Stenogramă plen

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, data de astăzi, 17 februarie 2014.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru răbdare. Trecem la primul punct...

Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul senator Dumitru Pelican.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 17 februarie 2014.

Vă anunț că din totalul de 171 de senatori și-au înregistrat prezența 132, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

Dacă nu sunt comentarii,

Programul de lucru pentru astăzi: între 16.00 și 18.00, lucrări în plen, între 18.00 și 19.30, întrebări și interpelări. Dacă nu sunt comentarii,

Înainte de a intra propriu-zis în ordinea de zi, permiteți-mi să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, precum și pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;

– Lege privind instituirea Zilei naționale pentru adopție;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România;

– Lege pentru modificarea art. 65 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, și de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii, astăzi, 17 februarie 2014.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac un anunț. Colegul nostru senatorul Cristian Dănuț Mihai îl înlocuiește pe fostul nostru coleg senatorul Neagu Mihai în Comisia economică, industrii și servicii. Va avea funcția de secretar.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Luăm act aici. Asta nu mai votăm. Da?

Deci e trecută.

Domnul senator Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

– la Comisia pentru sănătate publică, în locul domnului Stoica Ștefan, îl propunem pe domnul Coste Marius;

– la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială o înlocuim pe doamna senator Jipa Florina cu domnul senator Mitu Augustin, iar la Comisia românilor de pretutindeni o înlocuim pe doamna senator Jipa Florina cu domnul senator Mircea Geoană, care nu avea o comisie. O avea doar pe cea cu Schengen-ul... era în ilegalitate _. (Discuții în sală.)_

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu luați în seamă comentariile sălii.

Supunem la vot. Să supunem la vot, mai întâi, propunerea Grupului parlamentar al PC...

Tot propunere de înlocuire? Nu.

Dorește cuvântul domnul senator Iovescu. Vă rog.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, aș vrea să vă redau intervenția colegului meu de colegiu din Timiș, în urma căreia nu am primit drept la replică, și dumneavoastră, dacă considerați necesar să îmi acordați acest drept la replică, eu închei.

Eu vreau să vă citesc ce a spus colegul meu...

Poftim?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Care este motivul tulburării?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nici eu nu am primit dreptul la replică și nu am mai intervenit.

Era destul de elocvent că se vorbește despre mine. Eu sunt singurul coleg de colegiu din Timiș al domnului Sârbu. Și eu mă mir că, la amploarea și la vechimea lui, s-ar fi temut atunci de un drept la replică din partea mea.

Domnule Sârbu, chiar sunt dezamăgit, dacă vă temeți că aș fi putut să vă afectez imaginea.

Nu-l provocați, nu pomeniți nume. Atâta vă spun.

Eu vreau să vă citez. Cred că e interesant ce a spus domnul Sârbu.

Nu. Domnule senator,...

Deci drept la replică, da.

Da.

Drept la replică. Era interesant, ca să înțelegeți replica. Domnule Sârbu, eu vă citesc numele. Eu, ca și aproape întreaga țară, sunt surprins și uimit de ceea ce se întâmplă în Parlament. Pot spune că sunt precum Moș Ion Roată, care nu înțelegea cum e cu Unirea. Așa cred că sunt eu aici. Eu nu sunt aici cu gândul la următorul mandat, eu sunt aici cu gândul la actualul mandat acordat de popor și vreau să fac tot ceea ce depinde de mine ca poporul să o ducă mai bine, și parlamentarii – noi, Parlamentul – să crească în procentul de încredere pe care ni-l acordă poporul. Și acum, în momentul acesta, tinde spre zero.

Vă mulțumesc.

Și aveți drept la replică.

Mulțumesc.

Dacă la aceste gânduri bune aveți vreo replică, aveți dreptul. Da?

Da sau nu?

Nu.

Doamna senator Anghel. Microfonul 1.

Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare. Cine a hotărât unde va sta Grupul parlamentar al PC? ( _Râsete în sală; aplauze.)_

Nu râdeți. Eu nu sunt în opoziție. Am în față Grupul parlamentar al PDL, am în coastă Grupul parlamentar

al UDMR, domnilor.

Chiar nu am putut să fim mutați cu un rând mai încolo sau am făcut prostii și m-ați pus la colț?

Râdem, păi, asta e! Sau vă gândiți că vom ajunge în opoziție curând și ne-ați pregătit deja locul?

Și a doua problemă, care este mult mai serioasă sau sper să o primiți cu mai multă seriozitate, pentru că și cealaltă a fost foarte serioasă, totuși. Este vorba de ce documente ați dat dumneavoastră DNA-ului. Am înțeles că le-a cerut și la Camera Deputaților, și la Senat.

În momentul în care Constituția țării spune foarte clar că eu am imunitate pentru vot și pentru ceea ce declar politic, nu mi se pare normal să fiu anchetată pentru votul meu. Drept care, cu tot respectul față de cetățenii țării și față de acest Parlament, eu, de astăzi înainte, până când nu se lămuresc lucrurile, nu voi vota decât prin abținere, pentru că nu vreau să mă duc să dau cu subsemnatul la DNA.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Stimată doamnă senator, la primele două întrebări, cine a pus Grupul parlamentar al PC, unde l-a pus și dacă o să fie în opoziție sau nu, ca persoană fizică, v-aș putea răspunde cu lux de amănunte. Ca președinte al Senatului, nu-mi permit.

În legătură cu a doua chestiune, a fost o ședință – cred –, chiar dacă eu nu am participat, a Biroului permanent, care a dat curs în termeni legali solicitărilor DNA-ului. În particular, sincer să fiu, chiar dacă vă abțineți, nu știu dacă asta e o garanție că nu puteți face obiectul unei cercetări.

Scăpare nu există, dacă votați.

Următorul punct din ordinea de zi – Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 11 februarie 2014, a următorului proiect de lege:

– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 11 februarie 2014, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

Inițiativa legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Punctul 2 din ordinea de zi – Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă;

2. Proiectul de lege pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative;

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni;

4. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea, cu procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent din 17 februarie 2014, a următoarelor inițiative legislative: 1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă.

Inițiator, Guvernul României. Menține? Menține.

2. Proiectul de lege pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Adoptat de Camera Deputaților. Inițiator, Guvernul României.

Susține?

Da.

Microfonul 10 vă rog să-l disponibilizați.

56 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri. Procedura de urgență a fost aprobată.

109 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 7 abțineri. S-a aprobat procedura de urgență și pentru această propunere legislativă.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, liderul Grupului parlamentar al PDL.

La antepenultima solicitare nu au fost decât 56 de voturi pentru. Or, cvorumul de ședință este mult mai sus decât jumătate plus unu. Deci nu e numărul de voturi pentru.

Au fost suficiente voturi.

Domnule senator, Numărul de voturi exprimate în total arăta cvorum...

Cu ce cvorum am pornit? Ați declarat cvorum de...

E altceva.

Jumătate plus unu din cvorumul de ședință.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Necesarul de ședință era 44, au fost 56. Putem și...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Poți să stai în sală să nu votezi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Poți să stai în sală să nu votezi. Sigur. Deși ar fi păcat.

Punctul 3 din ordinea de zi – Aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

În conformitate cu Hotărârea Biroului permanent din 17 februarie 2014, pe baza avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, art. 90 alin. (1) lit. b), se transmite Camerei Deputaților, pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:

– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Punctul 4 din ordinea de zi – Aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă privind cinematografia și industria filmului.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 17 februarie 2014, a aprobat solicitarea inițiatorilor de retragere a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă privind cinematografia și industria filmului.

Conform art. 93 alin. (1) din Regulamentul Senatului, „inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului”.

Punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Comisia de fond – agricultură, desigur. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Daniel Botănoiu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9. ## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Noi susținem respingerea cererii de reexaminare și aprobarea formei inițiale a proiectului de lege, întrucât acesta duce la diminuarea birocrației, la o formă mult mai coerentă de exprimare și – de ce nu? – la eliminarea evaziunii cu privire la semințe și la modul de utilizare a semințelor pe piața românească.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Saghian. Vă rog.

În ședința din 10 februarie 2014, membrii comisiei au dezbătut cererea de reexaminare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a legii în forma trimisă la promulgare.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a legii în forma trimisă la promulgare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2, probabil.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă întrebare către reprezentantul Ministerului Agriculturii. Anul trecut – prin două etape – s-a încercat reorganizarea ministerului, pe de o parte, prin această lege, pe de altă parte, prin intenția de descentralizare a Guvernului.

