vă gândiți la câte mașini ar fi intrat în România dacă nu ar fi existat nici această taxă, din păcate mașini vechi și poluante.

În numai 2 ani, 2005 și 2006, în România s-au construit mai multe case decât în 4 ani în timpul guvernării dumneavoastră. În ceea ce privește televizoarele, la 1.000 de locuitori avem în 2007 528 de televizoare, față de 415 în 2004; la frigidere și congelatoare, 360, față de 279; la mașini electrice, 275, față de 212...

Nu, nu, nu!

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Înțeleg că v-am convins. Sunt foarte mulțumit.

În continuare aș vrea să vă spun câteva lucruri privind cifrele legate de preț: în 2001—2004 pâinea a crescut cu 111%, în 2005—2007 a crescut cu 23%; laptele, în 2001— 2004, a crescut cu 115%, în 2005—2006 — atenție!, sunt politicos, raportez 3 ani la 4 ani — la lapte am avut 17% creștere pe 3 ani, față de 115%; la energia termică, 60%, față de 198%; la carne, 13%, față de 112%; la ulei, 44%, față de 97,6%; la energie electrică, 25%, față de 153%, și cifrele ar putea continua.

Am să vă spun acum câteva lucruri, pe scurt, referitore la energia electrică. Am sarcina foarte mult înlesnită de faptul că ministrul energiei din perioada 2005—2006 este semnatar al moțiunii, deci parte activă și solidară cu dumneavoastră. Dumneavoastră v-ați însușit performanțele Domniei Sale și nu mai are rost să mă refer la ele.

De aceea, vă rog să-mi permiteți să mă refer la perioada de la 1 ianuarie 2007.

Stimați colegi,

2007 a fost primul an, de 40 de ani încoace, când, de fapt, prețul pe ansamblu la gaz a scăzut cu 2%.

A fost prima oară de foarte mulți ani când prețul la energie electrică a crescut cu numai 2%, în condițiile unei secete severe. A fost prima oară, probabil, din 1950, când consumul de energie electrică a scăzut cu 2%, în condițiile în care PIB a crescut cu 6%. 2007 a fost anul în care, și cu contribuția dumneavoastră, am elaborat strategia energetică, a fost anul în care am construit Reactorul II de la Cernavodă și am început construcția financiară pentru Reactoarele III și IV, a fost anul în care am finalizat liberalizarea prețurilor, a fost anul în care nu ați mai vorbit de „băieți deștepți” în energie, pentru că există o piață transparentă și tot curentul electric se vinde prin acea piață. A fost anul în care am realizat separarea puterilor reglementărilor europene și comisarul european pentru energie a spus că România este pe primul loc dintre țările Uniunii Europene în ceea ce privește avansarea în reforma energetică.

Dumneavoastră însă vorbiți aici de câteva cifre legate de creșterea prețului la gaz, eu v-am arătat care sunt în aceste momente responsabilitățile. Folosiți din nou cifre eronate, calculând cam ce au câștigat „Romgaz” și „Petrom” din creșterea prețurilor cu 5%.

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul pe procedură.

Numai o secundă, vă rog. Domnul Dan Mircea Popescu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

## **Domnul Dan Mircea Popescu** _**:**_

Pe procedură vreau să vorbesc.

Stimate domnule viitor fost ministru al finanțelor,

Vă rog respectuos ca în această după-amiază, în sala Senatului, totuși, să nu ne jigniți. Sunteți și dumneavoastră membru al acestui corp electoral. Vă rog foarte mult, în ceea ce spuneți, ponderați-vă și tratați-ne ca niște egali. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog să mă iertați, nu am vrut să vă jignesc, am vrut doar să vă sugerez...

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule Varujan Vosganian,

Vreau să vă anunț că mai aveți 5 minute și epuizați toate cele 45 de minute. Aveți cuvântul, în continuare.

Atât mai aveam.

Vă rog foarte mult.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Acum am să termin cu soluțiile dumneavoastră. Cea dintâi se referă la mecanisme specifice de compensare a cheltuielilor, ele există, există compensări, și în material sunt înșirate pe larg, dar nu am vrut să vă mai obosesc cu ele acum, legate de consumul de carburanți, legate de energia termică, legate de ajutoare sociale cât mai diferite și asta se vede și în procentul cheltuielilor pe protecție socială.

Vorbiți apoi despre corelarea coșului minim cu pensia și salariul. Vreau să vă spun respectuos că dumneavoastră ați scos această corelație. Dacă doriți, o vom introduce. Vreau însă să vă spun că în perioada noastră, spre deosebire de perioada dumneavoastră, salariul minim se corelează, pentru că acum coșul pe familie este de 7 milioane de lei și este pe membru mai mic decât salariul minim și, de asemenea, mai mic decât pensia minimă.

În același timp, aș vrea să vă spun, cu respect, că în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare noi deja am anunțat o primă reducere cu 1,1 miliarde de euro, însă, stimați colegi, dumneavoastră ați avut amendamente în Parlament de aproape 8 miliarde de euro.

Nu mi se pare corect ca tot dumneavoastră acum să solicitați reducerea cheltuielilor, când ați făcut presiuni vizibile prin vot pentru creșterea cheltuielilor bugetare. Vă asigur însă că noi vom avea în vedere ca deficitul să fie mai mic și să consolidăm exercițiul fiscal.

Apoi vorbiți despre starea de sănătate a tinerei generații. Vă reamintim că noi am făcut un astfel de program privind evaluarea stării de sănătate a populației și el a dat roade, iar indicatorii pe mortalitate infantilă, pe tuberculoză, pe diferite boli sunt mult mai buni, în sensul diminuării acestor boli la 1.000 de locuitori.

Ne cereți să negociem cu Federația Rusă pentru stoparea creșterii prețului la gaze, cu alte cuvinte dumneavoastră ne dați ordin să le spunem domnilor Putin și Medvedev să-și bage mințile în cap și să nu mai crească prețul la gaze! Am putea să luăm moțiunea ca flamură, să cerem și OPEC-ului să nu mai majoreze prețul la petrol, să cerem Statelor Unite să oprească războiul din Irak.

Apropo de Constituție și de instrumentele pe care le avem la îndemână, ne dăm seama cât de bună este această moțiune. Ar trebui să fie cât mai des moțiuni simple. Iată, este un prilej de a le arăta oamenilor că nu știu cât de bine trăiesc și cât de sănătoși sunt.

Stimați colegi, intrăm în dezbateri.

Domnul senator Mircea Geoană, din partea Grupului parlamentar al PSD. Grupul parlamentar al PSD are la dispoziție 25 de minute. Domnule președinte, aveți cuvântul.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

## Domnule ministru,

Văzând cât de surescitat era colegul nostru, domnul senator Vosganian, m-am temut o secundă ca, în premieră, moțiunea simplă să nu ducă și la căderea unui ministru, nu numai la impunerea concluziilor obligatorii pentru un guvern.

Îi solicit domnului ministru să fie puțin mai temperat în declarațiile pe care le face și în tonul pe care-l adoptă. Eu pot să înțeleg că traversează o perioadă extrem de dificilă, în care un Guvern ultraminoritar, atârnând de un fir de ață, nu mai știe pe unde să scoată cămașa din punct de vedere al execuției bugetare și al respectării propriului Program de guvernare.

