Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Bună ziua! Doamnelor și domnilor senatori, Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

## _Se intonează Imnul Național al României._

Stimate colege, Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă spun bun venit după o vacanță pe care sper că ați folosit-o la maximum, inclusiv pentru activitățile din plan politic.

Suntem pregătiți să începem o nouă sesiune parlamentară — cea de-a șaptea —, o sesiune parlamentară care se anunță destul de grea, plecând numai de la faptul că la ora actuală avem în portofoliul Senatului 359 de proiecte de lege. Este adevărat că din 359 un număr de 215 sunt inițiative legislative ale senatorilor și deputaților.

În același timp avem aici în Senat o serie de legi complexe: pachetul de legi privind securitatea națională, proiectul de lege privind votul uninominal, dar și multe altele, deci va trebui să facem un efort împreună, astfel încât cu operativitate, dar fără a face rabat de la calitate, în cel mai scurt timp aceste proiecte de lege să fie supuse dezbaterii și, bineînțeles, votului Senatului.

Vă anunț, de asemenea, că în această vacanță parlamentară Guvernul a dat, în baza abilitării, opt ordonanțe care, de asemenea, trebuie luate în discuție de Parlament.

În această vacanță parlamentară ați avut fiecare la dispoziție câte zece zile pe lună pentru activități în circumscripții electorale.

De asemenea, conform graficului aprobat de Biroul permanent și de plenul Senatului, comisiile permanente au derulat activități pe parcursul a o săptămână sau două săptămâni, astfel încât să putem reuși să avem un portofoliu de proiecte de lege care să poată intra imediat în dezbaterea Senatului.

Vreau să vă mulțumesc pentru activitatea derulată în comisii.

Până la ora actuală avem 70 de proiecte de lege care au rapoarte făcute, deci vom putea intra încă din această săptămână în dezbaterea unor proiecte de lege importante pentru societatea românească.

Ca la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, vom începe prin a aproba programul de lucru din această zi, pentru prima parte a acestei zile, unde avem două probleme majore, și anume, după aprobarea programului, alegerea membrilor Biroului permanent al Senatului, în conformitate cu prevederile regulamentului.

Va fi o scurtă pauză. Se va întruni noul Birou permanent, după care la ora 17,15 ne vom reîntâlni în plen pentru a aproba programul pentru această săptămână și pentru a încheia ziua cu declarații politice.

În conformitate cu art. 27 alin. (1) din Regulamentul Senatului, alegerea celor patru vicepreședinți, patru secretari și patru chestori care compun Biroul permanent se face la începutul fiecărei sesiuni, repartizarea acestor funcții realizându-se pe grupurile senatoriale, bineînțeles, în baza algoritmului pus de acord de liderii de grup și aprobat de plenul Senatului, iată de ce nu mai supun la vot repartizarea acestor funcții, întrucât atunci am votat pentru întreaga legislatură: repartizarea funcțiilor în Biroul permanent în funcție de algoritmul politic rezultat în urma alegerilor.

Deci vom aștepta propunerile pe care dumneavoastră le veți face.

Vreau să vă anunț că față de formula din sesiunea anterioară avem două modificări:

— Grupul parlamentar al Partidului Conservator pierde funcția de secretar al Senatului, care va fi preluată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal;

— Grupul parlamentar al Partidului Conservator preia funcția de chestor al Senatului de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Deci aceasta este singura modificare.

De asemenea, doresc să vă anunț că nu sunt modificări în ceea ce privește configurația politică pentru conducerile comisiilor permanente, însă fiecare grup senatorial poate aduce modificări și poate înlocui pe unii oameni și acum, și pe parcursul sesiunii în ceea ce privește funcțiile deținute, președinte, vicepreședinte și secretar la comisiile permanente.

La nivelul grupurilor... Probabil că ați finalizat și aveți deja formula pentru conducerea grupurilor.

Am să dau cuvântul fiecărui grup politic să prezinte, în primul rând, propunerile pentru Biroul permanent, nu înainte de a vă anunța că, în ceea ce privește funcțiile de vicepreședinte, o funcție revine Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, una Grupului parlamentar al Partidului Democrat, una Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și una Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

În ceea ce privește funcțiile de secretar, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are o funcție de secretar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare are o funcție, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal are o funcție — sau Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o să vedem — și Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România are o funcție.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În componența Grupului parlamentar al P.S.D., în ceea ce privește conducerea, nu există modificări. În ceea ce privește propunerile pentru Biroul permanent, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat îi propune pe domnul senator Doru Ioan Tărăcilă pentru funcția de vicepreședinte, pe domnul senator Ilie Sârbu pentru funcția de secretar al Biroului permanent și pe domnul senator Ioan Chelaru pentru funcția de chestor.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul lider de grup Puiu Hașotti. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua tuturor!

