Viorel Chiriac

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „Asigurarea de malpraxis – între formalism și ineficiență”.

Domnule ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu,

Sunt câteva cazuri notorii de malpraxis, care au făcut senzație în lumea medicală și au fost amplu mediatizate și dezbătute de opinia publică. Pe lângă acestea, mai sunt multe altele, mai puțin cunoscute. Cu siguranță că alte cazuri de malpraxis, deși concrete și reale, nu au fost considerate ca atare și, prin urmare, nici nu au fost semnalate.

Cazuri banale, cazuri bizare, aflate la limita normalului, sau cazuri de-a dreptul penale, toate deopotrivă s-au constituit în veritabile tragedii personale pentru pacienții afectați și pentru familiile acestora.

În majoritatea lor covârșitoare, cazurile de malpraxis au condus la solicitarea de către cei afectați de daune materiale și morale, fiind, de cele mai multe ori, obiectul unor procese civile și/sau penale în justiție.

Desigur, un caz de malpraxis afectează deopotrivă pacientul, familia acestuia, comunitatea sau societatea, dar și cadrul medical, instituția medicală și întreg sistemul de sănătate. Toate părțile menționate mai înainte se consideră prejudiciate sau cel puțin afectate moral sau material.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog respectuos, domnule ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu, să-mi specificați următoarele:

– Care sunt principiile strategiei Ministerului Sănătății cu privire la malpraxis?

– Poate fi luată în considerare o politică unitară a Ministerului Sănătății, Colegiului Medicilor și Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali în domeniul asigurării de malpraxis și despăgubirii tuturor părților posibil afectate?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Brașov, Viorel Chiriac.

Cea de-a doua întrebare, domnule președinte, adresată domnului Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni. Obiectul: „Protejarea cetățenilor români stabiliți temporar în străinătate”.

Domnule ministru Cristian David,

Conjunctura economico-socială actuală din Uniunea Europeană, libera circulație a persoanelor în perimetrul comunitar, precum și deschiderea piețelor muncii pentru lucrătorii români au determinat deplasarea unor cetățeni români în spațiul european în căutarea unor locuri de muncă. Nu întotdeauna angajatorii din străinătate și-au respectat promisiunile sau angajamentele inițiale, existând cazuri în care unii dintre aceștia au abuzat inuman muncitori, fie pe șantiere de construcții, fie în cadrul unor ferme agricole, profitând de amplasamentul izolat al acestor locuri de muncă.

Munca forțată, confiscarea documentelor de identitate, amenințări și brutalități fizice, un regim pronunțat de teroare