Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 22 februarie 2016 · monitorul.ai

Interpelare adresată domnului Dacian Julien Cioloș, premier, Guvernul României, doamnei Raluca Alexandra Prună, ministrul justiției, doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice, domnului Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, de către senator Cristiana Irina Anghel, ALDE, Circumscripția electorală Dolj, Colegiul uninominal nr. 1.

Obiectul interpelării îl reprezintă: „Punerea în executare a deciziilor definitive (în penal) și a celor definitive și irevocabile (în civil), un joc de-a «alba-neagra» în România”.

I. Ați afirmat, domnule Dacian Cioloș, citez: „ANAF a respectat legea; această hotărâre judecătorească există din 2014 (...). Acele sesizări făcute de Antene au fost făcute și în cursul anului trecut (...)” și domnul Teodorovici nu a dat un răspuns. „Nu puteți să ne cereți ca, în câteva luni, să rezolvăm lucruri (...) care nu s-au putut rezolvat în anii trecuți (...).”

„Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, în calitate de organ de valorificare împuternicit conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 14/2007, ca reprezentant al statului român, proprietar al imobilelor care au fost confiscate și trecute în proprietate privată a statului, libere de orice sarcini, în baza unei sentințe judecătorești, a notificat astăzi, 15.02.2016, în scopul evacuării, persoanele juridice care ocupau imobilele anterior menționate”, a anunțat ANAF.

Și citez iar: „Notificarea de evacuare s-a realizat în vederea punerii în executare a Sentinței penale nr. 701/26.09.2013, rămasă definitivă prin Decizia nr. 888/A/8.08.2014, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală” – precizează ANAF într-un comunicat.

„Termenul pe care îl au la dispoziție persoanele notificate este de cinci zile lucrătoare de la data notificării, așa cum este reglementat în art. 1.039 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare.” – menționează Fiscul.

## Pe care lege a respectat-o ANAF?

Vă rog să-mi remiteți textul sentinței penale care face vorbire despre evacuarea chiriașilor. Mai mult, vă rog să-mi puneți la dispoziție documentele care confirmă că statul român este proprietar al cădirilor în litigiu.

II. Minuta Deciziei Tribunalului Brașov (Dosar nr. 262/62/2014) „constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 924/ 1.06.1999 de BNP Bucșa Radu Gabriel, încheiat între pârâții Baștea Ioan – decedat, moștenitor fiind Baștea Rodica, în calitate de vânzător, și Iohannis Carmen Georgeta și Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători. Dispune rectificarea CF nr. 9.331 Sibiu, sub nr. top 45/1, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Baștea Ioan, Iohannis Carmen Georgeta și Iohannis Klaus Werner, înscris sub nr. B9, 10 și 11, asupra imobilului de la A+1”.

Decizia definitivă și irevocabilă este consfințită prin Decizia civilă nr. 655/R, în ședința publică din 12 noiembrie 2015. Raiffeisen Bank, în calitate de chiriaș, nu a fost notificată de către nicio instituție cu privire la schimbarea proprietarului.

Domnul Klaus Iohannis, soția sa, doamna Carmen Georgeta Iohannis, și asociata lor, doamna Rodica Baștea, figurează și astăzi ca proprietari ai clădirii de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu.

Calea extraordinară de atac a contestației în anulare – aflată încă pe rol – nu poate să împiedice sau să întârzie radierea, în baza Hotărârii de fond de la Tribunalul Brașov nr. 235/16.05.2014.

Mai mult, potrivit contractului încheiat în 2006 între domnul Klaus Iohannis și Raiffeisen, chiria anuală pe care banca trebuie să o plătească proprietarului este de 60.000 de euro pe an.

Ce a făcut statul român prin reprezentanții săi legali pentru punerea în executare a deciziei definitive și irevocabile? Ce diligențe a depus statul român pentru recuperarea sumelor încasate fără justă cauză? Dacă nu ați întreprins niciun demers în acest sens până în prezent, vă întreb: care este motivul legal?

Vă solicit să-mi prezentați documentele oficiale în acest sens.

III. Vă învederez, doamnelor și domnilor miniștri, că Legea nr. 115 din 28 iunie 1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială prevede, la art. 8:

„Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte săvârșite de membrii Guvernului în exercițiul funcției lor:

a) împiedicarea, prin amenințare, violență ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților vreunui cetățean;

b) prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.”

Cu respect, Cristiana Irina Anghel, senator în slujba poporului român.

Doresc răspuns în scris și oral.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi citi și întrebarea.

Titus Corlățean

#11534

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi prezenta, pentru început, o interpelare adresată domnului Vasile Dîncu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, obiectul interpelării fiind: „Creșterea performanței energetice a caselor de locuit”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Tema punerii în aplicare a legislației românești privind creșterea performanței energetice a imobilelor și, în special, a caselor de locuit reprezintă atât un subiect ridicat constant de cetățenii din Colegiul electoral din sectorul 1 București, pe care îl reprezint în Senatul României, cât și un subiect de interes mai larg la nivelul țării.

