Ion Rotaru

Vă mulțumesc, domnule președinte. Îi cer scuze distinsului coleg Daea.

Este limpede faptul că Legea nr. 381/2002 a fost gândită ca o lege care să vină în sprijinul agriculturilor și să rezolve o problemă care nu putea fi rezolvată de societățile de asigurare.

Aș vrea să prezint constatările pe care le-am sesizat de-a lungul anilor, pentru că această lege a fost o lege de neacordare a despăgubirilor, nu de acordare a despăgubirilor, deoarece așa cum a fost gândită și aplicată a dat naștere la interpretări, la subiectivism și nu și-a atins scopul propus.

Inițiatorii au avut ideea de a modifica această lege și de a veni, într-adevăr, în sprijinul agricultorilor, având în vedere condițiile destul de precare în ce privește seceta, fenomenele naturale de tip catastrofic care se manifestă în ultima vreme cu o pregnanță din ce în ce mai mare, riscuri care nu sunt preluate de societățile de asigurare.

În discuțiile pe care le-am avut cu agricultorii, aceștia și-au manifestat nemulțumirea privind modul în care operează Legea nr. 381/2002 și aș vrea să subliniez faptul că este foarte necesar ca această lege să fie amendată. Sigur, așa cum s-a arătat și cum a arătat și domnul secretar de stat, sunt niște inadvertențe, sunt niște lucruri care ar putea fi corectate, și probabil că vor fi corectate la Camera Deputaților. Vreau însă să subliniez încă o dată că este nevoie ca această lege să fie amendată și ea să devină efectivă și operabilă.

În același timp, aș vrea să adresez o întrebare domnului secretar de stat Iliescu. Inițiatorii spun că în Franța a fost adoptată o lege specială și aș vrea să știu dacă are cunoștință dânsul despre această lege. Dacă în Franța este operabilă o asemenea lege, de ce n-ar putea fi și în România? De ce în România contravine Regulamentului Comunității Europene și în Franța nu?

Subliniez încă o dată, suntem tributari foarte mult acestor constrângeri ale Uniunii Europene și nu încercăm să facem nimic, iar agricultorii așteaptă ceva de la noi.

Mulțumesc.