Declarația mea politică este intitulată „Președintele și procurorul general pun batista pe țambal”.
Într-un interviu acordat joi, 10 februarie 2011, la Radio România Actualități, președintele Traian Băsescu a încercat disperat să spele PDL de corupția din vămi, acuzând „interpretările din presă” referitoare la scandalul arestărilor din vămi și motivând că este vorba despre o „încercare de intoxicare uriașă”.
„Niște minciuni fără limită”, a spus șeful statului, încercând să dreagă busuiocul cu următoarele argumente:
„Cel mai inconsistent și lipsit de adevăr mi se pare curentul care încearcă să responsabilizeze un partid pentru corupția din vamă, adică partidul de guvernământ, încercând, pur și simplu, să prostească telespectatorii, ascultătorii sau cititorii (...).
Este, în mod categoric, un joc politic din mai multe motive. În primul rând, m-am documentat și eu, am văzut dimineață” – ce ați văzut, domnule președinte, că urmărirea penală este secretă? –, „nu este vorba de afirmația procurorului sau a judecătorului, ci a celui care a fost inculpat că a cerut bani. Acesta” – un om de afaceri – „a cerut 130.000 de euro – ca să-i ducă nu știu unde, nu spune, aflăm că la un partid – pentru ca doamna respectivă să fie numită șefă de vamă la Halmeu. Păi asta nu este afirmația procurorului, nu este a judecătorului, este afirmația omului de afaceri, care este reprodusă acolo.”
A doua zi i-a ținut isonul ditamai procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, numită în funcție de Traian Băsescu în 2006 și renumită în funcție în 2009, în pofida opoziției Consiliului Superior al Magistraturii, care a votat cu 5 voturi împotrivă și un vot pentru.
Amintindu-și că a fost baschetbalistă de performanță în naționala României de junioare, procurorul general Laura Codruța Kövesi a încercat să arunce la coș dosarul mitei de la Vama Halmeu, făcând următoarele afirmații în cadrul unei conferințe de presă la Cluj-Napoca:
„Procurorii nu au scris în niciun document că banii au fost dați unui partid politic, este declarația pe care a dat-o un inculpat în fața instanței de judecată în momentul arestării preventive, și s-a consemnat în încheiere acest lucru. Procurorii nu au reținut din probele de la dosar și nu au menționat în documentele trimise instanței acest lucru.”
Afirmațiile președintelui și ale procurorului general al României sunt mincinoase, fiind făcute cu rea-credință, în scopul favorizării infractorilor din dosarul mitei de la Vama Halmeu, aflați la înalte niveluri instituționale și politice.
Afirmațiile președintelui și ale procurorului general al României sunt contrazise categoric de încheierea Tribunalului Satu Mare, Secția penală nr. 8/CC, din 4 februarie 2011, prin care s-a dispus arestarea preventivă a trei inculpați în dosarul mitei de la Vama Halmeu: Liviu Florian, Ion Savu și Ioan Romeo Nițu.
În această hotărâre judecătorească, trimiterea la un partid politic este consemnată de două ori, prima oară la fila 4 alin. (4), în concluziile procurorului care a reprezentat Direcția Națională Anticorupție, respectiv procurorul-șef al Serviciului teritorial Oradea al DNA, și a doua oară la pagina 14 alin. (1), în motivarea încheierii de arestare preventivă. Or, concluziile
procurorului se bazează pe probele din dosar, iar aceste concluzii au fost confirmate de judecător prin considerentele și prin dispozitivul încheierii de ședință, deci afirmația privind solicitarea banilor în numele și pentru un partid politic aparține procurorului și judecătorului care au instrumentat în cauză.
Afirmațiile președintelui Traian Băsescu și ale procurorului general Laura Codruța Kövesi, că, în realitate, ar fi declarația omului de afaceri inculpat că a luat bani, pe care acesta ar fi dat-o în fața instanței de judecată în momentul arestării preventive și care ar fi fost consemnată în încheiere, sunt neconforme cu realitatea, pentru că inculpatul la care fac referire – omul de afaceri Liviu Florian – a refuzat să facă declarații în acest sens înainte și cu ocazia arestării preventive.
Declarații detaliate în acest sens a făcut învinuita Nicoleta Dobrescu, fosta șefă a Vămii Halmeu, iar declarațiile acesteia se coroborează cu declarațiile martorilor și cu interceptările telefonice și ambientale.
Mai mult decât atât, în încheierea motivării de arestare preventivă sunt menționate numele și prenumele reprezentantului partidului politic care a luat banii, la fila 13 alin. (1), în persoana lui Eugeniu Petrescu, actualmente pensionar, cunoscut și recunoscut ca membru în Organizația Sectorului 5 București și donator financiar al PDL, implicat în campaniile electorale ale PDL, inclusiv în campania pentru alegerile prezidențiale din 2009, soldată cu realegerea președintelui Traian Băsescu, văzut în birourile de la sediul central sau de la ministere ale unor lideri importanți ai PDL, unde era numit „Bătrânul” și unde dădea impresia că împarte funcții și colectează fonduri pentru PDL.
Potrivit unor surse, Eugeniu Petrescu a fost ofițer de securitate și, ulterior, funcționar vamal, respectiv șef la vămile Otopeni și Chitila, iar în ultimii ani a fost văzut frecvent în compania oamenilor de încredere ai președintelui ANAF Sorin Blejnar din fruntea Direcției Regionale Vamale București.
Pe de altă parte, țin să vă anunț că în dosarul mitei de la Vama Halmeu, care întâmplător se află în colegiul meu electoral, există indicii că s-au dat sume importante de bani și unor lideri județeni ai PDL, care urmează să fie cercetați în cauză.
Referitor la contrabanda și corupția din vămi, președintele Traian Băsescu a mai făcut la Radio România Actualități următoarea afirmație:
„Cangrena este veche, este arhicunoscută și tolerată de toate partidele care s-au succedat la guvernare din 1990 până acum.”, sugerând că aceasta s-ar fi dezvoltat în timpul guvernărilor PSD și PNL.
Este din nou o afirmație forțată, în mare parte mincinoasă. Da, este adevărat că au existat contrabandă și corupție în vămi sub toate guvernările postdecembriste, dar, în mod paradoxal, au luat amploare fără precedent după aderarea României la Uniunea Europeană și s-au generalizat, au cangrenat sistemul în ultimii doi ani, după ce PDL a preluat controlul asupra Ministerului Finanțelor Publice, începând cu Autoritatea Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională a Vămilor, Garda Financiară, și asupra Ministerului Administrației și Internelor, începând cu Poliția de Frontieră, Poliția Națională, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă și Direcția Generală Anticorupție.
Afirmația președintelui Traian Băsescu că este veche cangrena, arhicunoscută și tolerată de toate guvernările
postdecembriste poate fi contrazisă cu cel puțin două acte de dată recentă ale șefului statului. În primul rând, prin Decretul prezidențial nr. 70 din 29 noiembrie 2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 802 din 30 noiembrie 2010. La propunerea ministrului administrației și internelor Constantin Traian Igaș, președintele Traian Băsescu l-a promovat la gradul de chestor de poliție pe șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad, Ion Handra, promovat anterior în această funcție de cuplul Gheorghe Falcă – Constantin Traian Igaș și suspectat că din această funcție ar fi protejat contrabanda cu țigări pe raza județului Arad.
Or, în cursul anului 2002, în timpul guvernării PSD, ofițerul Ion Handra a fost destituit din funcția de șef al Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac din județul Arad de către șeful de atunci al Direcției Poliției de Frontieră Oradea, actualmente chestor în rezervă, cu domiciliul în Satu Mare, tocmai pentru implicare în contrabanda cu țigări, după ce autoritățile maghiare i-au furnizat probe în acest sens. Or, președintele Traian Băsescu ar fi trebuit să afle din mapa profesională a ofițerului Handra, precum și de la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a Ministerului Administrației și Internelor și de la SRI despre implicarea acestuia în contrabanda cu țigări, pe de o parte. Pe de altă parte, Ion Handra a fost promovat la gradul de chestor, deși un asemenea grad nu putea fi acordat pentru funcția deținută – șef al Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad –, pentru aceasta fiind prevăzut gradul de comisar-șef.
În consecință, la avansarea chestorului Ion Handra nu s-a ținut cont nici de condițiile de legalitate, nici de condițiile de integritate. Conform unor lucrători din Ministerul Administrației și Internelor, chestorul Ion Handra urma să fie promovat ulterior șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în locul chestorului Ioan Buda, considerat un apropiat al fostului ministru de interne Vasile Blaga.
În al doilea rând, președintele Traian Băsescu este perceput drept principalul protector al președintelui Autorității Naționale de Administrare Fiscală Sorin Blejnar, șeful Fiscului, al Gărzii Financiare și al vămilor din România, având rang de secretar de stat și fiind considerat cel mai puternic om din Ministerul Finanțelor Publice, cel puțin prin prisma atribuțiilor de combatere a evaziunii fiscale și a contrabandei.
Conform unor comentatori politici în general bine informați, un fost ministru al finanțelor din Guvernul Boc – cel mai probabil Sebastian Vlădescu – ar fi mărturisit că președintele Traian Băsescu i-ar fi transmis o mare rugăminte, pe fondul unor dispute privind problema evaziunii, contrabandei și corupției din vămi: „Lasă-l, te rog, în pace pe Sorin!”, fiind vorba, bineînțeles, de președintele ANAF Sorin Blejnar.
Este incontestabil că Sorin Blejnar a fost promovat pe filieră politică de către PDL, fiind propulsat de către primarul Aradului, Gheorghe Falcă, căruia președintele Traian Băsescu i-a fost naș de căsătorie și de botez la unicul copil.
Originar din comuna Săvârșin, județul Arad, fost inspector la Direcția Generală a Finanțelor Publice și a Controlului Financiar de Stat Arad, în aprilie 2005 – după ce Traian Băsescu a fost numit Președinte al României, iar PDL a ajuns la guvernare –, Sorin Blejnar a fost numit comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale, deținând această funcție până în ianuarie 2009, când, după revenirea PDL la guvernare, a fost numit președinte al Autorității Naționale de Administrare Fiscală de către premierul Emil Boc.
Sorin Blejnar nu îndeplinește însă condițiile de pregătire profesională pentru o asemenea funcție. Acesta nu este licențiat în probleme de finanțe publice (fiscalitate, contabilitate) sau de vămi, ci este licențiat în management în construcții, transporturi și telecomunicații la Universitatea de Vest din Timișoara.
Potrivit CV-ului său european, președintele ANAF este licențiat și în științe juridice, și de drept – oare care o fi diferența dintre științele juridice și cele de drept? – la Universitatea Română de Științe și Arte – o denumire de Ev Mediu! – „Gheorghe Cristea” din București.
Ce este mai grav, președintele ANAF are mai multe probleme de integritate. Pe de o parte, este cercetat sau vizat actualmente în mai multe dosare penale având ca obiect acte de contrabandă, de returnare frauduloasă de TVA sau de corupție, după cum urmează:
1. Președintele ANAF Sorin Blejnar este cercetat de DIICOT – în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr. 949/P/2009 – pentru implicare în contrabandă cu țigări și motorină, împreună cu șeful său de cabinet.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.