Deși baza legislativă a fost creată anterior, prin adoptarea Legii nr. 238/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, dar și a Ordinului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009, se constată că proiectul de „anvelopare termică” a caselor, spre deosebire de cel al blocurilor de locuințe, nu a înregistrat, practic, niciun fel de progrese.

La nivel local, au fost invocate, între altele, dificultăți de ordin bugetar, dar și probleme legate de normele și procedura de realizare a asociațiilor de proprietari pe strada de domiciliu, considerată domeniu public al statului.

Față de cele de mai sus, vă adresez rugămintea să dispuneți realizarea operativă a unei analize și, respectiv, să fiu informat în legătură cu măsurile pe care instituția pe care o conduceți intenționează să le ia pentru a sprijini accelerarea procesului de realizare a proiectului menționat.

Deși competențele de punere în practică a dispozițiilor legislative menționate țin, în mod evident, mai mult de zona locală, consider că, datorită importanței și impactului socioeconomic substanțial și pozitiv al proiectului de „anvelopare termică” pentru case la nivel național, se impune o reacție rapidă la nivelul administrației centrale, de susținere a acestui demers.

Solicit răspuns în scris.

Și, în sfârșit, voi prezenta o întrebare adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice, obiectul întrebării fiind: „Întârzierea aplicării Legii nr. 220/23.07.2015 în domeniul învățământului confesional și privat preuniversitar”.

## Stimate domnule ministru,

Parlamentul României a adoptat, în 2015, Legea nr. 220/23.07.2015 pentru modificarea și completarea art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Legea menționată urmărește eliminarea unor discriminări față de părinții (plătitori de taxe și impozite) și copiii lor care urmează cursurile unităților de învățământ confesionale și private preuniversitare în România, prin realizarea finanțării de bază pentru preșcolarii și școlarii din învățământul general obligatoriu preuniversitar particular și confesional acreditat. Nici până la această dată normele de aplicare a legii nu au fost adoptate de Guvern și, în consecință, nu au fost asigurate resursele bugetare necesare pentru implementarea dispozițiilor legale în vigoare.

Față de cele de mai sus, vă adresez întrebarea cu privire la măsurile pe care intenționați să le adoptați pentru a pune cât mai curând în practică prevederile Legii nr. 220/23.07.2015.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Viorel Arcaș

#17741

Începem cu întrebarea.

Subiectul: „Cine are interes să mute Transgaz și Romgaz din Mediaș?”.

## Domnule prim-ministru,

Vă solicit să clarificați public, o dată pentru totdeauna, dacă Guvernul pe care-l conduceți intenționează să mute companiile Transgaz și Romgaz de la Mediaș la București. De asemenea, în cazul în care se are în vedere o astfel de decizie, vă rog să ieșiți public și s-o argumentați, pentru că vrem și noi, medieșenii, să știm cine are interes să destabilizeze viața economică din orașul nostru, cine are interes să destabilizeze cele două companii prin permanentele informații „scurse” în presă privind schimbările care le vizează.

Vă precizez că aceste două companii sunt principalii contribuitori la bugetul local al orașului Mediaș, de ele depinde viitorul a mii de familii ai căror membri sunt angajați în aceste companii.

Acest permanent ping-pong cu informații legate de destinul Romgaz și Transgaz este, în realitate, un ping-pong cinic cu destinele unor oameni și chiar cu al unui oraș întreg, și el trebuie să înceteze prin asumarea clară a responsabilității celui sau celor care l-au inițiat.

Aștept răspuns în scris.

Interpelare adresată tot domnului prim-ministru al României, domnul Dacian Cioloș, ce are ca subiect: „Centura Mediașului, o poveste fără sfârșit”.

Domnule prim-ministru,

De trei mandate parlamentare, cel puțin o dată într-o sesiune, indiferent de culoarea politică a Guvernului, de numele ministrului transporturilor, pun aceeași și aceeași întrebare: când va beneficia orașul Mediaș de un drum de centură?

Centura Mediaș a ajuns o adevărată telenovelă, nu de inspirație sud-americană sau turcească, ci pur românească. Ba a fost cuprinsă în masterplanuri, ba a fost scoasă din masterplanuri, ba a avut finanțare, ba a pierdut finanțarea, ba s-a pornit cu heirupul, cu etapizare, cu licitație etc., ba s-a întrerupt totul când îți era lumea mai dragă. Ce mai..., o adevărată poveste de dragoste și ură între orașul Mediaș și statul român.