Bun venit!

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal vă propune pentru funcția de vicepreședinte al Senatului pe doamna senator Norica Nicolai. Pentru funcțiile de chestor vă propunem pe domnii senatori Constantin Dumitru și Daniel Ilușcă.

Vreau să vă informez, stimați colegi, că între Grupul parlamentar al P.N.L. și Grupul parlamentar al P.C. a intervenit o înțelegere prin care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal cedează funcția de secretar și primește, în schimb, funcția de chestor.

La nivelul conducerii grupului nu sunt schimbări. Subsemnatul sunt lider, vicelideri sunt domnii senatori Mario Ovidiu Oprea și Ion Mihai Dumitrescu, iar secretar este domnul senator Mihai Mereuță.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Funar.

Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pentru Biroul permanent pentru funcția de vicepreședinte al Senatului pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Pentru funcția de secretar al Senatului propunem pe domnul senator Mihai Ungheanu.

Au intervenit modificări la nivelul conducerii grupului. Lider al grupului am fost desemnat eu, vicelideri, domnii senatori Nicolae Iorga și Carol Dina.

De asemenea, avem două modificări la două comisii.

Aceasta o vom face ulterior. Fiți de acord!

Deci în partea a doua a zilei, după ce votăm programul, faceți și aceste propuneri de modificări la comisii.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Ioțcu. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru funcția de vicepreședinte Grupul parlamentar al Partidului Democrat îl desemnează pe domnul senator Radu Berceanu, pentru funcția de chestor îl desemnează pe domnul senator Alexandru Pereș.

În ceea ce privește conducerea grupului, rămâne aceeași, doar că nominalizăm pentru al doilea vicelider pe domnul senator Gheorghe Constantin.

Mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Vă rog, domnule senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. din Senat propune pentru funcția de secretar al Biroului permanent al Senatului pe domnul senator Pete Ștefan și va urma să anunțăm la probleme organizatorice și de ce, pentru că va interveni demisia domnului senator Puskás Valentin Zoltán.

La conducerea grupului, firesc, există și o schimbare, și anume: vicepreședinte al Grupului parlamentar al U.D.M.R. din Senat este domnul Fekete Szabó Andras, lider a rămas subsemnatul și secretar al grupului este domnul senator Sógor Csaba.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, vom trece la alegerea Biroului permanent.

Vă rog să mă scuzați...

Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Vă rog, domnule senator Cutaș.

Domnule președinte, Sperăm că cei din urmă vor fi cei dintâi! Bună ziua tuturor!

În primul rând, vreau să confirm înțelegerea pe care am avut-o cu Partidul Național Liberal, respectiv, le-am cedat funcția de chestor și am primit funcția de secretar, funcție pentru care îl nominalizăm pe domnul senator Gavrilă Vasilescu, iar la nivelul grupului vreau să știți că nu sunt modificări.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult.

Acum chiar că putem merge mai departe. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile regulamentului, votul se dă pe întreaga listă. Precizez că votul este secret.

Pentru a valida propunerile făcute pentru Biroul permanent este nevoie să avem minimum 69 de voturi, deci jumătate plus unu din totalul senatorilor.

Legat de procedura de vot, aș propune să mergem în mod operativ pe vot secret, electronic.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 109/13.IX.2007

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

O să dau citire întregii liste.

Vicepreședinți: domnul senator Doru Ioan Tărăcilă — Grupul parlamentar al P.S.D.; doamna Norica Nicolai — Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Radu Berceanu — Grupul parlamentar al P.D.; domnul Corneliu Vadim Tudor — Grupul parlamentar al P.R.M.

Secretari: domnul Ilie Sârbu — Grupul parlamentar al P.S.D.; domnul Mihai Ungheanu — Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Gavrilă Vasilescu — Grupul parlamentar al Partidului Conservator; domnul Pete Ștefan — Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Chestori: domnul Ioan Chelaru — Grupul parlamentar al P.S.D.; domnul Constantin Dumitru — Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Daniel Ilușcă — Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Alexandru Pereș — Grupul parlamentar al P.D.

De acord?

Nu este nicio obiecție?

Vom lua o pauză până la ora 16,00. Rugămintea este ca la ora 16,00 să fiți cu toții în sală.

Invit Biroul permanent, acum ales, în noua sală.

## PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă rog să vă ocupați locurile.

Vreau să vă consult dacă acum se aude ceva mai bine. Sonorizarea este mai bună?

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi, probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 4—8 septembrie 2007.

Stimați colegi, a avut loc prima ședință a noului Birou permanent ales de dumneavoastră.

Biroul permanent nou-ales vă propune următorul program de lucru:

Pentru ziua de mâine vă propunem de la ora 9,00 până la ora 12,45 lucrări în plenul Senatului — avem o ordine de zi cu 24 de proiecte de legi, din cele 70 pentru care avem rapoarte —, conducerea ședinței va fi asigurată de doamna vicepreședinte Norica Nicolai.

La ora 13,00 va avea loc ședința Biroului permanent, iar de la ora 15,00 vor fi lucrări în comisii permanente.

Miercuri vor avea loc lucrări în comisii permanente.

Joi, de la ora 9,00 la ora 13,00, vor avea loc lucrări în plenul Senatului. Aceste lucrări vor cuprinde aprobarea programului pentru cealaltă săptămână și dezbaterea în continuare a proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi. De la ora 16,00 va avea loc ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților. Vă rog să aveți în vedere că plecați în circumscripții după ora 17,00.

La ora 16,00, domnul José Manuel Barosso, Președintele Comisiei Europene, va ține o alocuțiune în fața Camerelor reunite.

Vineri și sâmbătă, activități în circumscripții.

Sunt observații asupra programului de lucru pentru această săptămână? Nu sunt.

Reluăm votul. Imediat...

Introduceți din nou cartela pentru vot. Trebuie să-mi afișeze întâi mie, aici.

Vă rog să votați.

- De ce nu apare votul pe ecranul meu?

Programul de lucru pentru această săptămână a fost aprobat cu 74 voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri. Vă rog să faceți corecția tehnică, deoarece nici pe pupitrul meu, nici pe ecran nu a apărut votul. Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să-l invităm la microfon pe domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

Domnul senator a fost desemnat judecător la Curtea Constituțională.

Observați că are alt mers acum...

Vă ascultăm domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat, În urma numirii mele în funcția de judecător la Curtea Constituțională, mi-am depus demisia pe care o susțin.

Aflându-mă pentru ultima oară la acest microfon, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru colaborarea pe care am avut-o 12 ani cu unii dintre dumneavoastră, cu alții mai puțin, dar a fost o colaborare fructuoasă.

Mulțumesc pentru colegialitatea, pentru prietenia dumneavoastră și să știți că am fost și rămân un susținător al parlamentarismului.

Vă rog să primiți tot respectul și toată considerația mea. Succes! Vă mulțumesc. ( _Aplauze din sală.)_

Mulțumesc. Domnul senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Vă rog să-mi permiteți să depunem dosarul doamnei Szabó Ilona, pentru a avea loc procedurile de validare. Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Până atunci, stimați colegi, dați-mi voie ca în numele meu, al dumneavoastră, al Biroului permanent să îi mulțumim domnului Puskás Valentin Zoltán. A fost cu noi de la început, a derulat o activitate bogată în diferite comisii, dar și la nivelul Biroului permanent, am colaborat bine împreună. Sunt convins că va juca un rol important în noua funcție pe care o are, aceea de judecător la Curtea Constituțională. Îi dorim succes.

## Stimați colegi,

Demisia domnului Puskás Valentin Zoltán o vom trimite la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog să depuneți la aceeași comisie documentarul pentru cel care urmează să vină în funcția de senator din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și, cu operativitate, să facem această validare. Vă rog, procedură.

Domnul Solcanu.

Domnule președinte,

În legătură cu solicitarea colegului Verestóy Attila. Această solicitare este prematură atâta vreme cât nu este publicată demisia domnului Zoltán Puskás în Monitorul Oficial. Deci să aștepte îndeplinirea procedurilor, după care poate fi depusă și solicitarea, inclusiv dosarul la care face referire.

Este bine. Domnul Verestóy Attila are dosarul, sperăm că mâine va apărea în Monitorul Oficial, deci se va derula demersul.

Asta a fost tot.

Mulțumim.

Dacă la probleme organizatorice mai aveți unele propuneri?

Vă rog domnul Funar. Microfonul 2.

Vă mulțumesc. Domnule președinte al Senatului României, Onorat Senat,

Grupul parlamentar al P.R.M. anunță următoarele modificări în conducerea unora dintre comisiile permanente ale Senatului: la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vicepreședinte al acestei comisii îl propunem pe domnul senator Viorel Dumitrescu.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Numai o secundă, domnule Funar.