Știm foarte bine că a doua inițiativă, din motive constituționale, nu mai este aplicabilă. Aș vrea să vă întreb dacă intenția ministerului este în continuare de a transfera în subordinea directă a consiliilor județene camerele agricole. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă doriți să răspundeți, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnule senator, camerele agricole nu fac parte din acest proiect de lege și vreau să vă aduc la cunoștință că toată această modificare este dată de un regulament apărut anul trecut, care cuprinde „doisprezece” directive apărute

de-a lungul timpului și duce la formarea unei entități la nivel național.

Camerele agricole, evident, noi dorim să fie ale fermierilor, nu ale consiliilor județene. Din acest punct de vedere, cred eu că lucrurile sunt foarte clare.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Popa.

## Procedură, domnule președinte.

V-aș ruga foarte mult să dispuneți ca în ordinea de zi să nu mai fie trecute la aceste reexaminări, unde există raport de respingere... se scrie de fiecare dată „raport de admitere (a legii)”. Nu este corect. Raportul este de respingere și trebuie trecut în actul respectiv „respingere”, adică concluzia care este a raportului.

Sigur că, prin respingere, se aprobă legea. Asta este o altă problemă, dar nu putem pune anumiți senatori în confuzia unor termene.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnul senator Pereș. Vă rog.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,

## Domnule secretar de stat,

Discutăm, iată, din nou, asupra unei măsuri cu tentă reformistă, dar care ascunde, de fapt, o dorință de supracentralizare care, mai nou, nu mai este nici pe placul Guvernului Ponta, dar nici pe principiul mult discutat și clar al descentralizării. De fapt, colegul Tánczos s-a și referit, oarecum sumar, la o lege care, din punct de vedere constituțional, a devenit, în integralitatea sa, neconstituțională, tocmai din cauza acestei analize la care a fost supusă de Curtea Constituțională.

Concret însă, acest proiect de lege, retrimis spre o nouă examinare de către Președintele României, tratează în corpul său atât descentralizarea, în cazul direcțiilor agricole – și cred că aici colegul s-a referit la actualele direcții pentru agricultură județene pe care legea le trimite în subordinea consiliilor județene –, cât și o mai mare centralizare și subordonare a inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor și calitatea materialului săditor, prin comasare, prin fuziune și prin pierderea personalității juridice. Or, descentralizarea, așa cum ați spus, a direcțiilor agricole și subordonarea lor consiliilor județene a fost tratată și de legea – să-i spunem impropriu, Dragnea – declarată, în integralitatea sa, neconstituțională.

Așa că și trimiterea acestor direcții generale pentru agricultură în subordinea consiliilor județene, din acest punct de vedere, ca similitudine, eu consider că este un articol sau, de fapt, un capitol și din această lege... o nouă lege, de fapt, de reorganizare a Ministerului Agriculturii tot sub incidența, dacă vreți, a neconstituționalității ca act de transfer în subordinea acestor structuri județene.

În privința inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor, supracentralizarea... aici nu mai este vorba de descentralizare, ci de supracentralizare, de care încercăm să fugim, dacă este posibil, în această perioadă și s-a dovedit, într-adevăr, a fi un principiu la care, pentru un anumit timp, și Guvernul Ponta a achiesat _,_ dar pare-se că l-a părăsit. Această supracentralizare poate fi dăunătoare. Și în comisie, sigur, am avut posibilitatea, în două rânduri, să explicăm și noi, așa, specialiști cum – hai să spunem – suntem sau avem o expertiză oarecare, venim din teritoriu, mai stăm de vorbă cu colegii noștri care sunt de meserie și, sigur, cu Ministerul Agriculturii, care a susținut sus și tare, inclusiv în această reexaminare, varianta inițială.

Om vedea, sigur, pe parcurs, dacă această lege, pentru că este vorba de lege, a trecut o dată prin Parlament, a ajuns la reexaminare, retrimisă de președinte, nu va putea să fie atacată, după ce trece și de Camera Deputaților, pe articolul cu direcțiile agricole, la Curtea Constituțională, pentru că această lege nu a fost la Curtea Constituțională deocamdată.

Doar o singură problemă aș mai ridica, din punctul de vedere al acestor inspectorate și asupra centralizării. Una din acuzațiile – hai să spunem nu acuzațiile –, din dorința asta de supracentralizare, a fost ineficiența, dacă vreți, economică sau, dacă nu, faptul că sunt foarte... foarte... sunt bugetofage.

Sigur că sunt bugetofage într-o situație în care noi nu vrem să lucrăm deloc la o reglementare mai clară a tarifelor, având în vedere că pământul a devenit, într-adevăr, o țintă, și nu numai pentru români și pentru străini, iar această suprafață a României, de peste 10 milioane de hectare de teren arabil, o să trebuiască să și producă. O să-i trebuiască și sămânță, o să-i trebuiască și viță-de-vie, o să-i trebuiască și pomi fructiferi. Aici se pot face bani, dacă dorim, și banii aceștia, sigur, să rămână pe plan local, așa cum și spuneam și cum, de fapt, sunt și la această oră – inspectorate teritoriale cu personalitate juridică.

Au fost câteva motive pentru care noi, senatorii Grupului parlamentar al PDL, considerăm că a fost bine-venită această sesizare făcută de președinte pentru a reexamina acest proiect de lege, această lege. Sigur, nu a trecut de comisie, în prima Cameră, în Senat. Urmează, probabil, într-o perioadă scurtă, în Camera Deputaților să se ia o decizie. Și mai există, încă o dată vă spun, posibilitatea atacării acestui articol privind descentralizarea inclusiv la Curtea Constituțională.

Deci mai are un parcurs, dar, până atunci, raportul de respingere nu-l vom vota. Noi considerăm că legea este viciată și nu poate merge așa mai departe.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Vreau să-l informez pe reprezentantul Guvernului că direcția... nu este o direcție, doi direcții. Nici doisprezece, ci douăsprezece direcții.

Țineți cu... Da. Respectați măcar limba română și nu o huiduiți!

2. Îi întreb pe reprezentanții Guvernului în ce măsură aceste 30 de inspectorate teritoriale, care au fost părți implicate în proiecte europene, vor raporta relațiile ce le-ar

avea cu cei care se ocupă de bunul mers al proiectelor în cazul acesta.

3. Brandurile acestea s-au făcut cu trudă. Veniți din diverse zone ale țării în care inspecțiile teritoriale au un nume și au parteneriate internaționale, inclusiv europene.

Nici măcar pilda semănătorului nu vă mai sensibilizează? Pentru că parcă încheia acolo Isus Hristos cu: „Cine are urechi de auzit să audă.” Dumneavoastră, la Guvern, aveți?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun. Supun... Dacă nu mai sunt intervenții...

Da.

Vă rog, domnule senator. Da.

Domnul senator Tămagă, microfonul 4.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să spun că mă surprinde ușurința cu care unii colegi, aici, se pricep la toate. Risc să acord un drept la replică domnului senator Oprea.

Mă surprinde, de asemenea, ușurința cu care stimatul meu coleg, domnul Pereș, face aprecieri de constituționalitate și subordonare către ministere sau către consilii județene, fără să aibă nicio legătură una cu cealaltă.

Vreau să vă asigur că această propunere legislativă, această lege a fost analizată temeinic, foarte temeinic în Comisia pentru agricultură și că, practic, argumentele luate în calcul au fost cele tehnice, în primul rând, și cele de funcționalitate cât mai corectă a sistemului în teritoriu. Aceste inspectorate de stat pentru controlul calității semințelor și materialului săditor, așa cum au fost ele denumite până acum, vrem, nu vrem, trebuie să acceptăm că era nevoie să suporte o reorganizare. Era nevoie de o reașezare a lor pentru că pericolul ca tot felul de materiale, tot felul de semințe, tot felul de pomi fructiferi, de material săditor viticol să intre în România fără un control riguros și pe căi – eu știu? – dubioase este real.