## Domnule ministru,

Ați venit în fața Parlamentului și, bineînțeles, colegele și colegii senatori au fost cu toții prezenți la dezbaterea proiectului de buget pe anul 2008 pe care ni l-ați prezentat și pe care l-am crezut. Guvernul, domnul ministru, în particular, și primul-ministru ne-au prezentat un proiect bugetar pe anul 2008 care este complet diferit față de realitatea pe care o vedem astăzi. Ați venit în fața Parlamentului cu o propunere și cu o ipoteză de lucru, de construcție bugetară, cu o inflație de 4,5%, iar prognoza Băncii Naționale a României pe anul 2008 este, undeva, către 7%.

Ați prezentat, în discuția cu noi, ideea unui deficit bugetar de 2,7% și sunteți obligați, domnule ministru, de prevederile Pactului european de stabilitate și creștere, să faceți o rectificare bugetară, în câteva luni, de până la 2,3% pentru a nu intra, cu Românie cu tot, într-o procedură de exces de deficit bugetar, conform prevederilor europene.

Ne-ați spus la începutul prezentării proiectului de buget pe 2008 că vom avea un deficit de cont curent undeva către 12%—13%. Prognoza Băncii Naționale a României prezintă un deficit de cont curent undeva către 15% și chiar 16%. Dacă dumneavoastră veniți în fața Senatului și ne spuneți că tabloul macroeconomic al țării este, în acest moment, unul care nu vă îngrijorează, dați-mi voie să vă spun că în aceste condiții nu aveți un minimum de luciditate și un minimum de responsabilitate față de finanțele publice și de echilibrele mari ale acestei țări, indiferent cât mai stă Guvernul dumneavoastră la putere. Suntem într-o situație delicată. Suntem într-o situație în care, pentru prima oară după anul 2000...

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD mai are la dispoziție 10 minute.

Dau cuvântul domnului senator Strătilă Șerban, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Pentru întregul grup aveți la dispoziție 15 minute. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

O primă constatare care se cuvine a fi făcută după parcurgerea acestei moțiuni simple este aceea că ea vizează întreaga perioadă 2005—2008 a guvernării Tăriceanu, cu alte cuvinte ea include și acel interval în care din Executiv au făcut parte inclusiv miniștri ai Partidului Conservator, actuali semnatari ai moțiunii.

Înainte de a comenta textul moțiunii dumneavoastră, aș dori să reamintesc că Guvernul Năstase a fost cel care și-a pus semnătura pe foaia de parcurs privind politica energetică a României, același Guvern fiind responsabil pentru angajamentele privind evoluția sectorului energetic din perioada 2005—2007. Totodată, aș vrea să atrag atenția că un alt semnatar al moțiunii, fost ministru al economiei și comerțului în perioada 2005—2006, a administrat în mod direct domeniul prețurilor produselor energetice, semnând chiar ordine prin care acestea s-au majorat. Nu-mi aduc aminte ca la momentul respectiv domnul ministru să-și fi contestat propriile decizii. Ceea ce-l separă radical de social-democrați este că un guvern liberal își susține politicile sociale pe o creștere economică sustenabilă, în timp ce PSD înțelege prin politici sociale pomenile electorale.

Guvernul liberal și-a luat un angajament ferm de a racorda creșterile salariale cu creșterea economică și cu cea a productivității muncii. În acest fel înțelegem noi creșterea

nivelului de trai și dezvoltarea economică a României. Guvernul actual și-a asumat prin Programul de guvernare și a pus în aplicare principiile modelului social și economic european care pun în prim-plan bunăstarea și creșterea economică drept sursă pentru redistribuire. În acest sens, Guvernul Tăriceanu s-a axat pe stimularea creșterii economice prin politici fiscal-bugetare viabile, pe îmbunătățirea mediului de afaceri și pe crearea de locuri de muncă. Nu au fost neglijate, la nivelul politicilor guvernamentale, categoriile defavorizate, din contră, mergând pe modelul social european, formele de protecție socială acordate pentru aceste categorii au fost cu mult peste alocările guvernelor precedente.

## Domnule senator,

Nu faceți afirmații fără acoperire la adresa senatorilor. Vă rog foarte mult. Continuați. În general, nu faceți astfel de afirmații.

## **Domnul Șerban Cezar Strătilă:**

Perioada 2005—2007 a marcat cele mai mari creșteri economice. Creșterea economică medie a fost de 6%, față de 5,4% în perioada 2001—2003. În 3 ani, investițiile străine s-au dublat față de perioada guvernării PSD.

Un deficit de cont curent al României situat la 14% din produsul intern brut nu poate fi considerat că a depășit cu mult nivelul de avarie, așa cum consideră inițiatorii moțiunii, din moment ce, spre exemplu, deficitul Bulgariei a ajuns la 21% din produsul intern brut.

Inflația a ajuns la sfârșitul lui 2007 la 6,6%, față de 4,9% în 2006 și față de ținta de 5% pentru 2007.

Depășirea țintei reprezintă aproximativ 30%, și nu aproape dublu. În schimb, la nivel dublu au fost alocările din Legea bugetului pe anul 2007, comparativ cu 2004, pentru domenii precum: educație, sănătate, infrastructură, investiții și obiective locale, dezvoltare a mediului rural etc., ceea ce reflectă politica coerentă și echilibrată a Guvernului Tăriceanu.

Produsul intern brut a avut o creștere spectaculoasă, fără precedent în România. În 2004, veniturile însemnau 30% din produsul intern brut, în timp ce în 2008 au ajuns la 39,9% din produsul intern brut. Aceasta este realitatea economică din România, și nicidecum ceea ce s-a prezentat în textul moțiunii.

Creșterea nivelului de trai se regăsește atât în structura consumului mediu de produse alimentare, care s-a îmbunătățit, cât și în structura cheltuielilor pe diferite categorii. În acest sens, vă stau la dispoziție datele statistice reale, nu cele inventate. PNL a creat pârghiile necesare atragerii de investitori și creării de locuri de muncă, iar rezultatele sunt peste așteptări, principalele angajamente din Programul de guvernare fiind deja depășite. Între 2005 și 2007 am asigurat prin politica activă de ocupare a forței de muncă încadrarea a peste 1,5 milioane de persoane, cel mai mare progres în ocuparea forței de muncă și reducerea șomajului.

În anul 2007 câștigul salarial mediu brut este cu 72,4% peste cel din 2004, iar venitul salarial net cu 74,1% mai mare. Corelat cu reducerea permanentă a inflației, salariul real s-a majorat în primii 3 ani ai guvernării cu 43%. Pentru comparație, puterea de cumpărare a salariaților, în perioada 2000—2004, s-a îmbunătățit doar cu 31,7%. În ceea ce privește sistemul public de pensii, asigurări sociale de stat și cel pentru agricultori, pensia medie la nivelul lunii decembrie 2007 a ajuns, după majorările de la 1 septembrie și 1 noiembrie 2007, la 474 de lei, față de 211 lei în luna decembrie 2004.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL mai are la dispoziție 4 minute. Dau cuvântul domnului senator Ioțcu Petru, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește doamna senator Verginia Vedinaș.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Dezbatem astăzi o moțiune care-și propune, cel puțin declarativ, să determine Guvernul să ia măsuri pentru susținerea nivelului de trai al populației. Este un adevăr că în ultimul timp situația economică a României s-a degradat semnificativ, numai că textul moțiunii nu respectă tema propusă. Se atacă guvernări trecute, deși scopul unei moțiuni este să atace politicile Guvernului în funcțiune, de vreme ce acestea ar trebui îndreptate. Atunci, de ce nu am depune o moțiune referitoare la Guvernul Văcăroiu, de exemplu? Este drept că PSD nu se află la prima încercare de a mima interesul pentru binele cetățenilor. Aruncă și acum anatema asupra unor actori politici care nu se află la guvernare și care nu au pârghiile necesare pentru a îmbunătăți situația actuală.