Aș dori să ne spuneți dacă sunt treceri de la o comisie la alta. Trecerile de la o comisie la alta le

Da. Este vorba de treceri de la o comisie la alta.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Așa spuneți, ca să

Prima este trecerea domnului senator Viorel Dumitrescu de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului pe funcția... Pardon, pardon, scuzați!

Funcția se alege în comisie. Bun.

Dânsul rămâne la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cine vine în locul dânsului?

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în locul dânsului vine doamna senator Verginia Vedinaș.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc. Numai o secundă.

Altă modificare, la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului în locul doamnei senator Verginia Vedinaș îl propunem ca vicepreședinte al acestei comisii pe domnul senator Ilie Petrescu.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Votăm numai înlocuirea din comisii. Funcția se alege în comisii... Numai trecerea.

Mai sunt alte modificări? Deocamdată nu.

Stimați colegi, trecem la declarații politice. Avem 4 colegi înscriși de la Grupul P.S.D. și unul de la Grupul P.R.M.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: „Retorică în zigzag sau ideologia confuziei”.

Înainte de a pleca în vacanța parlamentară unii dintre noi și cei mai mulți dintre electori aveam sentimentul că viața politică din România este declarată, fără precedent, lipsită întru totul de cel din urmă dram de noblețe, de parcă, în întregime, toată clasa politică a trudit la propria sa compromitere și descalificare.

Retorici în zigzag, interese explicit populiste, ideologii ascunse și de împrumut, confuzie, circ, care pe care, cine pe cine, instituții ale statului transformate în curele de bici, spectrul amenințător al C.N.S.A.S., al D.N.A., derută, orgoliu spasmotic — cam asta s-a văzut anul trecut în viața noastră politică.

Segmentul de putere pe care și-l arogă președinția pare, mai curând, motivat de un program sistematic de desființare a opoziției, în general — mai cu seamă a P.S.D. —, a oricărei categorii de oponenți, inclusiv guvernanți.

Ne aflăm în pragul și la debutul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. Forțele politice autohtone nu par, deocamdată, preocupate să dezbată despre Europa, despre viața politică a Uniunii Europene, despre activitatea Parlamentului European și despre rolul viitorilor noștri reprezentanți la acel for. Parcă am fi o nație de la marginile îndepărtate ale Asiei: străini în noua graniță, reacționăm impropriu și deplasat!

Alegerile europarlamentare dezlănțuie desfrâul retoric al interesului local. Se acționează, acum, în pripă și instinctiv în perspectiva anului electoral ce urmează sau în perspectiva anticipatelor.

În doze decente, perspectiva aceasta trebuie avută în calcul. E firesc să fie așa, dar despre părerea cetățeanului nu ținem cont? Facem propagandă pentru europene, vorbim de pensii, manuale, referendum sau despre Guvern, însă nu putem avea cu toții decența de a acționa în interiorul unui calendar, de a fi constructivi, cât de cât corecți și să dezbatem problemele momentului? Populația din țara asta trebuie să fie partenerul nostru de dialog în dezbateri pertinente. Or, noi suntem mereu provocați la dezbateri care „nu sunt la cestiune”, vorba lui Caragiale.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Răzvan Theodorescu, din partea Grupului P.S.D.

## **Domnul Emil Răzvan Theodorescu:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Inițial voiam să fac astăzi o interpelare prim-ministrului. Nefiind interpelări, am transformat-o într-o foarte scurtă declarație politică.

Doamnelor și domnilor senatori,

Popoarele, națiunile din Uniunea Europeană își cinstesc anumite date istorice. Era această tradiție și la noi.

În anul acesta, peste o lună și trei zile, și la anul, două orașe venerabile din România — unul a rămas în România, celălalt nu mai este în România — își aniversează 600 de ani de existență, ceea ce este o cifră impresionantă pretutindeni în Europa.

Unul dintre orașe se numește Cernăuți. Pentru aniversarea a 600 de ani ai Cernăuțiului, Rada ucraineană și Guvernul de la Kiev au alocat 12 milioane de dolari, 60 de milioane de hryvnie.

Peste o lună și trei zile, în România, orașul Dorohoi, coleg de hrisov de pe vremea lui Alexandru cel Bun, împlinește aceiași 600 de ani. Instituția Prefectului din Botoșani și Consiliul Județean Botoșani au adresat din timp Guvernului Tăriceanu cererea de a se da o sumă de bani pentru a se putea face în chip civilizat această aniversare.

Răspunsul a fost: „zero lei, respingerea cererii”.