Acum, tema este dacă acest sistem poate sau nu poate funcționa, e bine sau nu e bine să funcționeze sub o comandă unică. Aici vreau să asigur că e vorba doar de faptul că, de undeva, se face unitar controlul. Am auzit colegi care spun: „Domnule, înseamnă că un cetățean care produce semințe sau un fermier va trebui să ceară la Ministerul Agriculturii aprobarea sau să vină inspecția de stat de la Ministerul Agriculturii.”

Nu. Vreau să precizez că inspectorul de stat este în teritoriu și el funcționează ca inspector de stat oriunde s-ar afla el. Și parafa lui, și calitatea lui sunt valabile, numai apartenența lui este alta.

Dincolo de toate astea, este o singură miză aici: dacă era bine să mai avem niște directori și, respectiv, niște personalități – eu știu? – angrenate în alte sisteme la nivel județean. Asta e, de fapt, o întrebare. Mai era acolo un director, mai era un contabil-șef... Ei, într-adevăr, au o întrebare de pus, dar, altfel, vă asigur că analizele duc, într-adevăr, la nevoia de a subordona altfel Inspecția de Stat pentru Controlul Calității Semințelor, și nu numai. E vorba și de celelalte câteva autorități.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul Pereș, drept la replică.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Onoratul meu coleg, domnul Tămagă, mi-a dat posibilitatea și să-i evoc numele și, sigur, prietenia care ne leagă de mai mulți ani...

De fapt, de ce am venit eu să spun aici ceva real și care trebuie să constatați... suntem o opoziție mică, dar va trebui să fim o opoziție vocală, să ne agățăm de toate lucrurile pe care dumneavoastră, cu 80%, majoritate extraordinară, încercați să le treceți prin Senat, de data asta, nu neapărat prin Parlament, prin Senat.

Deci faptul că noi ne legăm de un lucru pe care și această lege îl tratează... E vorba de descentralizarea direcțiilor agricole, lucru care s-a petrecut, de fapt, și în Legea descentralizării. Un capitol întreg a fost consacrat acestui lucru, domnule Tămagă, nu puteți să mă contraziceți.

Sigur, la Curtea Constituțională a intrat în analiză Legea „Dragnea”. Am și spus. Această lege a scăpat deocamdată. Nu știu ce se va întâmpla, pentru că avem doar 21 de semnături și ne-ar trebui cel puțin 25 ca să putem să inițiem un atac la Curtea Constituțională. Deci, din acest punct de vedere, deocamdată, puteți să stați liniștiți, domnule senator. Nu avem încă cifra de 25 de semnături, care este necesară pentru a putea ataca la Curtea Constituțională, dar, sigur, ca opoziție, o să încercăm să găsim și acest număr de 25, pentru a putea îndeplini și această normă de atac la Curtea Constituțională.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Silistru și, după aceea, domnul președinte Saghian.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ascultat și eu colegii, mai ales pe cei din Comisia pentru agricultură, și, într-adevăr, după cum spunea, domnul Pereș își face datoria de om în opoziție, pentru că s-a discutat atât pe baza acestei legi, s-a discutat despre direcțiile agricole, despre camerele agricole, dar s-a atins prea puțin problema pe care a ridicat-o domnul președinte Băsescu și problema pentru care a retrimis-o la comisie, aceea a înființării Autorității Naționale pentru Resurse Vegetale. Problema pe care a ridicat-o, practic, a fost aceea dacă inspectoratele pentru semințe să aibă personalitate juridică sau să nu aibă personalitate juridică.

Prin toate argumentele pe care le-a adus și Ministerul Agriculturii și ceea ce, practic, ne cere Uniunea Europeană, s-a demonstrat clar că aceste inspectorate pot să funcționeze foarte bine în subordinea acestei autorități, fără personalitate juridică și, în acest sens, această structură va duce la un control mai bun al pieței semințelor și materialului săditor și va reduce riscul apariției fraudelor pe piața

semințelor și a materialului săditor. Practic, asta ne dorim pentru noi și, practic, și pentru cei din Uniunea Europeană.

Acesta este punctul de vedere al comisiei, pe care eu îl susțin, și al Ministerului Agriculturii, și, practic, și cel al Uniunii Europene.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte, domnul senator Saghian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat, colegii din opoziție trebuie să fi vocali, dar vreau să informez colegii din Senatul României ce este cu această cerere de reexaminare.

În cererea de reexaminare nu se face referire nici la camerele agricole, nu se face referire nici la direcțiile agricole, doar, prin cerere, Președintele României propune menținerea statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor în structura actuală, de subordonare directă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și prin coordonarea Inspecției Naționale pentru Calitatea Semințelor, menționând că sub această formă sunt recunoscute la nivelul autorităților naționale și al Comisiei Europene.

Se arată în cererea de reexaminare că, prin înființarea Autorității Naționale pentru Resurse Vegetale, prin reorganizarea inspectoratelor teritoriale, acestea sunt transformate în oficii teritoriale fără personalitate juridică. Prin modificarea denumirii lor – se arată în cererea de reexaminare –, acestea își pierd acreditările de laboratoare pentru controlul semințelor și materialului săditor și, implicit, va duce la creșterea cheltuielilor bugetare prin reacreditarea lor.

Stimați colegi, prin înființarea Autorității Naționale pentru Resurse Vegetale laboratoarele oficiale din cadrul inspectoratelor teritoriale nu-și vor pierde calitatea de laborator autorizat oficial. Autorizarea internă are scopul armonizării metodelor de lucru la nivel național..., realizată de o comisie formată din evaluatori din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și din experți din cadrul Laboratorului Național Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor.

În susținerea acestor afirmații trebuie luat în considerație și ordinul ministrului, care, la art. 20, spune foarte clar că, din patru în patru ani, toate laboratoarele naționale oficiale se autorizează.

Deci solicitarea președintelui am considerat-o ca nefondată și pentru asta am adoptat, în cadrul comisiei, cu majoritate de voturi, raport de respingere a cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să o luați ca pe un drept la replică, dar vă rog foarte mult, domnule președinte, să transmiteți Președinției României că în cererea de reexaminare au folosit termenul de „laboratoare reacreditate”. Nu există în dicționarul limbii române „reacreditare”. Sau este acreditare, sau nu. Asta pentru că am constatat că unii colegi de-ai noștri mor de grija Guvernului cu doi și 12.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Raportul comisiei a fost adoptat.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală și pentru abrogarea art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Reexaminare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Botănoiu.

Vă rog.

## Domnule președinte,

Și în acest caz susținem respingerea cererii de reexaminare și menținerea formei inițiale a proiectului de lege privind camerele agricole, având în vedere că cele șapte puncte care au fost înaintate spre reexaminare nu pot fi susținute, și, dacă este cazul, o să le prezint.

Vă mulțumesc. Comisia pentru agricultură. Domnule președinte Saghian, vă rog.

În ședința din data de 11 februarie 2014, membrii comisiei au dezbătut cererea de reexaminare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a legii în forma trimisă la promulgare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adineauri știam exact ce întreb și răspunsul a fost cum a fost, sper că din cauza faptului că domnul secretar de stat s-a prefăcut că nu înțelege. Dacă dânsul nu știe că, astăzi, în România există camere județene agricole, e o problemă. Dacă dânsul nu știe că Hotărârea Guvernului nr. 1.609/2009 transferă aceste camere agricole județene în subordinea consiliilor județene, este o problemă. Dacă dânsul nu știe că peste 500 de funcționari publici, astăzi, sunt plătiți la aceste camere agricole, este o problemă.

Întrebarea a fost dacă ministerul, odată cu reorganizarea ministerului, s-a gândit să transfere aceste camere agricole definitiv la consiliile județene, să nu mai finanțeze de la minister camere agricole județene, care nu mai au nicio legătură cu Ministerul Agriculturii.

Revenind la proiectul de lege care este acum în dezbatere, într-adevăr, această reexaminare vizează... sau acest proiect de lege vizează camerele agricole naționale, un nou sistem, cu alegeri, o formă de reprezentare a fermierilor, care nu mai are nicio legătură cu structura actuală, de peste 500 de funcționari publici plătiți de la stat.

Actuala lege, cea pe care o dezbatem la acest punct de pe ordinea de zi, are o singură hibă, din punctul meu de vedere, și am spus-o și la Comisia pentru agricultură: nu știi foarte clar cine sunt cei cu drept de vot. Formularea cu privire la cei care au drept de vot la aceste camere agricole este foarte generală, ambiguă și nu limitează în niciun fel dreptul de vot la cei care, într-adevăr, desfășoară activități agricole și sunt în acest sistem agricol din România.