Afirmați în texul moțiunii, domnilor, că Traian Băsescu și PD-L sunt cei care stau la originea actualelor neajunsuri din societatea românească. Înțelegem dorința dumneavoastră, dar nu mai puteți păcăli pe nimeni.

Este pură demagogie să-l acuzi pe Traian Băsescu de faptul că niciun corupt nu a fost condamnat în justiție, când faci parte din partidele care, alături de PNL, au stopat reformele în justiție inițiate de Monica Macovei.

Pe de altă parte, este adevărat că anul 2007 și începutul anului 2008 au găsit Guvernul României în situația în care rezultatele bunului mers al economiei, inclusiv veniturile românilor care muncesc în străinătate, au fost deturnate spre alte scopuri. Sigur că acest lucru este nepermis. Cu bani publici s-au încheiat trocuri politice între PNL și PSD. Inițiatorii moțiunii de azi au votat bugetul de stat pe 2008, chiar dacă știau că este o mare minciună. Acest lucru este confirmat, pe de o parte, de PSD, care, încă de acum o lună, a cerut o rectificare de buget, și întărit, pe de altă parte, de decizia Guvernului ca în luna martie să facă această rectificare.

Este prima dată când se face o astfel de operațiune, la nici 3 luni de la începutul anului bugetar.

În zadar veniți, domnule ministru Vosganian, să acuzați administrațiile locale, pentru că este o mare nedreptate. Nu știu dacă o faceți conștient sau pentru că nu cunoașteți modul de funcționare a acestora. Oricum, este un lucru la fel de grav. Ar trebui să vă consultați primarii din propriul partid ca să vedeți câtă dreptate vă vor da. Derapajul economic de acum, pe care îl acuză PSD și PC, este doar urmarea firească a trocului politic la care am asistat cu toții. PNL a cumpărat voturi, PSD a vândut voturi, iar de plătit plătesc cetățenii României.

Stimate coleg, domnule senator Ioțcu...

Și știți asta, pentru că v-ați folosit de slăbiciunile Guvernului Tăriceanu II...

Domnule senator Ioțcu, domnule senator Ioțcu...

Da...

Sunteți lider de grup. Nu suntem la o dezbatere politică, suntem la o moțiune.

Vă rog să...

Suntem la moțiunea privind nivelul de trai...

Ceea ce spun face parte din textul moțiunii.

## Stimate coleg,

Lăsați-l pe Traian Băsescu. Lăsați bordurile, domnule senator Nicolae, nu are nicio legătură...

Domnule președinte,

Țin să vă reamintesc că în textul moțiunii dumneavoastră ați...

Vă rog, la subiect, domnule senator... nivel de trai... Spuneți ce aveți de spus.

## **Domnul Petru Nicolae Ioțcu:**

Domnilor senatori ai PSD și PC,

Dumneavoastră reprezentați factori importanți ai întârzierii în care se află societatea românească. Costurile acestei întârzieri tot populația României le plătește.

Dumneavoastră ați instalat Guvernul Tăriceanu II, dumneavoastră ați suspendat președintele țării împotriva voinței românilor, dumneavoastră ați amânat alegerile europarlamentare și tot dumneavoastră țineți țara în incertitudine politică.

În consecință, responsabilitatea pentru actuala guvernare este și a PSD, în egală măsură cu PNL și UDMR.

Este adevărat că acest Guvern trebuie oprit. Avem un Guvern care creează taxe peste taxe. Urmează doar să mai introducă taxa pentru mersul pe jos. Noi îi propunem să se taxeze singur. Să-și impună taxa plecării de la guvernare.

PD-L votează moțiunea simplă dintr-un motiv foarte clar: actualul Guvern susținut de PSD și PC nu mai reprezintă interesele românilor și nu lucrează în folosul cetățenilor. Așa că vom da un vot împotriva Guvernului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Stimate coleg,

Grupul dumneavoastră mai are la dispoziție, din 11 minute, încă 5 minute.

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al PRM, și se pregătește domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar al PC.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Distinse doamne și distinși domni senatori,

Dezbatem astăzi o moțiune care privește nivelul de trai, adică viața oamenilor. Aș porni de la două principii constituționale care sunt, din punctul meu de vedere, fundamentale pentru tema pe care o analizăm astăzi.

Mai întâi, articolul 47 din Constituție care obligă statul „să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”. Constituantul a fost modest. Nu a impus un nivel de trai înalt, extraordinar, ci doar decent. Din păcate, cea mai mare parte a românilor trăiește dincolo de limitele minimei subzistențe, iar acest lucru s-a adâncit de la o guvernare la alta și de la un an la altul.

Nu știu ce simțiți dumneavoastră, domnilor guvernanți și domnilor colegi, când auziți un bătrân cu vocea tremurândă care cere o pereche de crenvurști sau niște oase pe care, rușinat, spune că le va folosi să facă supă pentru câine. Cei mai mulți fac supă pentru ei înșiși și, dacă îi analizezi cu atenție, dacă te uiți la roșeața din obrajii săpați de riduri adânci, îți dai seama că astfel stau lucrurile. Aceasta, în vreme ce o pătură restrânsă de oameni a făcut averi care, în statele civilizate ale lumii, se fac de mai multe generații. Este inadmisibil ca un număr de 300 de cetățeni, care reprezintă 0,00001364% din populația țării, să dețină averi care reprezintă 22% din PIB-ul țării. Și aceasta într-o țară care până acum 17 ani a avut un regim totalitar, în care nu existau diferențieri semnificative din punct de vedere al valorii oamenilor. Rata sărăciei se adâncește de la an la an, dar, cu tot respectul pentru colegii care au inițiat moțiunea, și în anul 2004, ales ca an de referință, ea atingea 17,9%, pentru ca în prezent să se ridice la 18,7%. Sărăcia la români are rădăcini mai adânci, domnilor, și trebuie să avem responsabilitatea să recunoaștem acest lucru. Prețurile la produse și servicii cresc cu viteza luminii, iar nivelul salariilor cu cea a melcului. Românului a ajuns să-i tremure mâna de câte ori deschide o factură. Personal, am calificat o asemenea stare pe care o trăim cei mai mulți dintre noi ca o nouă boală: „facturita”.

Vă mulțumesc, doamna senator Verginia Vedinaș. Mai sunt disponibile 5 minute pentru grupul dumneavoastră.

Invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar al PC, și se pregătește domnul senator Simionescu Aurel Gabriel.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Noi, parlamentarii conservatori, suntem coautori ai acestei moțiuni simple. Prin această moțiune urmărim stoparea sărăcirii populației și dezvoltarea clasei de mijloc prin ajutorarea săracilor. Atragem atenția Guvernului că, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în România 18.000.300 de cetățeni au un venit disponibil lunar de până la 615 lei.