Așadar — și cu aceasta închei —, concluzia mea de istoric și de senator este extrem de amară: autoritățile ucrainene nu ignoră istoria, Guvernul României își bate joc de ea.

Mai este timp — și mă adresez colegilor mei liberali — ca Guvernul Tăriceanu să evite o gafă monumentală. Eu mă leg a o face cunoscută pe plan internațional în cazul în care peste o lună și trei zile nu vor putea să fie celebrate așa cum se cuvine cele 6 veacuri de existență a unui oraș românesc. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Bucuria că suntem din nou împreună este cenzurată numai de tristețea lucrurilor pe care trebuie să le spun, pe care mă văd obligat să le spun.

Ca de obicei, voi face un fel de sumar de probleme care converg către ideea că trăim vremurile dramei politice ale României — și nu numai a României! —, dar o dramă cu consecințe și cu metastaze și în alte domenii de activitate.

Așa cum am mai spus, și am insistat asupra acestei idei, deși este o idee banală, o reiau, politica nu poate fi o preocupare în sine. Ea ar trebui să potențeze energiile și impulsurile, ideile și aspirațiile celorlalte domenii, politica fiind un fel de corolar al lor și o încercare de a nu le lăsa să se stingă.

Din păcate, lucrurile nu stau așa și de mai multă vreme asistăm în România, și uneori chiar contribuim la această politică în sine, la această politică, aș zice eu, intranzitivă, o politică lipsită de complementul direct. Ea, politica, nu se răsfrânge asupra realității.

Ar trebui să spun că zilele trecute s-au împlinit 67 de ani de la „Dictatul de la Viena”, una dintre marile crime ale Europei, cu reflex direct asupra României, o crimă care, coroborată cu cealaltă, și anume, coroborată cu acțiunea lui Stalin, de ultimatum împotriva României și de ocupare a Basarabiei și a Bucovinei de Nord, această crimă care se numește „Dictatul de la Viena” izvorăște din Pactul Ribbentrop-Molotov și nu se șterge din memoria ardelenilor și n-ar trebui să se șteargă din memoria tuturor românilor.

Am venit în zorii zilei după un drum foarte lung de la Mureșenii de Câmpie, județul Cluj, unde Federația Națională a Refugiaților și Persecutaților Etnic și autoritățile locale au așezat un mic monument, după puterile lor, din păcate mici, pe locul unde, în 1940, 11 români, de fapt 10 români și o unguroaică și un copil care urma să se nască, au fost uciși bestial într-o noapte cumplită și ilogică de trupele horthyste. Din copilul acela n-a apucat să apară în lume decât o parte a organismului lui. Cei care au fost omorâți erau fruntași ai satului. Cei ce i-au omorât știau pe cine să omoare: în primul rând, pe preot, preotul Bojor, adică bunicul marelui savant farmacist Ovidiu Bojor, contemporanul nostru, pe învățător și rude.

În această vreme, e ultimul lucru pe care-l spun, asistăm la o stranie prigoană împotriva Bisericii. Sigur că e bine ca toți ierarhii, și mai ales cei care vor să ajungă în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, să fie curați. Se face, însă, un exces. Se ajunge la situații cumplite. Oameni care rezistă în fruntea obștilor prin credință și autoritate se află în situația de a îndura umilințe nemeritate și suspiciuni dureroase.

Acești oameni, chiar dacă ar fi căutați la dosare, deși e de discutat și acest aspect, nu ar trebui ca acest fapt să se petreacă în văzul lumii. Nu ar trebui să li se ia din misterul credinței și autorității decât după ce păcatul lor s-ar dovedi.

Biserica Ortodoxă Română a fost lovită în toți acești ani într-un mod aproape sistematic. E adevărat, nu numai Biserica Ortodoxă Română, dar, cu deosebire, Biserica Ortodoxă Română este în primejdie. Nu avem cum să mai credem pe un om care apare în fața televizoarelor și spune că a fost să se justifice de ce a povestit despre unul ceva, despre altul ceva, și că s-a povestit despre el ceva. E mult, e prea mult. Biserica Ortodoxă Română ar trebui restaurată prin efortul, în primul rând, al parlamentarilor acestei țări, nu prin suspiciune și umilire.

Poate că noi nu ne dăm seama, până la capăt, ce efect cumplit va avea asupra oamenilor această vânătoare de vrăjitoare în Biserica Ortodoxă Română.

Repet, cei care au făcut rău, turnându-și colegii, turnându-și contemporanii, turnându-și compatrioții, trebuie să plătească moral. Și trebuie să plătească și plecând din scaunele lor, din Biserica Ortodoxă Română, dar numai aceia, și numai după ce li se dovedește vinovăția.