Am propus la Comisia pentru agricultură să revenim la textul inițial din Ordonanța de urgență a Guvernului din 2010, dacă îmi aduc bine aminte, ca doar cei care sunt înregistrați la APIA..., adică sunt fermieri în sistem, să poată să dețină acest drept de vot.

A picat această variantă. Din punctul meu de vedere, era o îmbunătățire la textul de lege. Per ansamblu, legea este bună și așteptăm cu nerăbdare să putem organiza alegerile pentru camerele agricole naționale.

Așadar, domnule secretar de stat, vă mulțumesc pentru răspunsul eronat. Știam ce întreb și sper ca aceste camere agricole județene să le transferați odată și odată la consiliile județene.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Pereș.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc.

Respingerea în totalitate a observațiilor făcute în cererea de reexaminare de către Președintele României nu rezolvă deloc problemele dificile cu care se confruntă agricultorii în procesul de înființare a acestor noi camere agricole.

Acest sistem organizatoric modern, european, unanim acceptat și eficient, nu are stabiliți pașii de urmat. Implicarea prefecților, deși declarați apolitici, în coordonarea comisiilor de inițiativă locală, desemnarea fără susținere a candidaților, ceea ce spunea și domnul Tánczos Barna, oricine are, probabil, o pilă la prefect sau – știu eu? – pe la direcția agricolă poate ajunge un candidat la aceste camere sau nu are loc de muncă, lipsa patrimoniului, lipsa finanțării pentru funcționari în prima fază sunt câteva probleme care au rămas nerezolvate și nici nu au fost discutate cu eficiență în comisie.

Iată, sunt lucruri care, sigur, ar trebui să ne preocupe și pe noi. Agricultorii cred că sunt preocupați de azi, mâine, campania de primăvară o să lase loc la alte lucrări, în niciun caz de aceste alegeri pentru camerele agricole, și iarăși ne vom trezi cu o acțiune ratată, dintr-o acțiune bine intenționată și necesară pentru ceea ce înseamnă agricultura României.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu va vota o lege strâmbă, care va bifa o obligație, dar nu va rezolva problema pe fond.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Cred că, această dezbatere apropiindu-se de final, este momentul să intervină cineva și să spună, măcar, așa, pentru stenogramă, dacă nu are nicio valoare în a influența vreun vot sau altul, să spună adevărul pe care presa îl va consemna, pe care noi îl știm – majoritatea, cei care nu ne prefacem că simulăm actul politic. Adevărul e că aceste camere agricole nu reprezintă decât o uriașă biserică fără de credință în cadrul mediului rural. Cine deține controlul camerelor agricole în plan politic va deține controlul în plan electoral – și accentuez, în an electoral și în plan electoral – asupra unui mediu în care nivelul de înțelegere a fenomenelor, în care nivelul de cunoaștere, în care nivelul de reacție... toate sunt limitate, pentru că noi, clasa politică – și e prima oară când mă includ, da? –, am făcut 24 de ani ca lucrurile să stea așa.

Trecerea acestor camere sub control politic, nu că nu ar fi acum, nu că la Ministerul Agriculturii nu ar fi un control politic – nu e adevărat, acum e benefic PC –, trecerea lor într-un control direct politic prin consiliul județean, adicătelea prin cei care sunt acolo puși în urma alegerilor locale, deci oameni politici de vază – nu le spun baroni ca să nu jignesc pe nimeni, da? –, este un demers pe care ni-l vom asuma, pentru că unii și-l doresc, având în vedere că acum, azi, la ora asta, le este benefic. Dacă eu – printr-o reducere la absurd – îi spun domnului Tánczos Barna, dacă UDMR-ul avea toate consiliile județene – e o reducere la absurd într-o țară majoritar locuită de români –, dar, dacă UDMR-ul avea toate consiliile județene, oare această inițiativă mai era pe ordinea de zi?

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Legat de ce a spus domnul senator anterior, mie mi se pare ciudată propunerea de eliminare a asimilării funcției de președinte al Colegiului Camerei Agricole Naționale cu o funcție de demnitar public. E onorantă. Mai mult decât

onorantă. Este scoasă din lege, pentru că, probabil, deranjează transparența și integritatea de care trebuie să dea dovadă acest președinte. Preferă să meargă pe sistemele tradiționale în care partidul numește și nimeni nu răspunde.

Mulțumesc.

După ce domnul senator Tánczos Barna a pus întrebări, acum a venit rândul Domniei Sale să răspundă la întrebări.

Mulțumesc.

Cred că asta intenționați.

## **Domnul Tánczos Barna:**

## Drept la replică, normal.

I-am promis colegului nostru că după ora șase o să-i acord niște consultații gratuite cu privire la sistemul agricol și sistemul camerelor agricole. Referitor la UDMR, noi, de fiecare dată când numim un candidat la alegerile prezidențiale, de exemplu, credem sincer că este posibil ca în România un reprezentant al UDMR-ului să câștige inclusiv președinția, nu numai consiliile județene din toată țara. Sper să vină și acest moment odată și odată în România. Avem un precedent foarte frumos în America, cred că și în România, la un moment dat, poate să ajungă un reprezentant al minorității maghiare președinte.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Și nu fac niciun comentariu. Mă stăpânesc. Domnul senator Bumbu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Categoric, această lege extrem de importantă, nu numai pe plan național, de fapt, vine ca o continuare la camerele agricole care au existat începând cu 1925, din perioada interbelică, cu o serie de efecte extraordinar de bune pentru agricultura României și pentru România. S-a dorit sau toate guvernările au dorit să le folosească ca pe o metresă și le-au adaptat conform situației de moment. Bineînțeles că și guvernarea trecută a făcut acest lucru din plin.

Vreau să menționez că există o lege în vigoare, că, într-o serie de județe, șapte sau opt, au avut loc alegeri, sunt constituite aceste camere agricole ca ONG-uri, sigur că, prin această lege din 2013, nu se fac decât modificări și sub nicio formă, precizez din nou, nu trebuie făcută o confuzie cu camerele agricole existente la consiliul județean și care, prin Legea descentralizării, vor dispărea, iar salariații vor fi integrați, nu în denumirea de oficii, ci de direcții agricole, dar subordonate consiliului județean.

Deci camerele agricole sunt necesare, orice întârziere nu face decât rău agricultorilor și României implicit, neavând reprezentare națională și la Bruxelles.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tămagă.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O bună parte din chestiunile pe care voiam să le spun le-a spus antevorbitorul, domnul senator Bumbu. Dar există, de asemenea, o ușurință cu care unii dintre colegi, nefiind probabil familiarizați, încearcă să explice lucruri instituționale la anumite nivele.

Întâi, legat de camerele astea agricole în subordinea consiliului județean sau consiliilor județene. Ele au umplut cumva un vid legislativ. Au existat ca oficii județene de consultanță agricolă atâta timp cât a existat Agenția Națională de Consultanță Agricolă. S-a desființat Agenția, sigur că aceste oficii au funcționat în continuare în subordinea și finanțarea consiliilor județene, nefiind alt mod de a fi sprijiniți și chiar reprezentați fermierii la nivel județean.

După aprecierea mea, transformarea lor din oficii județene de consultanță agricolă în așa-numitele camere pentru agricultură în subordinea consiliilor județene a fost nefericită la vremea respectivă, dar tocmai asta reglementează legea, tocmai asta face acum ca fermierii, oamenii implicați în agricultură, să-și aleagă ei reprezentanții, să-și aleagă ei structurile județene și naționale și, pe cale de consecință, această funcționare instituțională, respectiv camerele de agricultură subordonate consiliilor județene vor dispărea. Nu mai există. Sau, dacă vor exista, vor exista niște specialiști, care vor face în numele consiliului județean sau în numele direcției agricole consultanță, la cererea fermierilor. Cu totul și cu totul altceva.

Camerele agricole au rolul și locul lor, e nevoie de ele și vă rog să simplificăm lucrurile, să dăm un vot, pentru că acolo unde se vor găsi oameni implicați, serioși, ele vor funcționa și vor avea efecte bune, acolo unde fermierii nu vor ști să-și aleagă oameni, vor avea posibilitatea să revină, să realeagă, să refacă lucrurile în așa fel încât acestea să fie, într-adevăr, de real folos și în interesul fermierilor, și nu altfel.