Am dovada de la statistică, domnule ministru, dacă sunteți atent. Vă rog, am dovada și pentru mafia imobiliară. În vederea combaterii sărăciei, solicităm Guvernului următoarele:

— să întreprindă măsurile necesare pentru a nu mai exista pensii sau salarii sub nivelul contravalorii coșului minim lunar de subzistență;

— în cel mai scurt timp, salariul minim pe economie și pensiile să reprezinte minimum 50% din salariul mediu pe economie;

— să acorde ajutoare categoriilor defavorizate pentru plata facturilor la întreținere proporțional cu creșterea prețurilor la utilități;

— să emită acte normative pentru a pune imediat în practică inițiativele Partidului Conservator aflate în dezbatere parlamentară, cum ar fi: scăderea TVA-ului la alimentele de bază, constituirea unui fond de solidaritate pentru pensionari, creșterea alocației pentru copii, compensarea integrală a medicamentelor pentru pensionari, acordarea unui ajutor de 50 de lei pensionarilor pentru servicii medicale, acordarea de ajutoare săracilor pentru plata energiei electrice.

De asemenea, solicităm Guvernului să facă demersurile necesare pentru ca „Petrom” și „Romgaz” să constituie un fond de solidaritate pus la dispoziția săracilor pentru a-și acoperi cheltuielile de încălzire.

Apreciem totuși faptul că Guvernul a înțeles în sfârșit necesitatea punerii în practică a Propunerii legislative a Partidului Conservator ce prevede despăgubirea persoanelor care au depus bani la CEC pentru achiziționarea de autoturisme „Dacia”. Partidul Conservator vă solicită, domnilor guvernanți, să extindeți sfera despăgubirilor și la deponenții care, până în 1992, au transferat banii de la CEC la BRD, pe atunci bancă de stat.

Mulțumesc, domnule senator.

Mai aveți două minute la dispoziție, dacă mai dorește cineva?

3 minute la PC.

Dacă doriți dumneavoastră, trec 3 minute.

Dau cuvântul domnului Simionescu Aurel Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Berceanu Radu.

Atenție, 10 minute, pentru că mai sunt trei colegi de la PSD care doresc să vorbească.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. De acord.

Stimați colegi,

Ascultând moțiunea și răspunsul Guvernului, ne aducem aminte că experiența moțiunilor simple și de cenzură ne arată că reprezentanții puterii ne spun de fiecare dată cât de bine este, cât de bine conduc și cât de bine gestionează problemele, iar reprezentanții opoziției cât de rău și cât de prost se întâmplă acest lucru. O vorbă românească spune că „dacă 2 oameni îți spun că ești beat, trebuie să te duci să te culci”. Problema este ce se întâmplă dacă 80 de oameni din 100 îți spun că tu conduci prost o țară, pentru că asta este susținerea pe care o are Guvernul în momentul de față, acel 20%. Ce facem cu ceilalți 80%?

Trebuie să recunoaștem că este remarcabil modul în care Guvernul a jonglat și jonglează, în continuare, cu cifrele care-i convin, sfidând o realitate, și care ne arată că, de fapt, este rupt de realitatea în care trăim.

Este cu certitudine și vina noastră, a opoziției social-democrate și a altora, că am mers pe ideea să avem răul cel mai mic și am ajuns să avem regretul cel mai mare că am susținut în diverse momente inițiativele pe care Guvernul minoritar le-a avut.

Mergând pe ideea „câinii latră, caravana trece”, actualul Guvern, care, să nu uităm, guvernează pe un Program al Alianței „Dreptate și Adevăr” din 2004, să nu uităm că, pe această formulă, toate sesizările noastre prin moțiuni simple și de cenzură au fost neglijate, iar lucrurile au mers din rău în mai rău. Știm cu toții că există un moment în care, dacă un timp nu luăm măsurile care trebuie, ceva se rupe în actul

decizional, lucru cu atât mai grav cu cât nu vorbim aici despre o firmă oarecare, ci vorbim despre România, despre oamenii ei, despre conducătorii și instituțiile ei.

Eu îi întreb pe domnul Vosganian, pe domnul președinte Traian Băsescu și pe colegii din fosta alianță dacă vă puteți prezenta în fața oamenilor de la Botoșani sau de la Iași, pe care i-ați invocat, domnule ministru, să le vorbiți despre aceste realizări și să le puteți spune: „Să trăiți bine!”. Dacă da, eu vă felicit pentru curaj, dar imacularea costumului nu v-o garantăm.

## Mulțumesc foarte mult.

Grupul social-democrat mai are la dispoziție 4 minute. Dau cuvântul domnului senator Radu Berceanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Ar urma să hotărască Grupul parlamentar al PSD cine urmează.

Mai sunt 4 minute, hotărâți între dumneavoastră. Domnule senator Berceanu, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

L-am ascultat pe domnul Mircea Geoană spunând aici că firul de ață de care atârnă Guvernul este foarte subțire. Într-adevăr, este subțire, dar el se află în mâna PSD, care nu-l rupe, probabil că nu știe unde este forfecuța, dacă este la Geoană, la Iliescu sau, mai nou, la Năstase. Cred că dacă ar fi găsit forfecuța la timp, adică la începutul lui 2007, această moțiune nu ar mai fi fost necesară.

Eu am să mă refer foarte pe scurt numai la partea cu iresponsabilitatea din sectorul energetic.

Dacă privim în mileniul acesta, din 2000 încoace, iresponsabilitatea de 7 ani din sectorul energetic este în grădina PSD, respectiv PC, de 6 ani, și de un an în grădina liberală. Sigur, având în vedere că domnul Dan Ioan Popescu a trecut de la PSD la PC, acum, s-ar putea spune că această iresponsabilitate este toată în grădina Partidului Conservator.

Văd că semnatarul, domnul Codruț Șereș, care ar fi trebuit, bănuiesc eu, să se uite pe textul din partea energetică, nu numai că nu a venit aici, dar în mod evident

nu știe carte, pentru că scrie aici că energia electrică la producător a crescut de la 86 lei/kWh la 155 lei/kWh. Vă rog să mă scuzați, este vorba de MW. Îi las pe unii dintre dumneavoastră să calculeze cam ce diferență este între MW și kW. Chestia aceasta cu energia, în general, este o armă grea, care nu trebuie abordată de toată lumea, oricum.

Cred că ar fi fost mult mai bine ca partea aceasta cu iresponsabilitatea în domeniul energetic să lipsească, pentru că din cauza acestei iresponsabilități am privatizat niște distribuții de energie, dându-le la alte state. Adică nu le-am privatizat, le-am etatizat, una dintre ele la statul ceh, alta la statul francez, alta statului italian. S-a făcut și prostia ca 3 distribuții să fie private și să fie lăsate, iată, 6 ani de zile în competiție cu 4 distribuții de stat. O greșeală enormă.

