Ionel Agrigoroaei

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să adresez o interpelare domnului Dacian Cioloș, premierul României, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Politica ANAF trebuie modificată radical”.

Domnule prim-ministru,

O cercetare a Fundației Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație, prezentată la Banca Națională a României, dezvăluie că cei peste 3,5 milioane de români din străinătate trimit anual 7 miliarde de euro în țară. De asemenea, estimarea economiilor și investițiilor românilor care lucrează în străinătate se ridică la o sumă mult mai mare: 28 de miliarde de euro.

Se pare că aceste date, așa cum susține presa, l-au uimit până și pe guvernatorul Băncii Naționale, domnul Mugur Isărescu. Personal am lucrat la astfel de rapoarte și cercetări încă din 1998. De cel puțin două ori pe an erau transmise autorităților locale și centrale, însă niciodată nu au fost luate în seamă. Raportul celor de la Lufkin prezintă date cât se poate de reale și corecte.

Mai mult, ceea ce nu se spune e că deficitul de cont curent este echilibrat de românii plecați la muncă în străinătate. Directorul adjunct al Direcției de statistică din cadrul BNR a estimat că PIB-ul României din 2014 ar fi fost mai mare cu 50 de miliarde de euro, dacă numai jumătate din aceiași români s-ar fi întors să muncească în țară la un salariu de 500 de euro. Dacă! Însă acest „dacă” este destul de mare, pentru că el ar presupune ca statul român să ducă o politică în interesul cetățeanului, și nu împotriva lui.

Domnule prim-ministru, românii au plecat la muncă în străinătate forțați de constrângerile financiare. Ar reveni oricând în țară, dacă li s-ar asigura condiții corecte și decente din partea statului, ceea ce nu e cazul în acest moment. Un antreprenor român nu are nicio șansă să-și dezvolte afacerile în propria țară.

Am solicitat permanent ANAF-ului să-și îndrepte acțiunile și eforturile pentru încasarea de taxe, ce trebuie făcută pe valoarea și cantitatea reală de mărfuri ce intră în țară. Am solicitat monitorizarea întregului circuit al produselor, din import până la clientul final, pe parcursul căruia reprezentanții ANAF trebuiau să descopere sumele mari care ne lipsesc de la buget. De cealaltă parte, șeful ANAF a solicitat aprobarea pentru angajarea a mii de agenți fiscali noi, mașini noi și multe alte dotări, pentru a putea duce la îndeplinire solicitările de mai sus. Le-a primit pe toate, însă, doar atât. Fostul șef al ANAF, proaspăt demis, a dus o politică de distrugere a contribuabilului român, hărțuindu-l și terorizându-l cu acțiuni de intimidare, blocări abuzive ale afacerilor, exagerări și abuzuri în privința amenzilor și controalelor. În acest timp, cei care au prejudiciat și prejudiciază statul român au fost protejați.

În ultimii trei ani, peste 80% din firmele nou-înființate au fost închise după numai 12 luni de activitate. Cauza unui asemenea genocid economic: motivele enumerate mai sus. Românii care au îndrăznit să încerce o activitate antreprenorială și au creat două-trei locuri de muncă au ajuns să piardă sume de 10–20.000 de euro, agoniseala de o viață, și-au pierdut casele, mașinile și, mai mult, sunt târâți prin tribunale, prin abuzuri legislative sau ale funcționarilor instituțiilor statului, care au transformat datorii de 10.000 de lei în datorii de 70.000 de lei. Acești români au fost și sunt supuși la presiuni psihice imense, devenind, peste noapte, „delapidatori” sau „hoți”, prin concursul larg al unui stat ce nu e capabil să-și protejeze proprii cetățeni. „Delapidatori” sau „hoți” – îmi cer scuze –, vreau să precizez, sunt în ghilimele. În nicio țară care ține la securitatea și viitorul ei nu se poate întâmpla așa ceva.