Chestiunea cu politica, cu subordonarea, cu faptul că cine are controlul camerei agricole are control politic teritorial e cel puțin o exagerare. Iar cea cu demnitatea publică... o știm, e dorința unui distins coleg care, ajuns la un nivel mare, la un moment dat, de a fi președinte al camerei, și ca să fie președinte trebuia să-i spună și înalt demnitar public... De acolo a plecat această dorință, se cunoaște, și cred că este, de asemenea, cel puțin o exagerare.

Vă rog să încercăm să dăm un vot, pentru că-l dăm în folosul fermierilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc. Încercăm să dăm votul.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Muntenegrului privind succesiunea Muntenegrului la tratatele

bilaterale dintre Republica Populară Română/Republica Socialistă România/România și Republica Populară Federativă Iugoslavia/Republica Socialistă Federativă Iugoslavia/Republica Federală Iugoslavia/Uniunea Serbia și Muntenegru, încheiate la nivel de stat, respectiv la nivel de guvern, semnat la Podgorica la 4 iulie 2013.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Radu Podgorean.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să aprobați Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Muntenegrului privind succesiunea..., având în vedere că acest protocol face posibilă menținerea unui cadru juridic agreat de cele două părți în perioada 1958–2006 și care facilitează în continuare desfășurarea activităților bilaterale.

Mulțumesc.

Comisia pentru politică externă. Domnule senator Mutu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă, în ședința din 11.02.2014, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru politică externă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Facem mențiunea că, totodată, Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil, fără amendamente, proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 8. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988, și a Protocolului de modificare a Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptat la Paris la 27 mai 2010, semnate de partea română la 15 octombrie 2012.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule secretar de stat, vă rog. ## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ratificarea convenției are ca obiect dezvoltarea cooperării în domeniul fiscal cu alte state, facilitarea tuturor formelor de asistență administrativă în domeniile referitoare la impozitele care fac obiectul convenției și asigură o protecție corespunzătoare a drepturilor contribuabililor, precum și determinarea corectă a obligațiilor fiscale.

Guvernul susține proiectul de lege în forma în care a fost prezentat Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru buget, finanțe. Domnule președinte Nicula, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. De asemenea, și Comisia pentru politică externă a transmis aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Menționez că Senatul este Cameră decizională, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Cred că era normal ca Guvernul să prezinte, dincolo de cât am plătit pe două luni și jumătate, 3.805 euro, cât am plătit – era normal – pentru anul 2013 și cât am plătit pentru 2014, început.

Senatul trebuie să știe cât înseamnă o astfel de participare, care este contribuția României.

Mulțumesc. Doriți să interveniți? Vă rog. Domnul secretar de stat Manolescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Contribuția României este de 3.805 euro și se plătește anual din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Domnul senator Oprea.

Îl rog pe domnul secretar de stat să citească atent. Pentru 15 octombrie – sfârșit de an – 3.805 euro, iar eu v-am întrebat pe 2013 și pe 2014 cât am dat contribuție. Nu-i clar?

## **Din sală:**

Să vină Hogea.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sunt convins că veți primi toate informațiile în timp util. Punctul 9 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative.

Are cuvântul domnul secretar de stat Manolescu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2013 a vizat modificări în ceea ce privește sistemul TVA la încasare, în sensul transformării acestuia într-o opțiune pentru contribuabili, precum și eliminarea termenului de 90 de zile în care agenții economici erau obligați să colecteze taxa pe valoarea adăugată.

De asemenea, prin acest act normativ, a fost amânată majorarea nivelului accizelor pentru motorină și benzină până la data de 1 aprilie 2014. Totodată, a fost abrogată Legea nr. 148/2012 privind înregistrarea operațiunilor comerciale prin mijloace electronice, având în vedere că prevederile acesteia încălcau directiva privind TVA.

Guvernul susține ordonanța în forma în care a fost prezentată Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru finanțe, domnul președinte Nicula.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Legislativ, de asemenea. Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 5 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Menționez că Senatul este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituție și ale art. 88 din Regulamentul Senatului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mă minunez cât poate să mintă un secretar de stat!

Ce să facă?!

Cât poate să mintă prin omisiune!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vaaii! Domnule profesor!

De ce nu spuneți direct că, de fapt...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu mă așteptam...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

...problema TVA-ului a fost întoarsă de Comisia Europeană. Se încălca acquis-ul comunitar. De ce nu spuneți asta, domnule secretar de stat?

De ce nu spuneți că erați în conflict chiar între lege și – mai departe – Codul fiscal?

De ce nu spuneți că îi obligați pe oameni, prin niște norme ale Ministerul Finanțelor Publice, să-și ia alte case de marcat, electronice, ca să facă economii la rolele alea pe care... Citiți cu atenție ce prezentați în Senat, că noi citim!

Și vă rog să nu mai dezinformați oamenii din Senat, colegii, spunând cai verzi pe pereți.

Acciza cu cei șapte eurocenți, e adevărat, este destul de neplăcută, fiindcă înseamnă niște sute de milioane, dar nu faceți trimitere la impozitarea construcțiilor care, cu mai multă vigilență, se va efectua, faceți trimitere la construcțiile speciale pe care le impozitați de anul acesta. Și este noutate. De ce nu spuneți și aspectul ăsta?

Ați abrogat, într-adevăr, Legea nr. 148/2012, dar ați avut grijă să veniți cu norme ale ministerului prin care îi ucideți pe oamenii de afaceri. Numai om de afaceri să nu fii în România. Mai mare diletantism decât în această ordonanță nu am văzut niciodată.

Nu puteți să mințiți întregul Senat și întotdeauna!

Domnul senator Ilie Sârbu. Sper să nu vă năpustiți și dumneavoastră asupra domnului secretar de stat. Faceți-o cu blândețe, dacă asta e intenția.

Nu. O să fiu calm și o să încerc doar să intru în dialog cu colegul nostru...

Așa. Așa.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

...domnul profesor Oprea, pe care îl respect și întotdeauna am vorbit, de la acest microfon, și în particular

cu dânsul așa cum se cuvine, respectându-l pentru cariera pe care o are în spate, pentru tot ceea ce a făcut, dar nu pot să înțeleg, dincolo de indignare, dincolo de tot ceea ce ne-ar supăra la un proiect de lege sau la altul, dincolo de poziția noastră, că suntem astăzi în opoziție, mâine suntem la putere, totuși nu pot să accept expresii de genul acesta.

Să-i spui unui secretar de stat, unui reprezentant al Guvernului că minte... nu mai știu cum a spus..., dacă a spus și „cu nerușinare”...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nici să nu ne mai aducem aminte.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Mi se pare foarte grav.

După aceea, până acolo a ajuns dezbaterea noastră parlamentară, că vorbim de „cai verzi pe pereți”? Nu știu dacă vă onorează, domnule rector. Rămân la ceea ce vă spuneam și cu alte ocazii. Și când vă apelez cu această formulă de rector vreau să spun mai mult decât senator. Am văzut că sunteți mereu preocupat de limba română, de valoarea ei, de corectitudinea ei, și înțeleg asta. Scapă, sunt greșeli, este stafful din ministere, nu stau miniștrii, nu stau secretarii de stat și câteodată nici consilierii să se uite pe proiecte, să le ia cu creionul roșu în mână să facă corectarea tezei.

E deprinderea care, probabil, în ani de zile, a devenit pentru dumneavoastră nu obișnuință... poate fotografiați de la prima vedere o pagină, sesizați o greșeală

,dar totuși să ieșiți la tribuna Parlamentului și, în calitate de lider al unui grup, să vorbiți de minciună sau mincinos – cum ați formulat – cu un secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, aici de față..., adică i-o spuneți direct și personal. E inacceptabil.

Și „caii verzi pe pereți”, sigur, vă descalifică. Sunt expresii pe care nu cred eu că trebuie să le aducem în Parlament. De cai verzi pe pereți vorbeam când eram copii și chiar ne imaginam cum vor fi. În relația noastră cu sârbii aveam și o altă expresie, dar n-o folosim.

Și, de aceea, nu am venit la microfon nici să vă cer, dar, dacă veți fi capabil să faceți lucrul acesta, vă onorează, să vă cereți dumneavoastră scuze. Eu nu am solicitat lucrul acesta, dar poate aveți forța necesară să o faceți.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Daaa.... mulțumesc. Doriți, domnule senator? Aveți forța necesară?