Se vorbește în textul moțiunii de Autoritatea de Reglementare, eventual cea din Domeniul Gazelor Naturale. Eu am inițiat această autoritate în anul 2000 și am făcut greșeala, pentru care vă rog să mă iertați, să-l pun pe Iancu Iulian director la această autoritate, pentru punerea ei în funcțiune, iar el a plecat în toiul iernii cu mașina la o deplasare în Norvegia și l-am dat afară. Sigur că asta s-a întâmplat la sfârșitul anului 2000 și el v-a convins că a fost un disident spre partea democrată, și l-ați luat la PSD, acum este chiar șeful comisiei, și îmi pare rău că nu am participat la niște emisiuni unde s-a apucat să spună că situația de acum este cauzată de faptul că, la un moment dat, nu s-a mai negociat cu partea rusă. Eu îi aduc aminte și vă aduc aminte multora că am negociat aici, la București, cu domnul Viahirev, care era directorul mare al „Gazprom”-ului de la vremea respectivă, domnul Iancu a fost de față, dar cred că se gândea tot la deplasările prin străinătate.

Atenție că deja ați depășit timpul cu 3 minute. Vă rog să încheiați.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am să închei, dar și alții au depășit, închei în 30 de secunde.

S-a tot discutat despre strategia energetică, s-a făcut o strategie energetică, care, din păcate, nu prea este pusă în practică. Este faza utopică a acestor lucruri. Noi, Partidul Democrat Liberal, o să votăm această moțiune, pentru lucrurile din prima parte, pentru că nu considerăm că acest Guvern ar mai trebui să rămână, dar, dacă atârnă de un fir de ață, poate totuși găsiți forfecuța moțiunii de cenzură și nu încercați să tăiați ața aceasta cu dinții unei moțiuni simple, care nu are aproape nici un efect.

Drept la replică, vă rog.

Mulțumesc foarte mult.

Nu, oricum, până nu terminăm, nu! După ce se termină dezbaterile, domnule senator!

Vă anunț două chestiuni pe care le știți: Grupul parlamentar al UDMR a cedat 5 minute ministrului de finanțe...

Dorește personal să anunțe.

Vă rog, aveți cuvântul.

Dorește să ni se adreseze în mod direct.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Sigur, înainte de a anunța că în acest război al cifrelor noi ținem partea celor care au fost mai documentați și sunt și responsabili în ceea ce au prezentat, în continuare, voi ceda aceste minute rămase din partea UDMR-ului domnului ministru Varujan Vosganian.

Dar trebuie să vă reamintesc un singur lucru, înainte de a duce foarte departe aceste idei cum că țara noastră ar fi defavorizată de marele, vechiul și poate viitorul nostru prieten, aproape vecin cu noi, Rusia, să nu uitați un singur lucru, în comerț există o negociere care are la bază și un anumit element care se numește cantitate, cantitatea înseamnă că România cumpără, de exemplu, vreo 6 miliarde de m[3] gaze, iar Ungaria cumpără 12 miliarde m[3] , Germania cumpără 60 miliarde m[3] . Iată de unde vin și anumite diferențe de prețuri. Atât.

Restul știe domnul ministru mult mai bine.

Deci 2,5 minute le-ați consumat, 2,5 minute la domnul Varujan Vosganian care mai are la dispoziție 7,5 minute. Dau cuvântul domnului senator Șerban Nicolae. Vă rog.

Nu este corect calculat.

Stimate coleg,

Lasă-mă să-mi fac datoria și va fi bine.

Avem și noi ceas.

Depinde de ceas.

## Domnule președinte,

Îl asigur pe domnul senator Puiu Hașotti că nu o să doară.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

Aș vrea să fac și eu un anunț, nu o să-mi ia 2,5 minute, ca și domnului senator Verestóy Attila, dar am vorbit cu colegii din Grupul parlamentar al PRM și, întrucât din partea dânșilor nu mai ia nimeni cuvântul, au fost de acord să ne cedeze cele 5 minute rămase, astfel încât vă rugăm să vă pregătiți pentru încă 9 minute de adevăr.

## **Din sală:**

Să vedem!

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Domnule președinte, Domnule ministru, Doamnelor și domnilor colegi,

L-am ascultat pe domnul ministru și vreau să vă spun că, din păcate, mie nu mi-a venit să râd, oricât a încercat Domnia Sa să fie de glumeț sau de inspirat, nici în chestia în care a vrut să fie un epigon, cu ouăle, nici în chestiunea cu consumul de pâine, de cartofi și de alte alimente dietetice sau sănătoase.

Dincolo de chestiunea guvernării, nu am înțeles și nu am să înțeleg niciodată de ce la o moțiune simplă despre guvernarea de-acum trebuie să vorbim despre guvernările trecute.

Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Am făcut o dată bilanțul guvernării și am obținut 37% din partea electoratului, în 2004. Am pus punct.

Dacă dumneavoastră vreți să dăm socoteală în continuare pentru guvernarea 2001—2004, o facem oricând, dar să ne amintim de unde am plecat, pentru că nu este totuna să pleci dintr-o prăpastie imensă, în urma Bulgariei, inclusiv în ceea ce privesc capitolele de negociere cu Uniunea Europeană, și să ajung unde am ajuns, la 8,4 creștere economică, cea mai mare, raportat la toate celelalte 27 de state, chiar când încă nu eram membri ai Uniunii Europene. Unde am lăsat România și de unde a plecat actuala guvernare?

Nu am fost de acord nici cu ce a spus colegul senator Petru Nicolae Ioțcu atunci când se face că uită că „taxa Sulfina” a fost băgată de Guvernul Alianței și seamănă foarte tare cu „taxa Băsescu”, și dacă mai scăpați la guvernare, mai băgați niște taxe, pentru că dacă spunem acum să dați banii înapoi, 300 milioane de euro, o să vedeți că cifrele dumneavoastră nu mai corespund, iar deficitul bugetar pe anul trecut este aruncat în aer și ieșiți inclusiv din angajamentele cu Uniunea Europeană. Care e meritul Guvernului în faptul că a crescut consumul? Că s-a cumpărat în România o mașină de un milion și jumătate de euro, cea mai scumpă din lume? Cred că românii sunt foarte fericiți. Care este meritul Guvernului că se construiesc case, în condițiile în care noi încă nu am rezolvat situația locativă sub aspect social? Sunt foarte de acord că e bine să facem din construcția de locuințe și o chestiune economică, o chestiune aducătoare de profit. Poate că printre investitorii care au plasat bani în România este și „GazMunaiGaz” și, într-adevăr, s-au făcut afaceri foarte profitabile în ultima perioadă, pentru că s-a cumpărat ceva cu câteva zeci de milioane și s-a vândut cu peste două miliarde de euro. Într-adevăr, sunt niște performanțe economice, nu știu care este meritul Guvernului și nu știu de ce ar trebui să ne simțim noi, ca români, foarte fericiți de asemenea performanțe.

**:**

Invers! Nu vede bârna din ochiul lui, vede paiul din ochiul celuilalt!

Mulțumesc, domnule senator Adrian Păunescu. Păi, să știți că am greșit ca să fiu corectat și să văd dacă sala este atentă.

Vă rog să încheiați, ați vorbit 3 minute și jumătate.

## **Din sală:**

Procedură!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ați consumat 4 minute. Mai aveți 5 minute.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

Grupul parlamentar al PC mai are două minute disponibile.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a mă referi și de a folosi cele 3 minute, vreau să vă prezint o problemă de procedură.

Stimați colegi,

Vă rog să constatați că această moțiune se referă la Guvern în integritatea sa, și nu la Ministerul Economiei și Finanțelor.

În opinia mea, cred că și a colegilor mei din grup — nu m-am consultat cu ei, dar îmi poate face domnul senator George Sabin Cutaș un semn dacă am sau nu dreptate — aici trebuia să vină domnul prim-ministru.