Nu vă reiau, domnule prim-ministru, istoria veche a acestei centuri. Punctez doar că fiecare ministru al transporturilor, din 2005 încoace, a promis că o va construi, că proiectul a avut finanțare de la Banca Mondială, pe care a pierdut-o însă în 31 decembrie 2009, pentru că nu s-a depus niciun proiect, că, la fiecare discuție pe legea bugetului, se punea problema finanțării centurii, dar iată că anii au trecut și nu s-a întâmplat nimic.

Precizez doar că, după mari eforturi, care chiar au durat mai bine de un deceniu, anul trecut a avut loc licitația privind executarea studiului de fezabilitate – al treilea, de altfel – și că, în luna decembrie 2015, a fost și atribuit acest contract, pentru ca, recent, CNADNR să anunțe că atribuirea se anulează.

După cum vedeți, este o alba-neagra continuă cu această centură și noi, medieșenii, ne-am cam săturat de atâta suspans.

Vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, ce se întâmplă cu proiectul „Centura ocolitoare a orașului Mediaș”, cu contractul de atribuire a studiului de fezabilitate (al treilea) și când credeți că va beneficia și orașul Mediaș de o centură ocolitoare.

Nu în ultimul rând, domnule prim-ministru, vă rog să nu-mi răspundeți cu sintagma „vom începe trimestrul următor”, dat fiind că am auzit acest răspuns de prea multe ori în atâția ani de telenovelă proastă.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.

Ionel Agrigoroaei

#21275

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să adresez o interpelare domnului Dacian Cioloș, premierul României, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Politica ANAF trebuie modificată radical”.

Domnule prim-ministru,

O cercetare a Fundației Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație, prezentată la Banca Națională a României, dezvăluie că cei peste 3,5 milioane de români din străinătate trimit anual 7 miliarde de euro în țară. De asemenea, estimarea economiilor și investițiilor românilor care lucrează în străinătate se ridică la o sumă mult mai mare: 28 de miliarde de euro.

Se pare că aceste date, așa cum susține presa, l-au uimit până și pe guvernatorul Băncii Naționale, domnul Mugur Isărescu. Personal am lucrat la astfel de rapoarte și cercetări încă din 1998. De cel puțin două ori pe an erau transmise autorităților locale și centrale, însă niciodată nu au fost luate în seamă. Raportul celor de la Lufkin prezintă date cât se poate de reale și corecte.

Mai mult, ceea ce nu se spune e că deficitul de cont curent este echilibrat de românii plecați la muncă în străinătate. Directorul adjunct al Direcției de statistică din cadrul BNR a estimat că PIB-ul României din 2014 ar fi fost mai mare cu 50 de miliarde de euro, dacă numai jumătate din aceiași români s-ar fi întors să muncească în țară la un salariu de 500 de euro. Dacă! Însă acest „dacă” este destul de mare, pentru că el ar presupune ca statul român să ducă o politică în interesul cetățeanului, și nu împotriva lui.

Domnule prim-ministru, românii au plecat la muncă în străinătate forțați de constrângerile financiare. Ar reveni oricând în țară, dacă li s-ar asigura condiții corecte și decente din partea statului, ceea ce nu e cazul în acest moment. Un antreprenor român nu are nicio șansă să-și dezvolte afacerile în propria țară.

Am solicitat permanent ANAF-ului să-și îndrepte acțiunile și eforturile pentru încasarea de taxe, ce trebuie făcută pe valoarea și cantitatea reală de mărfuri ce intră în țară. Am solicitat monitorizarea întregului circuit al produselor, din import până la clientul final, pe parcursul căruia reprezentanții ANAF trebuiau să descopere sumele mari care ne lipsesc de la buget. De cealaltă parte, șeful ANAF a solicitat aprobarea pentru angajarea a mii de agenți fiscali noi, mașini noi și multe alte dotări, pentru a putea duce la îndeplinire solicitările de mai sus. Le-a primit pe toate, însă, doar atât. Fostul șef al ANAF, proaspăt demis, a dus o politică de distrugere a contribuabilului român, hărțuindu-l și terorizându-l cu acțiuni de intimidare, blocări abuzive ale afacerilor, exagerări și abuzuri în privința amenzilor și controalelor. În acest timp, cei care au prejudiciat și prejudiciază statul român au fost protejați.

În ultimii trei ani, peste 80% din firmele nou-înființate au fost închise după numai 12 luni de activitate. Cauza unui asemenea genocid economic: motivele enumerate mai sus. Românii care au îndrăznit să încerce o activitate antreprenorială și au creat două-trei locuri de muncă au ajuns să piardă sume de 10–20.000 de euro, agoniseala de o viață, și-au pierdut casele, mașinile și, mai mult, sunt târâți prin tribunale, prin abuzuri legislative sau ale funcționarilor instituțiilor statului, care au transformat datorii de 10.000 de lei în datorii de 70.000 de lei. Acești români au fost și sunt supuși la presiuni psihice imense, devenind, peste noapte, „delapidatori” sau „hoți”, prin concursul larg al unui stat ce nu e capabil să-și protejeze proprii cetățeni. „Delapidatori” sau „hoți” – îmi cer scuze –, vreau să precizez, sunt în ghilimele. În nicio țară care ține la securitatea și viitorul ei nu se poate întâmpla așa ceva.