Se ajunge la situația de a fi întrebați ierarhii dacă au colaborat cu statul român. Vreau să reafirm că 40 de ani statul român a existat, că el, în ciuda tuturor erorilor, în ciuda tuturor nedreptăților, iar în perioada de până în 1964 în ciuda tuturor crimelor, a făcut medici, a făcut ingineri, a făcut case, a făcut drumuri, a făcut o generație de cercetători, o generație de literați, o generație de regizori, care au avut dificultăți, dar care au existat, a făcut o țară, o graniță, un renume. Delegitimizarea a 40 de ani de istorie duce la această catastrofă, și anume, punerea sub stare de vinovăție a tuturor oamenilor care au muncit și care au făcut performanță în acea epocă, inclusiv a Bisericii.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Așa cum cunoașteți, în zilele următoare urmează să cinstim memoria eroului național Avram Iancu — se vor împlini 135 de ani de la moartea Crăișorului munților —, dar în ultimele două luni s-au petrecut lucruri incredibile în inima Ardealului, la Cluj-Napoca: un grup clandestin de inițiativă a pus la cale demolarea statuii lui Avram Iancu din „Piața Avram Iancu”, din centrul municipiului Cluj-Napoca. Acest grup clandestin de inițiativă a adresat o scrisoare deschisă primarului municipiului nostru, domnul Emil Boc, și președintelui P.D.-ului, la fel și consiliului municipal, solicitând sprijin pentru demolarea statuii lui Avram Iancu. Culmea este că primarul Emil Boc a semnat și el scrisoarea care îi este adresată și susține această acțiune de demolare a statuii.

Probabil, vă amintiți faptul că până în 1993 s-au făcut mai multe tentative pentru înălțarea unei statui a lui Avram Iancu în inima Ardealului.

Înainte de 1918, patrioții români au strâns bani, au strâns și bronzul necesar pentru realizarea unui monument. Guvernul ungar a confiscat și banii, și bronzul. Marele patriot român Amos Frâncu a avut curajul și îndrăzneala să dea în judecată Guvernul de la Budapesta pentru această confiscare.

După Marea Unire, în jurul lui 1920, 1924, s-a făcut o nouă tentativă pentru înălțarea unei statui a lui Avram Iancu la Cluj-Napoca. S-au strâns și banii, s-au strâns și cantități mari de bronz, dar „oarba neunire” a noastră, a românilor, a făcut să nu se realizeze monumentul.

După 1992, la puțină vreme după ce am fost ales primar al municipiului Cluj-Napoca, am primit propunerea — din partea Uniunii Naționale „Vatra Românească” și a Societății Naționale Cultural Patriotice „Avram Iancu” — de a înălța un monument pentru eroul nostru național. Am organizat un concurs internațional pentru realizarea acestui monument, iar comisia de jurizare a fost condusă de marele patriot și istoric Raoul Șorban. În urma a două etape de concurs, din zecile de machete care au fost prezentate, comisia — formată din numeroși specialiști în domeniu și personalități ale municipiului, foarte mulți cetățeni de onoare — a ales macheta care a fost realizată și materializată într-o statuie superbă, reușind să realizăm această statuie într-un timp foarte scurt, în patru luni de zile.

Are cuvântul domnul senator Apostol Neculai.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Descentralizarea mass-mediei publice — o prioritate reală națională pentru tot spectrul politic românesc”.

În cadrul procesului general de descentralizare instituțională, o temă importantă, vitală, de dezbatere pentru ansamblul spectrului politic trebuie să fie reprezentată de necesitatea de a reforma și restructura profund și transparent prin descentralizare mass-media publică, ca o condiție necesară pentru impulsionarea și susținerea dezvoltării economice și sociale în România. De altfel, asupra acestui subiect mai m-am pronunțat în alte declarații politice în anul 2006, octombrie 2006, și în iunie 2007. Dacă în cazul Radio-ului public s-au făcut unii pași privind procesul de descentralizare, nu putem constata aceeași deschidere și evoluție către normalitate și în Societatea Română de Televiziune. Radioul și Televiziunea publică, ca instituții de mare impact pentru toți cetățenii țării, trebuie să accepte faptul că descentralizarea reală este o necesitate stringentă, pentru că realitățile fiecărei comunități locale și regionale sunt cel mai bine cunoscute și resimțite în dimensiunea specificității lor locale.