O moțiune simplă, în situația în care va trece, iar din luările de cuvânt și din pozițiile care sunt am certitudinea că va trece, este obligatorie pentru Guvern. În aceste condiții, punctul de vedere pe care îl exprim este același și este corect. Conform Constituției și conform regulamentului, primul-ministru al Guvernului trebuia să fie prezent.

Mai am 15 secunde, domnule președinte. Și mai știu un proverb cu...

Fără procedură, cu procedura 5 minute și jumătate. Aveți cuvântul, vă rog.

Lăsați-mă să-l spun și pe-acela, domnule președinte! „Râde ciob de oală spartă”. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Mai avem o luare de cuvânt.

Cine dorește din partea Grupului parlamentar al PSD?

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Sigur că mi-aș fi dorit să am la dispoziție mai mult timp să pot cita din ceea ce pregătisem, pentru că eu venisem pregătit pentru o discuție chiar tehnică. Credeam că reprezentantul ministerului economiei și finanțelor...

O facem și, după aceea, stăm aici...

...va prezenta un răspuns tehnic la ceea ce propune Senatul prin această moțiune și, mai ales, în legătură cu măsurile care eu spun că sunt foarte serioase. Asupra oportunității adoptării acesteia puteam să fi discutat foarte mult într-o manieră serioasă.

Sigur, sunt acum puțin supărat pe domnul ministru Varujan Vosganian, pentru că prin tonul agresiv, prin ironia nici măcar ascunsă în vreun fel, ci direct, așa, prin zâmbetele complice cu domnul președinte al Institutului Național de Statistică, ne-a făcut să credem că discutăm despre date statistice din țări diferite. Numai că, la o analiză mai atentă, eu v-aș atrage atenția asupra unui lucru mult mai grav decât tot ce s-a spus în această aulă. Oare în România avem două feluri de Institute Naționale de Statistică? Un Institut Național de Statistică care până la schimbarea președintelui face publice niște date în rapoarte oficiale, da?, și un institut care îi furnizează domnului ministru Varujan Vosganian alte date, care le contrazic pe primele?

Dacă aceasta este realitatea, este foarte grav. Înseamnă că în România, într-adevăr, nu știm ce se întâmplă. România nu este guvernată, pentru că, domnule ministru, în comunicatul de presă din 12 februarie a.c. se vorbește despre un indice al prețurilor de consum de 0,86%. Da? Ați lăsat să se înțeleagă că nu prezentăm date reale.

În comunicatul de presă din 6 februarie a.c. se vorbește de o scădere a consumului de lapte, numai într-o singură lună, cu 11%, aceasta fiind luna decembrie, a sărbătorilor. Ne-ați lăsat să înțelegem că nu sunt date reale.

În acest document, publicat în 2008, cu date statistice pentru trimestrul III 2007, se vorbește despre cele 13 ouă consumate în medie, pe lună, de un român. Ne-ați lăsat să înțelegem că nu este adevărat. Uitați-vă aici, la pagina 58. În acest document care îmi vorbește despre starea socială și economică a României...

Domnule Viorel Ștefan, depinde de mărimea ouălor.

## **Domnul Viorel Ștefan:**

...se vorbește despre 24 de ouă, pe seama cărora dumneavoastră făceați „glumițe” cu noi mai devreme. Sunt date oficiale ale Institutului Național de Statistică, iar ceea că mă deranjează foarte tare, mă deranjează zâmbetul complice al domnului președinte al Institutului Național de Statistică, care s-ar părea că este pe cale să devină, dintr-o instituție autonomă, o anexă a Ministerului Economiei și Finanțelor. Prezintă datele după cum le vrea ministrul economiei și finanțelor în răspunsul la moțiune.

Acest document ne vorbește despre rata sărăciei în România. Sigur că ea se calculează de o manieră relativă, pentru că trebuie comparată și cu creșterea prețurilor. Dumneavoastră veniți și ne spuneți nouă că prezentăm cifre nereale? Sunt aici, le regăsiți, nicio cifră nu lipsește din aceste documente, dar, dacă dumneavoastră aveți dreptate, înseamnă că la Institutul Național de Statistică se falsifică statisticile.

Ne întrebați cum să facă statul ca să controleze fenomenul creșterii prețurilor, stimate domnule ministru? Întrebați statul maghiar, întrebați statul bulgar, sunt state care

au acces în Uniunea Europeană și unde prețurile la produsele alimentare sunt la jumătate față de noi, dar, probabil, acolo sunt gestionate rațional politicile sectoriale, acolo prețurile administrate sunt, într-adevăr, supravegheate de instituții autonome și nu răspund la comenzile dumneavoastră, așa cum veniți, de exemplu, cu legenda că alinierea prețurilor la gazele interne după import este o obligație europeană. Care obligație europeană, domnule ministru? Este neeconomic, este irațional să faceți astfel de afirmații.

Orice guvern, indiferent cât de liberal este, dacă are un pic de respect pentru cetățenii țării pe care o guvernează, are și pârghii pentru a o proteja.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule senator Marinescu, vă rog să aveți răbdare. Eu vreau să adaug un singur lucru: cred că este o confuzie în legătură cu ouăle. Nu ați luat în calcul mărimea ouălor și s-ar putea să apară diferențe!

Domnule senator Cârlan, un minut și drept la replică. După aceea, domnul senator Marinescu.

## Stimați colegi,

Am cerut un minut pentru a întări o afirmație a colegului, domnul senator Șerban Nicolae. Într-adevăr, există o comună numită Lungani, unde noroaiele sunt până la gât și, dacă riști să intri, ai șansa să nu mai poți ieși. O singură mențiune ar mai trebui făcută: această comună este condusă, de 12 ani, de un primar PSD, domnul Pricopie Gheorghe, într-un județ în care, de asemenea, PSD-ul conduce de 14 ani.

Am înțeles.

Și noi ce să facem cu mașinile 4x4? Domnul senator Păunescu, un minut. După aceea, domnul senator Marinescu.

N-aș fi venit la microfon, dar m-a convins să vin colegul meu de literatură, actualul ministru al economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Constat, cu tristețe, că nu se poate trăi în politică decât umilit sau arogant. Astăzi, am avut parte de o lecție de aroganță. Vă spune asta cineva care a pus, cât a putut el, surdină încercărilor de dezechilibrare a scenei politice prin dărâmarea Guvernului.

Suntem din nou în Atlantida. Apa este până peste capetele noastre, iar noi susținem că totul e în regulă, totul e bine, e secetă.

Nici în somn nu se poate considera că situația în țară este bună. Domnul Vosganian o vede strălucită. Înțelegeam să explice de ce e rău, dar să spună că e bine, nu mi-am închipuit că o poate face. Credeam că numai în interiorul unui partid unic e atâta consum de ipocrizie. Nu, e un obicei al unor miniștri liberali să schimbe vorba.

L-am criticat de curând pe ministrul culturii, cică, liberalul Adrian Iorgulescu, pentru niște fapte și, în loc să-mi răspundă la fapte, s-a dus la o conferință de presă și m-a făcut „rinocer comunist”. Eu nu i-am spus niciodată că este „vierme intestinal de dreapta” și nu-i spun nici acum, dar m-aș putea gândi! Ei bine, trista lecție de pamflet, de altfel, remarcabilă estetic, a domnului Varujan Vosganian nu a acoperit realitatea care e tristă, și noi ar trebui să ne gândim împreună ce e de făcut.