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Da. Eu îmi cer scuze poporului român că în Guvernul României mai apar astfel de figuri.

Îmi cer mii de scuze.

Domnule lider, încercați să citiți cu atenție. Comisia a respins întreaga procedură de TVA a României, nu că ne-a apucat pe noi, așa, pe ultima sută, dragul de a schimba sistemul de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, cum nici legea cealaltă, care a fost abrogată, nu a fost făcută decât pe o formă mascată de a duce în curtea omului de afaceri schimbarea întregului sistem pentru chitanțe fiscale.

Deci de ce tot pe umerii oamenilor de afaceri facem lucrurile astea?

Nu poate să spună că, printr-o scrupulozitate a colectării impozitelor pe construcții... sunt din domeniu, domnule lider de grup. Construcțiile reprezintă ceva, construcțiile speciale altceva. Stâlpii aceia pe care acum... observați chiar și la stâna din vârf de munte, dacă se folosește o improvizație, și aia este impozitată.

Pentru acești oameni îmi cer mii de scuze că noi dăm legi împotriva lor. De mii de ori îmi cer scuze.

Domnul senator Laurențiu Coca. Dezbaterea s-a încins, asta e bine.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i reamintesc onoratului nostru coleg că ar fi foarte corect, în primul rând, să ceară scuze poporului, de care vorbește în ultimul timp atât de mult în discuțiile pe care le are dânsul... Să-i ceară scuze că a susținut un Guvern întreg, nu un secretar de stat, în ultimii 10 ani. Și atunci o să fim de acord cu dânsul.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Verestóy în persoană.

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

De două decenii urmăresc limbajul politic al oamenilor politici ai României și încerc să înțeleg noile coloraturi, noile nuanțe care, prin anumite cuvinte, nerostite la începutul democratizării, au început să semene a altceva decât onoarea și demnitatea unui om politic de înalt rang – oricare ar fi el – al acestei țări sau al acestui Senat.

Îmi aduc aminte că, pe vremuri, nu se spunea că a mințit, se spunea că adevărul nu este reflectat în totalitate în vorbele antevorbitorului. Nu se spunea că omul e incompetent, se spunea: „Calitățile pe care ar trebui să le dobândească, să le aibă un înalt conducător”, respectiv „mai au multe de completat sau de șlefuit”.

Nu cred că avem un câștig în a vorbi, într-adevăr, într-un mod în care, de altfel, se întâmplă să vorbim în cercuri mai restrânse. Dar tot ceea ce spunem aici rămâne în niște stenograme. Aceste stenograme vor fi analizate pe parcursul a multor ani. Și peste o generație, două generații, cineva, dacă se va uita numai pe documentele scrise rămase, va crede că noi, aici, în această țară, în acest Senat, eram niște dușmani, ceea ce nu este adevărat. Suntem, poate, adversari politici. Suntem, poate, de alte opinii, dorim, probabil, același lucru cu alte mijloace. Și aici probabil că ar trebui să fim mai înțelegători în ceea ce privește opinia celuilalt. Pentru că aceste opinii ale celuilalt... îmi aduc aminte că le-am spus și noi, în decursul timpului, atunci când aveam o altă poziție decât cea pe care o ocupăm momentan, trecător, în momentul de față.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule senator, și dați-mi voie să mă alătur superbei dumneavoastră pledoarii despre virtuțile eufemismului în politică. Așa este.

Mai cutează cineva să folosească cuvinte pe șleau?

Nu. Nu. Stați. Nu a fost... Nu.

Dacă vreți să cereți scuze poporului, trebuie mai multe fraze, sincer.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nuuu... Doar povestea asta...

Dacă Arghezi ar fi fratele fiecăruia dintre senatorii României, i-ar ajuta, că, din înjurături și-ndemnuri pentru vite, noi am creat cuvinte potrivite. Dar, în momentul în care se spune că și incendiile se sting cu bombe... Încălcarea flagrantă a limbii române este, pentru mine, atât de apăsătoare, încât, orice ați spune dumneavoastră, nu mă voi lecui de apărarea limbii române, indiferent că vă deranjează. Iar „minte-mă și minte-mă frumos”..., nu pot. Vă mint natural.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Aceste schimburi de vorbe sunt de natură să mai crească prietenia dintre noi, cum dorea domnul Verestoy. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Cred că erați puțin supărat când am intervenit, pentru că am spus că nu ne deranjează. Nu ne deranjează nici observațiile tehnice pe care le faceți. E dreptul dumneavoastră să veniți cu argumente, să desființați proiecte de lege. E dreptul, e datoria opoziției să facă lucrul ăsta, dar să coborâm nivelul dialogului până la ceea ce s-a întâmplat astăzi nu vă scuză, din două motive – pentru dumneavoastră –, unu, că sunteți om de carte și ați educat generații – sper, multe, chiar foarte multe – și poate că generațiile care au trecut prin mâinile dumneavoastră vor citi vreodată stenogramele la care se referea domnul Verestóy Attila și nu știu dacă vor fi încântate să vadă cum ați încercat dumneavoastră să clarificați problemele mari ale poporului român înjurând Guvernul, jignind un secretar de stat, jignindu-ne pe noi, cei de aici, cei care susținem Guvernul și, sigur, închinându-vă în fața poporului român, fiindcă de la el mai sperați că veți mai ajunge vreodată la putere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamna senator Cristiana Anghel.

**Din sală**

**:**

Aaaaaa!

Iată, doamnă, și puterea, și opoziția salută prezența dumneavoastră la microfon.

Chiar mă întrebam – că de aici nu-mi dau seama – cine a făcut așa: opoziția sau puterea?

Toți. Toți sunt la fel!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Iacătă, se pot și uni.

Domnilor, râdem, râdem, dar purceaua chiar e moartă în cocină. Unu.

Și, a doua la mână, îmi pare rău că trebuie să vă reamintesc...

Să nu spuneți asta, sunteți în majoritatea guvernamentală.

...de vreo trei ani și ceva, Cristiana Anghel, chiar dacă n-a fost senator, și atunci când a fost un simplu cetățean protestatar, a avut rolul de Casandră. Mai devreme sau mai târziu, chiar dacă ați vrut să recunoașteți sau nu, tot la cuvintele ei ați ajuns și la ce a spus ea. Asta, ca să râdem cu folos.

Iar în ceea ce privește amintirea poetului Arghezi, eu mă gândeam că cei din PDL vorbesc despre „Stupul lor”, nicidecum despre „Cuvinte potrivite”, pentru că ce au făcut dumnealor în mandat seamănă cu ce a încercat să facă șoricelul în stup. Noroc că albinele au reușit să-i facă ceea ce trebuie.

## Mulțumesc.

Domnul senator Mărinică Dincă. Dacă mai doriți.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am constatat că în ultimele zece minute încercau unii dintre colegi să îl condamne fie pe cel care a mințit, fie pe cel care a folosit cuvântul minciună.

Cred că e foarte interesant să avem o dezbatere filozofică pe această temă, dar cred că nu trebuie iertat nimeni dintre demnitarii statului român care minte și trebuie permis tuturor celor care aduc dovezi că cineva spune minciuni să spună: „Dumneata ai mințit”.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Roberta Anastase. Toată țara a văzut.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Am spus aici, de mai multe ori, că, în ultimii 23- 24 de ani, dacă un guvern a greșit, dacă un ministru a greșit, nu-i dă dreptul ministrului în funcție sau prim-ministrului, sau guvernului în funcție să greșească cel puțin la fel ca cel dinaintea lui. Ba, din contră, îl obligă, pentru că un om deștept întotdeauna învață din greșelile altuia.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Doamnă Anghel, nu știu cine a făcut așezarea asta în sală. Eu sunt derutat. Aud strigăte pro putere din tabăra PDL-ului, îl văd pe domnul Tăriceanu cot la cot cu domnul Vochițoiu. Sunt încă derutat. Ați vorbit. Gata.

Domnul Cotescu.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu eu?!

Dumneavoastră nu. Domnul Cotescu acum.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, să revenim la inițiativa legislativă – pentru că despre ea era vorba, să nu uităm – și să întreb Guvernul: amână TVA-ul la încasare pentru o acciză care nu funcționează? Pentru că asta scrie în ordonanță, că se amână TVA-ul la încasare până la 1 aprilie pentru acciza la motorină.

