Cristian Ghica

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În introducere vreau să atrag atenția cu privire la starea dezastruoasă în care se găsesc majoritatea clădirilor vechi din București.

Ne aflăm astăzi la o distanță de peste 40 de ani de la cutremurul din ’77, care a distrus sau a afectat o bună parte din clădirile istorice ale capitalei și a îndoliat sute sau chiar mii de familii*. În toată această perioadă, pe lângă clădirile care nu au căzut atunci, dar au fost afectate, alte sute de clădiri, din cauza trecerii timpului, au ajuns să fie incluse în clasa I de risc seismic.

După 12 ani în care Bucureștiul face parte din rândul capitalelor Uniunii Europene, acesta se găsește în continuare pe primul loc în ceea ce privește fragilitatea suprafețelor construite în fața unui cutremur cu magnitudine mare. Citez aici Raportul pentru București din 2016 – Ordinul Arhitecților din România.

Dincolo de faptul că nu există planul urbanistic zonal, reguli clare cu privire la protejarea zonelor vulnerabile din punct de vedere seismic, precum și o inventariere a tuturor clădirilor vulnerabile din oraș, aș dori să trag un semnal de alarmă în ceea ce constă siguranța cetățenilor*. Pe scurt,