Vreau să precizez, în finalul cuvântului meu scurt, că, dacă atacurile merg până acolo încât se reamintește numărarea ouălor, pornind de la afirmația unui lider al PSD, atunci și eu pot să spun: domnul Varujan Vosganian a văzut situația de pe un viraj de motocicletă, care tocmai cădea.

Așa apare România din acest viraj de motocicletă: fericită, ieftină, încântată de guvernarea liberală. Marele noroc al acestui Executiv a fost și este că, între timp, a apărut alternativa negativă Băsescu. Acesta e adevărul.

Să vă închinați în fiecare dimineață și să spuneți „Să-l țină Dumnezeu!”, pentru că, fără alternativa negativă Băsescu, demult lucrurile erau rezolvate la guvernare: cădeați.

Teza vosganiană a fost nu să răspundă la problema pusă în discuție, ci cunoscuta replică a lui Caragiale „Ba, pe-a mamei dumitale!”

Vă rog să încheiați, domnule senator.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

## Închei, domnule președinte.

Am luptat, de-a lungul vieții, împotriva cenzurii. Am luptat și în ultimele perioade împotriva cenzurii. Acum, atât de arogantă mi s-a părut poziția domnului Vosganian — de altfel, într-un pamflet remarcabil — încât mi s-a făcut un dor nebun de cenzură, cu moțiunea ei cu tot.

Drept la replică, domnul senator Marinescu, un minut. După aceea, domnul senator Șerban Nicolae, un minut.

## **Domnul Marius Marinescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Un senator mi-a pronunțat numele, un senator al cărui nume este legat de afacerea SUNOIL. Nu se uită în propria ogradă să ne spună cum mai mulți colegi de-ai dumnealui au numele legate de afaceri cu energie electrică. Îi menționez pe Ionel Manțoc, care este campionul dosarelor de corupție — are vreo 6 dosare —, pe Ion Oltean, la fel, și, ca să nu se supere colegii dânsului din mafia imobiliară, să nu uităm să-i pomenim pe Adriean Videanu și tandemul Adriean VideanuConstanda, care au distrus Parcul Bordei. Din cauza acestor mafioți oamenii sunt săraci.

Jos mafia, jos mafioții!

Domnul senator Șerban Nicolae, un minut, drept la replică.

Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu e nevoie de un minut. Voiam să fac o precizare.

Într-adevăr, în comuna Lungani, din județul Iași, primarul este de 12 ani PSD-ist, pentru că oamenii din comună sunt oameni de valoare și oameni cu bun-simț. Din nefericire, banii nu ajung acolo. Acea avere deosebită nu ajunge în comuna Lungani și, într-adevăr, acolo primarul, cum poate,

pietruiește drumul. Asfaltul și bordurile sunt însă la București și se schimbă o dată la două-trei săptămâni.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog să-mi acordați un minut.

Din timpul alocat PSD-ului vă acord un minut, chiar și două. Aveți dreptul la 4 minute.

Vă mulțumesc.

Nu mai mult de un minut, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-e teamă că această dezbatere a căpătat o conotație care nu știu dacă ne face cinste. Am văzut și zilele trecute cum un coleg care acum se află într-un alt partid, dar a intrat în Parlament pe listele Alianței PSD — PUR, la acea vreme, înjura cu multă osârdie alianța sau partidul mulțumită căruia a intrat în Parlament. Să fim serioși!

Nu este în regulă să avem o astfel de dezbatere.

Vreau să vă spun următorul fapt: întotdeauna, de 12 ani de când sunt în Parlament, o moțiune sau o moțiune de cenzură a arătat cât de bună a fost fosta guvernare și cât de rea este actuala guvernare.

Domnul ministru Vosganian arată cât de bună este actuala guvernare și cât de rea a fost precedenta. Adevărul este întotdeauna la mijloc.

Închei spunându-vă, pentru că aici s-au invocat foarte mult statisticile, ce spunea George Bernard Shaw: „Sunt trei feluri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate și statistici”.

Domnul senator Ungheanu. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Am o intervenție de procedură.

Domnul senator Nicolae Șerban a anunțat că vorbește pe timpul alocat PRM-ului, 5 minute, fără ca noi să fi știut acest lucru, și vreau să vă spun că, la viitoarea moțiune simplă, PSD-ul ne este dator 5 minute.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

De acord. Stimați colegi,

Dau cuvântul domnului ministru Varujan Vosganian.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți câteva secunde.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Pe ce problemă, domnule senator?

**Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

Pe procedură, domnule președinte.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Scuzați-mă!

Domnule președinte și stimați colegi,

Eu am avut un necaz mare, dumneavoastră știți.

Domnul Ungheanu, care este critic literar, v-a spus despre cele 5 minute. Nu am încotro, eu am să o spun în versuri. PSD-ul a vorbit pe timpul acordat PRM-ului, au vorbit vreo 3 persoane, colegul Puiu Hașotti și alții, iar eu am o dedicație pentru PSD. Cred că se știe cui îi este adresată: „Îl rog pe cel mai mare dintre voi/Să ne dea minutele înapoi!”

Dau cuvântul domnului ministru Vosganian, pentru a oferi o serie de răspunsuri.

Stimați colegi,

Aș vrea, în primul rând, să vă mulțumesc pentru intervențiile dumneavoastră, care au fost pilduitoare pentru poziția fiecărui partid.

Mă adresez, în primul rând, dumneavoastră, domnule Adrian Păunescu, am avut o bună colaborare. Vă asigur că nu sunt arogant. Dacă aș fi fost arogant, nu m-aș fi aplecat asupra textului și nu aș fi făcut apel la cifre. A deschide o carte și a o citi este un gest de smerenie și eu am prezentat cifre.

Acum, domnul coleg Șerban Nicolae a întrebat de ce, în loc să vorbim de guvernarea noastră, facem apel la guvernarea care a fost? Dintr-un simplu motiv. S-a vorbit despre deteriorare. Deteriorare înseamnă să pleci dintr-un punct și în punctul în care te afli lucrurile să fie mai rele decât în punctul din care ai plecat. Punctul din care am plecat, potrivit moțiunii, este guvernarea anterioară. Firește că m-am raportat la guvernarea anterioară. Am utilizat toți indicatorii de nivel de trai pe care i-am socotit relevanți: achizițiile de bunuri, creșterile salariale, creșterile de pensii, indicele prețurilor, investițiile străine, creșterea PIB-ului și altele. Pentru toți acești indicatori s-a dovedit că guvernarea din perioada 2005—2007 este superioară, ca performanță, guvernării din perioada 2001—2004.

Pe statistica de acum sau pe statistica de atunci?

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Este vorba de statistica dintotdeauna.

Domnule Șerban Nicolae, vă rog să cereți scuze.

Vă rog să mă iertați.

Domnule Ștefan Viorel,

Vă rog să cereți scuze domnului profesor Ghizdeanu, după ce terminăm această întâlnire, dânsul nu este președintele Institutului Național de Statistică. Vă rog să-i prezentați scuze.

În legătură cu acest aspect, vă rog să mă scuzați că m-am raportat la această perioadă, dar, firește, deteriorarea asta înseamnă și v-am dovedit că nu este adevărat.