Am insistat permanent pentru combaterea marii evaziuni fiscale. Aceasta nu se găsește la cei ce produc în România, ci la importatorii de rea-credință. Iar dacă chiar ne dorim ca românii din străinătate să se întoarcă acasă, atunci trebuie să revizuim de urgență politica ANAF-ului.

În țările civilizate, afacerile de până într-un milion de euro care produc sau asigură servicii nu sunt controlate decât în cazul unor excepții. Atenția fiscului se îndreaptă către încasarea sumelor corecte pentru impozite și taxe la importuri, achiziții și lucrări publice. Acum, în România, se întâmplă exact invers!

Domnule prim-ministru, vă rog să luați măsuri urgente pentru a îndrepta cât mai rapid politica ANAF-ului, protejând activitatea corectă a sectorului care creează locuri de muncă în țară. Prioritare pentru România sunt stimularea și protejarea celor care exportă.

Suntem cu toții conștienți că sectorul privat este cel care asigură în procentul cel mai mare, prin investiții, locuri de muncă, taxe și impozite încasate de la ei, atât necesarul de bani pentru plata salariilor către angajații din sistemul bugetar, cât și pentru investițiile majore.

Dacă vom conștientiza cele sus-menționate, atunci am avea șanse ca românii din străinătate să revină în România, așa cum speră și reprezentantul BNR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai am rugămintea..., două întrebări extrem de scurte; nu sunt ca interpelarea adresată domnului prim-ministru.

Teodor Atanasiu

#29582

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus întrebări în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii senatori: Gabriela Firea, Alexandru Cordoș, Florian Bodog, Doina Silistru, Laurențiu Coca, Leonard Cadăr, Viorel Chiriac, Sorin Lazăr și Mihnea Costoiu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Nelu Tătaru, Marius Nicoară, Anca Boagiu, Viorel Grigoraș, Traian Igaș, Dumitru Oprea, Alin Tișe, Găvrilă Ghilea, Marin Cotescu, Alexandru Pereș și Marius Pașcan;

– din partea Grupului parlamentar al UNPR, următorii senatori: Haralambie Vochițoiu, Marcel Bujor, Marin Burlea, Ciprian Rogojan și Marius Isăilă;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, următorii senatori: Eugen Durbacă, Mihai Niță și Vasile Nistor;

– din partea senatorilor independenți, fără apartenență la un grup parlamentar: domnul senator Valer Marian.

Interpelări depuse în scris. Au făcut-o:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii senatori: Augustin Constantin Mitu, Viorel Chiriac, Nicolae Mohanu, Nicolae Moga, Alexandru Cordoș, Ioan Chelaru, Doina Elena Federovici și Mihnea Costoiu;

– din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, următorii senatori: Marin Cotescu, Anca Boagiu, Traian Igaș, Găvrilă Ghilea, Corneliu Popescu, Alin Tișe, Vasilica Steliana Miron, Emil Pașcan, Mario Ovidiu Oprea, Ioan Cristina, Marius Nicoară, Nelu Tătaru, Mihaela Popa, Dorin Dobra, Gheorghe Flutur și Cristian Bodea;

– din partea Grupului parlamentar al UNPR, următorii senatori: Dumitru Bujor, Mihai Rogojan, Haralambie Vochițoiu și Marin Burlea;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, senatorii: Vasile Nistor și Eugen Durbacă;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: domnul senator Tánczos Barna;

– din partea senatorilor independenți, fără apartenență la un grup parlamentar: domnul senator Valer Marian.

De asemenea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin domnul secretar de stat Valentin Iliescu, a fost prezent pentru a-i răspunde domnului Sorin Constantin Lazăr, care nu este prezent, așa că rugăm ca răspunsul să se facă în scris.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat Florea Tiberiu Trifan a venit să îi răspundă domnului Valer Marian, dar domnul Valer Marian lipsește, așa că rugăm să-i revină în scris răspunsul.

De asemenea, din partea Ministerului Transporturilor, secretarul de stat Marius Humelnicu a venit să-i răspundă domnului Sorin Constantin Lazăr, care lipsește, așa că-i va parveni în scris răspunsul.

Ministerul Justiției, pentru trei dintre solicitările domnului Valer Marian, a cerut amânare.

Iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice solicită o amânare pentru a-i răspunde domnului senator Marius Nicoară.

Cu aceasta, închidem sesiunea.

Vă doresc toate cele bune!

Cuprins

Stenograma

Ședința