De altfel, mass-media publică se poate apropia de cetățean și de problemele sale reale, venind în întâmpinarea acestuia, încercând să ofere soluții și răspunsuri la durerile și nevoile sale concrete.

Trebuie să abordăm mai atent importantul rol al mass-mediei publice regionale, ca efect al descentralizării reale, ca un proces necesar și imperativ. În toată Uniunea Europeană, și nu numai, tendința dominantă este regionalizarea mass-mediei prin descentralizare, în primul rând, a posturilor de televiziune și radio publice, care astăzi se poziționează mai aproape de cetățean și de preocupările lui.

La noi aceste posturi publice de radio și televiziune, așa-zis regionale, nu prea au susținere efectivă în teritoriu. Sigur, abordarea descentralizării și aplicarea acesteia se lovesc și de rezistența structurilor centrale din posturile de radio și de televiziune publice, pentru că, astfel, acestea și-ar diminua inevitabil din prerogativele și autoritatea administrativă și din pretențiile de monopol.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Vlad Popa. Domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am constatat, și constatarea aceasta a fost făcută și de unii colegi de-ai noștri, că în fiecare toamnă, în septembrie, Guvernul, și aici vorbesc de Guvernul Tăriceanu II, constată și critică situația școlilor ca fiind nesatisfăcătoare, că există sute de școli care nici măcar nu au cerut autorizația sanitară, autorizația de funcționare, altele care au cerut-o, dar nu s-a acordat, că, pe de altă parte, nu au fost cheltuiți foarte mulți bani acordați pentru igienizare sau pentru modernizare. Criticând autoritățile locale, Guvernul încearcă să scape, de fapt, de răspunderea sa, de responsabilitatea sa privind managementul educației. De fapt, Guvernului îi aparțin întreaga responsabilitate și toate disfuncțiile din sistem. Pentru că dacă sistemul este prost și primarul unei comune nu se descurcă în modul de a cheltui anumite sume înseamnă că este greșită reglementarea și trebuie s-o schimbe. Cine poate să schimbe această reglementare? Guvernul, și nu primarul.

Văd că în timpul acesta domnul ministru Adomniței schimbă regulile jocului la testele naționale, bulversând efectiv sute de mii de elevi care se văd într-o situație jenantă de a fi evaluați pentru ce trebuiau să facă sau pentru că ani de zile dânșii, neștiind că se vor schimba aceste reguli, nu au făcut.

Este un lucru pe care eu îl consider ca o diversiune, pentru că abate atenția de la obligațiile pe care ministrul le avea în organizarea și funcționarea corectă a sistemului.

Cred că ar trebui ca acest ministru să răspundă chiar și material în momentul în care sume importante nu ajung să fie cheltuite. Dacă este adevărat acest lucru, eu mă îndoiesc, dar, dacă este adevărat, cineva trebuie să răspundă pentru faptul că se pierd sume de bani. Asta ar fi într-o țară normală. Eu cred că, dacă am fi fost situați undeva mai în vest, dânsul ar fi trebuit să-și dea demisia chiar de la povestea cu „steluțele” europene.

Vreau să atrag atenția, în modul cel mai serios, asupra întârzierii nepermise a Guvernului privind calendarul alegerilor europene. Știm că pe 25 noiembrie 2007 vor avea loc aceste alegeri, în schimb, nu cunoaștem și nu ni s-a adus la cunoștință elementarul calendar. Pe 25 septembrie 2007, conform legii, ar trebui să fie depuse listele. Se preferă amânarea, darea acestor reglementări pentru ultima clipă, lucru care nu face bine nimănui. De fapt, cred eu, este o lipsă de respect față de cetățeni, față de electorat, în momentul în care lucrezi în stilul acesta pompieristic și nu vii din timp cu o reglementare clară în acest domeniu.

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Petrescu Ilie, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Și ultima luare de cuvânt va fi a domnului Vasile Dănuț Ungureanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de la tribuna Senatului reflectă o situație critică privind industria minieră din județul Gorj. În vacanța parlamentară m-am deplasat la toate unitățile economice din județ, am discutat cu toți conducătorii și liderii de sindicat. Aceste zone miniere se confruntă cu o problemă legată de exproprieri. La ora actuală în Jilț Sud și Jilț Nord patru excavatoare sunt trase pe dreapta, nu se mai decopertează absolut deloc. Cariera Roșiuța are aceeași situație cu exproprierile. Cariera Roșia din S.N.L. Târgu Jiu are aceeași problemă, iar, în perspectivă, aceste unități vor fi puse în situația să-și închidă exploatarea și deschiderea minieră.

Solicit, din această sală a Senatului, ministrului economiei și finanțelor, domnul Vosganian, ca aceste unități miniere să

intre în regim de funcționare precum celelalte utilități, cum sunt cele de la autostradă, să li se dea utilitate publică. Altfel, aceste unități economice care se află în industria Gorjului, și Complexul Energetic Rovinari, și Complexul Energetic Turceni, vor fi puse într-o situație foarte critică. Și așa sunt probleme la nivelul județului, dar din punct de vedere al situației create în urma exproprierilor... Nici conducătorii de unități, nici autoritățile locale nu pot face față acestor jocuri ale intereselor fiecăruia în zonă, nu au putut să negocieze cu oamenii.

O altă problemă care s-a ridicat în aceste întâlniri a fost cea în legătură cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, situație în care prețul pe hectar de pădure se ridică la sume extraordinar de mari. Rog, pe această cale, să aibă loc o întâlnire a Ministerului Economiei și Finanțelor, a Ministerului Agriculturii și cu conducătorii celor două centre energetice și S.N.L. Târgu Jiu, pentru a discuta aceste probleme cu care se confruntă minerii din zona Gorjului.

Vă mulțumesc. Și rog ca Ministerul Economiei și Finanțelor să înțeleagă că este foarte importantă o asemenea întâlnire și că orice întârziere va duce la periclitarea producției din zona Gorjului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Ultima luare de cuvânt, domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Cu toate că reprezentanții partidelor politice din Comisia de Cod electoral, colegii noștri senatori și deputați, adică puterea legislativă, au făcut progrese serioase în ceea ce privește Proiectul de lege pentru schimbarea sistemului electoral în România, proiect ce va fi prezentat în fața noastră în cel mai scurt timp, Instituția Președinției României, adică puterea reprezentativă, dovedește că vrea să fie risipitorul banilor publici.

În contextul în care majoritatea forțelor politice și-a asumat un proiect de vot uninominal, propus de societatea civilă românească, prin mai multe O.N.G.-uri se vehiculează fie referendumul prezidențial, fie asumarea răspunderii guvernamentale, în disprețul total față de Parlament și față de societatea civilă.

Dintr-un exces de orgoliu, așa cum s-a întâmplat de-a lungul actualului mandat, instituția prezidențială amenință din nou Parlamentul și întreaga țară cu un referendum. Referendumul, în opinia noastră, este fără obiect, pentru că cetățenii vor răspunde unei întrebări prin „Da” sau „Nu”, și nu vor adopta o lege concepută pentru progresul societății românești.

Astfel, referendumul este menit doar să satisfacă nevoia de luptă, de dușmani și de imagine, pe care consilierii președinției o inoculează pentru a schimba menirea constituțională a funcției de Președinte al României.

Într-un dispreț profund față de banii publici și față de timpul electorului român, amenințările, termenele și condițiile puse de instituția prezidențială sunt cel puțin nepotrivite, dacă nu și mai mult.

Pe de altă parte, instituția prim-ministrului afirmă tot mai puternic că Legea votului uninominal va fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernamentale, ceea ce, în opinia mea, este o altă măsură a orgoliului, de data aceasta, din Palatul Victoria. Lăsând la o parte opinia clar exprimată de oficiali ai Uniunii Europene, care nu agreează sub nicio formă amestecarea a două consultări publice de natură constituțională total diferită, propunerea năstrușnică de a modifica Constituția în sensul adoptării sistemului de vot uninominal, în cazul în care acesta nu este adoptat de Parlament până la data alegerilor europarlamentare, dovedește o lipsă de cunoștințe elementare din partea instituției prezidențiale și a instituției prim-ministrului, ambii titulari, foști parlamentari. Să nu știe Domniile Lor că prin adoptarea unei legi ca cea a votului uninominal sunt necesare o serie de demersuri, dezbateri, negocieri și respectarea unor termene, conform regulamentelor celor două Camere, conform Constituției, sau toate aceste reglementări pălesc în fața orgoliului și dorinței Domniilor Lor de afirmare a puterii unuia împotriva celuilalt și a ambilor împotriva Legii fundamentale, sau poate regulile sunt doar pentru noi, pentru cetățenii de rând care nu ne ridicăm la nivelul Domniilor Lor?!

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Am epuizat ordinea de zi. Încheiem ședința noastră de astăzi.

Vă așteptăm mâine la ora 9,00, pentru a intra în programul de legiferare propriu-zisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18,10._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

> „Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202221]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 109/13.IX.2007 conține 12 de pagini.**

Prețul: 3,00 lei