Neculai Apostol

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Descentralizarea mass-mediei publice — o prioritate reală națională pentru tot spectrul politic românesc”.

În cadrul procesului general de descentralizare instituțională, o temă importantă, vitală, de dezbatere pentru ansamblul spectrului politic trebuie să fie reprezentată de necesitatea de a reforma și restructura profund și transparent prin descentralizare mass-media publică, ca o condiție necesară pentru impulsionarea și susținerea dezvoltării economice și sociale în România. De altfel, asupra acestui subiect mai m-am pronunțat în alte declarații politice în anul 2006, octombrie 2006, și în iunie 2007. Dacă în cazul Radio-ului public s-au făcut unii pași privind procesul de descentralizare, nu putem constata aceeași deschidere și evoluție către normalitate și în Societatea Română de Televiziune. Radioul și Televiziunea publică, ca instituții de mare impact pentru toți cetățenii țării, trebuie să accepte faptul că descentralizarea reală este o necesitate stringentă, pentru că realitățile fiecărei comunități locale și regionale sunt cel mai bine cunoscute și resimțite în dimensiunea specificității lor locale.

De altfel, mass-media publică se poate apropia de cetățean și de problemele sale reale, venind în întâmpinarea acestuia, încercând să ofere soluții și răspunsuri la durerile și nevoile sale concrete.

Trebuie să abordăm mai atent importantul rol al mass-mediei publice regionale, ca efect al descentralizării reale, ca un proces necesar și imperativ. În toată Uniunea Europeană, și nu numai, tendința dominantă este regionalizarea mass-mediei prin descentralizare, în primul rând, a posturilor de televiziune și radio publice, care astăzi se poziționează mai aproape de cetățean și de preocupările lui.

La noi aceste posturi publice de radio și televiziune, așa-zis regionale, nu prea au susținere efectivă în teritoriu. Sigur, abordarea descentralizării și aplicarea acesteia se lovesc și de rezistența structurilor centrale din posturile de radio și de televiziune publice, pentru că, astfel, acestea și-ar diminua inevitabil din prerogativele și autoritatea administrativă și din pretențiile de monopol.

Pe acest fond, devine evidentă necesitatea imperativă de a reforma și restructura profund și transparent S.R.T.V., prin descentralizare, plecând de la realizarea unei legislații specifice mult mai coerente și clare. Televiziunea publică regională are posibilitatea de a se implica mult mai mult în promovarea programelor guvernamentale cu profil regional și local, în acord cu interesul public al cetățenilor și al comunităților locale.

Promovarea și aplicarea acestor programe nu se face nici la Palatul Victoria, nici la Palatul Parlamentului, nici în ministere, ori în sediul S.R.T.V., ci în țară, în teritoriu, prin emisiuni de mare impact și audiență care să explice la nivelul de percepție al cetățeanului obișnuit logica și sensul corelărilor cu prevederile comunitare, dar și cu costurile inerente reclamate de alinierea la standardele Uniunii Europene.