Acciza la motorină, la benzină, la carburanți nu funcționează. Pe cale de consecință, dacă vreți să amânați aplicarea TVA-ului la încasare, ar fi bine să scrieți acolo „pentru toate taxele și impozitele neprevăzute încă”. Vă rog să corectați textul acolo, să se înțeleagă clar: dacă amânați TVA-ul, amânați acciza.

Nu e nevoie de răspuns, credeți-mă. E nevoie să fiți atent pe ea. Nu facem un dialog. Vă rog.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, sigur că vă dau cuvântul. Mai sunt doi colegi care doresc să intervină.

Domnul senator Vâlcov.

Vă dau cuvântul după aceea.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Eu o singură întrebare doream să-i pun colegului senator Dincă: dacă demisionează în cinci minute, dacă îi dau un exemplu.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Haideți, că numărul senatorilor scade neîncetat, prin diverse mijloace. Hai să nu mai dăm și demisii. Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Un exemplu de ce?

Sigur că da. Dacă vreți să jucați jocul ăsta, eu nu mă opun.

Se spune, și nu se greșește, că glonțul niciodată nu minte. Este o replică celebră...

Vă rog! Nici chiar până acolo!

Niciodată glonțul nu minte. Am să spun că stenograma pe care a invocat-o distinsul domn Verestóy este o invocare corectă. Am făcut-o și eu cu câteva zeci de minute înainte. Să vii să vorbești la microfonul Senatului, pentru că știi că rămâne după tine ceea ce ai spus, este, de foarte multe ori, o dovadă de înțelepciune și de act politic asumat, chiar dacă, repet, nu schimbă cu nimic un vot, o majoritate politică sau un efect al votului.

Ce vreau să spun este că m-a durut sufletul de două ori: unu, pentru că a avut dreptate domnul Verestóy Attila – fapt pentru care îl și felicit public –, doi, că a fost și aplaudat domnul Verestóy Attila la scenă deschisă.

De ce mă doare sufletul? Pentru că stenogramele, analizate fiind ele peste decenii, ar arăta așa: în Parlamentul României, un minoritar a venit și a cerut majorității, formată din români – asta nu înseamnă că domnul Verestóy nu e român, dar este de origine maghiară –, a venit și a cerut, și a făcut apel, în mod just, aplaudat de români, la a nu fi dușmani politici, ci adversari, lucru cu care eu sunt perfect de acord. Nu trebuie să fim dușmani politici. Numai că nici nu trebuie să aplaudăm, de vreme ce noi n-am fost în stare să sintetizăm atât de bine cum a făcut-o domnul Verestóy. Ar trebui să ne pună pe gânduri, nu să aplaudăm.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Domnul senator Dincă.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Păi, tot dumnealui? Trebuia eu...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Păi, dar nu... Drept la replică.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Păi, tot drept la replică era.

Plus că... miza e mare.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu ce a înțeles colegul meu. Eu am spus că atunci când cineva, unu din demnitarii statului român, indiferent cum îl cheamă și indiferent din ce instituție este, minte, toți ceilalți au dreptul să spună că minte. Nu am cerut niciun exemplu, nu am cerut nicio... Indiferent cum îl cheamă, indiferent din ce partid este și ce funcție are.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Iar eu i-am dat exemplu domnului senator de un om care a mințit într-un hal fără de hal. Ca să fiu elegantă. Doamna Roberta Anastase. Ca să nu spun că a mințit tot Guvernul. Când ne-a tăiat salarii, când a tăiat pensii, când a mărit TVA-ul, au spus că nu sunt bani...

Ce treabă are domnul Voiculescu cu ceea ce discut eu? A tăiat domnul Voiculescu vreun salariu? A tăiat domnul Voiculescu vreo pensie? A mărit domnul Voiculescu TVA-ul?

Nu.

Eu știu că la propunerea dumnealui s-a micșorat TVA-ul la pâine.

## Da?

N-are treabă domnul Voiculescu cu ceea ce a făcut PDL-ul. Și normal ar fi să răspundă cei care fac așa, nu numai politic, domnilor. Să răspundă conform legii. Pentru că eu sunt cumințică, în banca mea, îmi văd de treabă, tocmai pentru a

nu răspunde mâine-poimâine, dar nu politic, pentru că eu sunt convinsă că nu voi mai avea alt mandat.

Bun! Domnul secretar de stat, dacă am terminat... Da? Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Doar pentru a clarifica anumite aspecte, care poate nu au fost foarte bine înțelese, legate de conținutul acestui act normativ, aș dori să menționez faptul că nu am omis a menționa aspecte care țin de reglementarea caselor de marcat, ci nu le-am prezentat pentru că aceste aspecte nu sunt incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2013. Toată această discuție vizavi de casele de marcat face obiectul unui proiect de ordonanță care este în analiză și în proces de elaborare în cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Nu sunt conținute în acest document astfel de prevederi.

De asemenea, s-a menționat o referire la impozitul pe construcții. Iarăși, acest act normativ nu conține niciun fel de prevederi legate de impozitul pe construcții, acesta fiind inclus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013, care a făcut obiectul dezbaterilor în Senat săptămâna trecută.

De asemenea, legat de TVA-ul la încasare, mențiunea pe care am făcut-o a fost că acest sistem a devenit opțional și a fost eliminat termenul de 90 de zile, amânarea referindu-se la accizele pentru carburanți, benzină și motorină.

Prin urmare, nu puteam să menționez astfel de lucruri care nu erau incluse în ordonanță. Am făcut strict referire la obiectul de reglementare al ordonanței și mulțumesc pentru posibilitatea de a clarifica aceste lucruri.

Vă rog, domnule senator Cotescu.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Nu vreau să... Sunt foarte aproape de opoziție și vă rog – așa, fizic, vorbesc – să nu mă stârniți. Citiți, vă rog, art. 9, care spune: „Prevederile prezentei ordonanțe se aplică începând cu data de 1 ianuarie, cu excepția celor care se aplică începând de la 1 aprilie...”, vorbind de TVA-ul la motorină.

Deci vă rog respectuos să înțelegeți că asta se referă numai la TVA și dumneavoastră amânați TVA-ul la motorină, la carburanți, care nu există. Asta e situația. Și hai să ne oprim aici.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ne oprim. Supun atunci... Dacă s-au terminat toate aceste dezbateri,

Punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2013 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Domnule secretar de stat Dan Manolescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2013 vizează modificări în ceea ce privește anumite măsuri bugetare, precum și asigurarea transpunerii unor prevederi cuprinse în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE.

Guvernul susține ordonanța de urgență, cu modificările care sunt prezentate în raportul comisiei. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil pe proiectul de ordonanță de urgență. Avize favorabile au transmis: Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 5 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu art. 76 alin. (1) din Constituția României. Senatul este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, respectiv art. 88 din Regulamentul Senatului.

Mulțumesc.

## Domnul senator Oprea.

Rămâneți în sală, că-i organică și e, probabil, ultima din ordinea de zi de astăzi.

Vă rog, domnule senator.

Aceeași tehnică de informare deformată a cetățenilor că, de fapt, este verdictul dat de Curtea Constituțională: crimă prin legea... Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 – dacă țineți minte, care v-a deranjat atunci când am luat cuvântul –, care schimba Legea pensiilor. Despre asta este vorba acum. Cele două alineate de la art. 3 sunt abrogate și se propun alte două, prin care, practic, Guvernul bagă mâna în buzunarul cetățenilor – interesant, prin ordonanță de urgență –, fiindcă verdictul dat de Curtea Constituțională se aplică din momentul în care a fost dată decizia Curții, 7 noiembrie 2013. Toți pensionarii, de la 1 ianuarie 2011

până la 31 decembrie 2011, de la 1 ianuarie 2012 până la 31 decembrie 2012 și din 2013 sunt păgubiți de sute de milioane de lei. Despre asta este vorba. Li se aplică verdictul dat de Curtea Constituțională doar de la 7 noiembrie 2013. Și Guvernul spune „O să facem efortul să le dăm”, pentru că, na, a venit Curtea și trebuie să dăm. 28 de milioane doar pe un an, 2013, în loc de sute, de sute de milioane, în loc de sute de milioane pe 2012 – zero, în loc de sute de milioane pe 2011 – zero.