Care cifre? Cifrele oficiale din perioada dumneavoastră, din perioada ulterioară și cele din statisticile Institutului Național de Statistică. Îmi este foarte dificil să continui o astfel de dezbatere. Probabil că ar fi bine ca astfel de moțiuni să le dezbatem, mai întâi, în comisiile de specialitate.

Domnul senator Viorel Ștefan dădea ca exemplu Bulgaria, dar Bulgaria a avut o inflație de 11% și un deficit de cont curent de 22%. Doamne ferește să vorbim de Bulgaria! Credeți-mă, și dumneavoastră, și domnul senator

Simionescu, exact aceleași date le am și eu, dar aceste date infirmă creșterile de care vorbiți dumneavoastră.

Domnule senator Geoană,

Nu vorbiți de cei două milioane de români, pentru că majoritatea au plecat înainte de anul 2005 și, în fond, și-au căutat nu afară, ci în Uniunea Europeană îmbunătățirea destinului. Eu nu îi judec, ci abia aștept să se întoarcă acasă.

În legătură cu deficitul, într-adevăr, dumneavoastră ne cereți să îl reducem. Amintiți-vă, la dezbaterile pe Legea bugetului eu v-am prevenit că aplicarea programului privind indicatorii de eficiență, de prudență și de predictibilitate va duce la reducerea unor cheltuieli. Dacă doriți, eu nu le reduc. Sunt cheltuieli care se pot reduce: pe anumite dotări, pe anumite posturi neocupate, cheltuieli pe care eu le-am dovedit a fi ineficiente. Dacă dumneavoastră socotiți că este o afectare a politicii bugetare, eu nu le amputez. Opinia mea este însă că nu are rost să risipim banii contribuabililor zadarnic, mai ales că dumneavoastră chiar spuneți că ar fi bine să reducem acești bani.

În legătură cu pensiile, nu vă supărați, de când sunt eu în Parlament se tot vorbește de creșterea pensiilor. Sunt oameni politici care și-au făcut carieră din asta. S-au dat legi peste legi, dar nimeni nu a reușit să ridice pensiile la acest nivel, până în 2007. Important este să faci economia să meargă, să ai resurse, să imaginezi o construcție în care să nu crești impozitele, ca să le poți plăti. De aceea, haideți să respectăm truda fiecăruia și să acceptăm faptul că, totuși, nivelul pensiilor este astăzi onorabil.

Aceea este cota unică. Lăsați-o în pace.

...după câte case se construiesc, după câte bunuri se cumpără, după creditele care se pot lua pe baza garanției veniturilor, după concediile petrecute în străinătate —, nu vreau să exagerez nimic, dar România este spre bine. Există români care o duc greu, dar pentru românii care o duc greu, de la această tribună, trebuie să vorbim de șansa pe care o are fiecare român să poată munci, de faptul că, astăzi, nu mai avem șomajul de acum un deceniu și că fiecare om are o șansă de a munci fără să inoculăm un sentiment de resemnare.

Și acum voi ajunge la finalul discursului meu. Dumneavoastră ați spus că moțiunea devine obligatorie. Stimați colegi,

Sper că nu ne cereți acest lucru. În această moțiune se spune că prețul la pâine a crescut cu 80%. Doamne păzește! Doriți să forțăm franzelarii să mai crească prețul la pâine cu 50%, pentru că așa spuneți dumneavoastră în moțiune?

Domnul senator Geoană vorbește de creșterea ratei dobânzii la 12-13%. Doamne ferește!

Vreți să dăm ordin Băncii Naționale a României să majoreze, acum, rata dobânzii cu 3-4%?!

Vorbiți în moțiune de faptul că trebuie să adaptăm legislația la strategia de schimbări climatice și pachetul energie. Cum să facem asta stimați colegi?! Abia pe 13 martie a.c. se va discuta în Consiliul Europei schița care va fi votată probabil la sfârșitul anului. Vreți dumneavoastră să anticipăm noi în legislație ceea ce vor hotărî președinții țărilor europene în luna decembrie?

Dumneavoastră vorbiți, aici, de faptul că avem creșteri de prețuri la energie. Vreți să le majorăm ca să vă facem pe plac?

Dumneavoastră spuneți aici că s-a deteriorat nivelul de trai.

Vreți, la fel ca Pasvante Chioru’ sau Ali Pașa din Ianina, să începem să luăm din casele oamenilor frigiderele, mașinile de spălat rufele și automobilele din curte ca să avem același număr la mia de locuitori ca în 2004 și să vă facem pe plac?

Stimați colegi,

Dumneavoastră ați propus o moțiune care, prin faptul că pornește de la date care nu sunt corecte, pornește de la premise care nu sunt corecte, nu se poate aplica în forma aceasta.

## Domnule ministru,

Vă rog să încheiați. Eu am sperat că vă dau voie să vorbiți chiar mai mult, pentru a oferi răspunsuri pertinente, dar văd că o luați de la capăt cu ce ați spus în prima parte. Vă rog să încheiați. Ați depășit timpul, v-am dat 5 minute în plus, vă rog să încheiați.

Această moțiune include date pentru care realitatea ar trebui chinuită ca să se ajungă la ele. Un singur lucru vreau să spun în final: într-adevăr trebuie să facem o dezbatere pe condiția salariatului bugetar. Este o dezbatere amplă pentru care Parlamentul sper să găsească liniștea și concilierea necesare. În rest, această moțiune, credeți-mă, nu creează probleme pentru noi, cei care guvernăm România, eu cred că ea ar trebui să fie, în primul rând, un subiect de reflecție pentru cei care au propus-o.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Viorel Ștefan, am încheiat. Vă rog să luați loc _. (Domnul senator Viorel Ștefan insistă să ia cuvântul.)_

O luăm de la capăt? Vă rog, microfonul 3.

Stimați colegi, Domnule președinte, Domnule ministru,

Îmi cer mii de scuze domnului profesor Ghizdeanu pentru afirmația pe care am făcut-o, dar, în același timp, pe o chestiune de procedură, l-aș ruga pe domnul ministru să facă ceea ce trebuia să facă de la începutul dezbaterii: să-i prezinte pe cei care îl însoțesc la dezbaterea din plenul Senatului. Așa era corect procedural. Greșeala pe care am comis-o eu este consecința faptului că domnul ministru nu și-a prezentat coechipierii.

Nu era nevoie, domnule senator. Vă rog eu mult...

Este nevoie, pentru că, altfel, uitați-vă, am ajuns să-mi cer scuze domnului profesor, pentru că dânsul nu este președintele Institutului Național de Statistică, așa cum s-a lăsat să se înțeleagă.

Bine faceți.

În legătură cu câte scuze ar trebui să-și ceară domnul ministru Vosganian, mai ales pentru ce a spus în încheierea dezbaterilor, este mult de discutat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Nu avem timp. Vom face o dezbatere despre statistică. Am coordonat vreo 20 de ani acest institut.

- Stimați colegi,

Ne-am apropiat de final. Ați ascultat argumente de o parte și de alta. Vom trece la vot. Vă propun ca procedură de vot votul secret electronic.

- Mulțumesc.

- Toate punctele cuprinse în partea finală a moțiunii devin

- obligatorii pentru Guvern.

- Moțiunea se va publica în Monitorul Oficial al României. Închidem ședința noastră de astăzi. Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.20._

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|267671]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/7.III.2008 conține 24 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei