Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·1 octombrie 2007
Informare · retrimis
Doru Ioan Tărăcilă
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu știu dacă voi reuși să-i scot pe unii dintre colegi din beznă, așa cum îmi suflau, ci, efectiv, doresc să-mi spun punctul de vedere.
În primul rând, vreau să le reamintesc că suntem un Parlament bicameral. Fiind un Parlament bicameral, suntem obligați să dezbatem o lege în fiecare dintre cele două Camere. Nu cred că ne găsim într-o situație inedită, ci ne găsim în prezența unei cereri formulate de Președintele României, de reexaminare a unei legi. Făcând doi pași înapoi, vedem că Guvernul a dat o ordonanță de urgență, ordonanță care, fiind dezbătută în Senat, a fost respinsă, dar nici nu avea importanță dacă era admisă sau respinsă.
Senatul s-a pronunțat cu privire la acest proiect de lege care și-a urmat cursul, a fost dezbătut și modificat în Camera Deputaților. Practic, astăzi, președintele, prin cererea de reexaminare, critică prevederile art. 13, în legătură cu vânzarea imobilelor, întrucât sunt prevăzute cele două posibilități — în legătură cu care n-am să intervin pe fond, am înțeles că un alt coleg dorește să intervină —, respectiv, licitație și negociere directă.
Această cerere de reexaminare a președintelui a fost analizată la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Sigur, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avea două posibilități: analizând cererea președintelui, să o accepte și să propună plenului, în urma acceptării cererii de reexaminare, un text concret la art. 13 sau avea posibilitatea, așa cum a făcut-o, să respingă, pe fond, cererea de reexaminare, apreciind că textul adoptat de Camera Deputaților este cel corect sau doar oportun.
Încă o întrebare se ridică, domnule președinte: la cererea președintelui de reexaminare parlamentarii au un drept propriu de a formula amendamente? Sau plenul Parlamentului, respectiv, comisiile sesizate în fond, au doar dreptul să se pronunțe prin „da” sau „nu” în legătură cu cererea președintelui? Eu spun că cea de-a doua variantă este și cea corectă, pentru că acest drept de reexaminare a unei legi nu-l are decât Președintele României și nu-l avem noi, parlamentarii, pentru că, altfel, ar fi fost înscris în Constituție.
Față de această situație, domnule președinte, dumneavoastră aveți obligația să supuneți la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. În funcție de rezultatul votului, de cum se va pronunța plenul — întrucât legea, care este criticată de Președintele României, a fost respinsă în Senat, deci nu a fost aprobată de noi —, aveți obligația să supuneți la vot și proiectul de lege respectiv. Sigur că cea care va decide este Camera Deputaților.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.