Mario Ovidiu Oprea

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Distinși colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Domnul Boc nu mai are răbdare”.

## Stimați colegi,

Zilele trecute, mi-a atras atenția un articol publicat într-un cotidian românesc, potrivit căruia România ar avea nevoie de zeci de miliarde de euro pentru a nu rămâne fără infrastructură, fără căldură și fără curent electric și, dacă se va lucra în ritmul actual, același articol ne avertiza că modernizarea acestor sectoare ar avea nevoie de multe zeci de ani. Iată un pronostic care ar da fiori chiar și unui nespecialist.

Se pare însă că nici această situație catastrofală, nici sistemul sanitar, aflat în prag de colaps, și nici măcar cele două legi ale sistemului de salarizare și de pensii, cu impact dramatic asupra nivelului de trai al majorității românilor, nu reprezintă un motiv de neliniște pentru premierul Boc. Nicidecum!

Domnia Sa are cu totul și cu totul altă obsesie: trecerea de urgență la Parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari, conform rezultatului referendumului din 22 noiembrie 2009.

Constatăm că, de câteva zile încoace, ideea modificării Constituției în direcția amputării Parlamentului, susținută, de altfel, cu ardoare de Traian Băsescu și materializată prin referendumul care i-a adus voturi importante, a fost reluată cu o energie ieșită din comun de către premierul Boc. Mai exact, Domnia Sa a găsit de cuviință că aceasta este problema națională de maximă importanță pentru România și i-a somat pe parlamentarii opoziției să nu mai tergiverseze în mod deliberat alcătuirea unei comisii pentru revizuirea Constituției și să treacă la treabă.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal consideră că revizuirea Constituției trebuie să conducă la întărirea rolului Parlamentului și la restabilirea credibilității sale, ca principal pilon al democrației.

Acest parlament, căruia i-au fost aduse, în mod constant, prejudicii de imagine chiar de către actualul șef al statului, susținut de clientela politică cu o ardoare demnă de o cauză mai bună, trebuie să-și recapete funcția de control asupra Executivului, care să fie îndeplinită efectiv pentru a se evita derapajele de putere.

Totodată, Partidul Național Liberal susține menținerea bicameralismului, dar cu diferențierea atribuțiilor Camerei Deputaților și Senatului, astfel încât acesta din urmă să fie implicat în stabilirea politicilor regionale, iar comunitățile locale să aibă o reprezentare parlamentară.

Specializarea legislativă a celor două Camere trebuie să aibă loc concomitent cu activarea unei politici a regiunilor de dezvoltare, pentru că, la ora actuală, din păcate, ele sunt incapabile să reprezinte instrumentul eficient de care România are nevoie pentru derularea fondurilor structurale.

În ceea ce privește premisa de la care se pornește, aceea că un parlament unicameral este mai eficient, aceasta este falsă, întrucât reducerea numărului de parlamentari nu generează automat creșterea calității prestației acestora.