De fapt, este o lege corectă, o ordonanță fiscală care produce efecte ucigătoare și care, culmea, nu poate fi decât în instanță atacată de fiecare pensionar în parte. Este tragic ce se întâmplă. Nu este ilegală, este imorală. Despre asta este vorba în art. 4, în care se vine cu un alt coeficient. Și să știți că un prieten mi-a făcut și un calcul, a fost pensionat de la 1 ianuarie 2011. Multe, multe milioane i s-au luat din puțina pensie ce a primit-o, fiind, 40 și ceva de ani, cu studii superioare, în instituții publice. Este grav.

Eu, când am luat cuvântul și mai înainte, vă aduc..., domnule lider Sârbu, sunteți un om pe care îl respect într-un mod deosebit, dar eu mă gândesc la copii mei de la școală care sunt lectori doctori și au 1.200 de lei pe lună, timp în care mă uit la ASF cum se iau zecile de mii de euro pe lună. Ei, cum să nu fii afectat?!

Ați fost la guvernare, ați tăiat salariile și pensiile!

Da. Vă rog, domnule senator Sârbu.

Nu mai avem timp, dar sper. Domnule președinte, Stimați colegi,

Apreciez modul în care, de data aceasta, sigur, domnul lider Oprea s-a prezentat. A vorbit de lucruri tehnice, de ceea ce face Guvernul, dezastrul pe care l-a adus în România, toate nenorocirile pe care le aduce se abat asupra pensionarilor, asupra... Astea într-un calup. În celălalt ați vorbit de altele.

Uită să ne spună că, de fapt, dânsul nu vine din neant, nici pe versiunea lui Eminescu, nici pe altele, nici pe a lui Blaga, care e mai filozofic, ci vine de la o guvernare, nu? Dânsul a fost la guvernare. Avea posibilitatea să facă toate lucrurile astea fără nicio restricție.

Uită domnul Oprea – sigur, numai la dânsul mă refer, pentru că dânsul a venit aici, nu și la colegii dânsului, toți au fost la guvernare – cum au tăiat salariile, cum au tăiat pensiile. Nu mai vorbim de ASF. Păi, cine au fost acolo reprezentanții națiunii și ai poporului până s-au schimbat regulile, nu ai dumneavoastră?! Nu ei au instituit salariile mari?! Am fost în Guvern când s-a pus problema să tăiem salariile mari, să le aducem la nivelul secretarilor de stat. Nu a fost nimeni de acord. Ordonanța de pe vremea lui Năstase. Deci toate, toate lucrurile astea să nu credeți că s-au uitat, domnule Oprea. Sigur că e frumos să venim acum, aici, să aruncăm toată vina în spatele Guvernului, acesta și e rolul dumneavoastră, de fapt, nici nu mă deranjează, dar totuși e bine să nu uităm.

Cei cărora se adresează ordonanțele, proiectele de lege, măsurile, de fapt, care se iau, cred că ei simt cel mai bine ce se întâmplă și când li se dă pensia, când s-au reîntregit salariile, când se majorează salariul minim și când se dă la pensie încă 3,5% și alte măsuri care s-au luat de Guvern. Poate ei le resimt.

În agricultură, la fel. Nu am vrut să mai intervin atunci, că era o dezbatere furtunoasă aici pe teme de agricultură. Sigur, nimeni nu avea dreptate, dacă m-ați fi întrebat pe mine. Știu bine cum s-au născut camerele agricole, a fost prima inițiativă când eram eu ministru, pe un model francez. Au venit consultanți atunci, ne-au învățat cum să le facem. Nu au ieșit nici ale noastre, nu au ieșit nici ale dumneavoastră. Acum încercăm. Poate iese o formulă... care nu-i perfectă. Va fi perfectibilă. Dar să nu uităm totuși, când venim și prezentăm cu atâta abnegație, aici, criticile pe care le aducem la orice proiect de lege, că avem în spate o experiență care nu ne-ar îndreptăți, nu ne dă forța morală și politică să facem lucru acesta, pentru că cei care se uită la noi fac acest... discern singuri, fără să-i învățăm noi, și doar pe bază de ceea ce primesc ei, în final, în buzunarul propriu. Restul... toate sunt povești.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnilor, frumoase cuvinte s-au rostit, dar timpul nostru pentru astăzi a trecut. Așa încât, cu voia dumneavoastră, pun capăt dezbaterilor aici.

Rămânem cu votul pentru mâine pe ordinea de zi și vă doresc o zi și o seară plăcute în continuare!

## PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bună seara!

Trecem la partea de întrebări, interpelări. Vă rog. Pentru întrebări.

Sunt asistat de domnii colegi secretari Purec și Pereș. Grupul parlamentar al PSD, doamna senator Firea? Nu, depune în scris.

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Cristina Ioan?

Nu este.

De la Grupul parlamentar al PDL, domnul senator Daniel Cristian Florian?

Domnul senator nu este.

De la Grupul parlamentar al UDMR, doamna senator Biró?

Nu este.

Domnul senator Iovescu, independent.

Poftiți, microfonul central. Haideți, repede, domnule Iovescu.

Domnule senator Iovescu, vă rog.

Urmează Volosevici Andrei Liviu.

Două întrebări? O întrebare?

Două, domnule coleg.

Amândouă acum?

Dacă aveți timp într-un minut să le faceți pe amândouă...

Eu nu plec niciunde. Nu e problemă.

Urmează doamna senator Silistru, dacă nu e domnul senator Volosevici.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Senator Ioan Iovescu, membru al Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Întrebare către Guvernul României, domnului Viorel Ponta, prim-ministrul României.

Subiectul: „Centrul Intermodal Regional de Transport Mărfuri Timișoara”.

Stimate domnule prim-ministru.

Doresc, pe această cale, să readuc în atenția dumneavoastră un subiect de importanță națională și referitor la care am primit, din partea Guvernului și a forurilor locale, la vremea respectivă, toate asigurările că va fi soluționat favorabil.

Este vorba de construcția Centrului Intermodal Regional de Transport Mărfuri Timișoara, proiect demarat în anul 2011, inclus în Programul POS Transport 2007 – 2013 Axa 3. Proiectul a fost inițiat din nevoia de a sprijini competitivitatea economiei locale și regionale prin modernizarea infrastructurii și a sistemului de transport mărfuri, ținând cont de faptul că Timișoara este un terminal strategic în vestul României, pe fluxul de transport pe axa Asia – UE.

În urma analizelor făcute, s-a stabilit ca locația să fie în extravilanul localității Recaș, unde autoritățile locale au aprobat să cedeze gratuit terenul aferent. S-a efectuat și s-a plătit studiul de fezabilitate, s-au obținut toate avizele și aprobările necesare de la Transgaz, Romtelecom, Direcția Apelor Timiș și altele, urmând ca, în momentul aprobării finanțării, să demareze lucrările.

Din păcate, ca urmare a schimbărilor politice la nivelul conducerii județului, problema a fost mult timp tergiversată, ca, apoi, când a fost reactualizată, întreaga strategie să fie modificată. Mai exact, noua conducere a Consiliului Județean Timiș a decis ca locația să fie schimbată de la Recaș la Remetea Mare, unde însă terenul trebuie achiziționat contra cost de la proprietarii din zonă. În plus, întregul studiu de fezabilitate întocmit trebuie refăcut și plătit de la zero, banii achitați inițial fiind definitiv pierduți. În această situație, Ministerul Transporturilor și SNCFR nu s-au implicat activ și au preferat să aștepte ca CJ Timiș să rezolve problema terenurilor, urmând ca apoi să reîncerce o refinanțare pentru un nou studiu de fezabilitate. Marea problemă a fost că SNCFR, până de curând, nu și-a dat acordul pentru noua locație, astfel, nu s-a putut demara procesul de cumpărare a terenului. Zilele trecute am aflat „pe surse” că acordul de la Ministerul Transporturilor și SNCFR a venit...

Pregătiți-vă să încheiați, domnule..., că ați epuizat cele două minute afectate grupului...

Mai am două fraze.

Vă rog.

Prin urmare, solicit, domnule prim-ministru, a dispune verificarea celor sesizate și a-mi comunica care sunt, în opinia dumneavoastră, modalitățile prin care acest proiect să fie readus în actualitate pentru a începe lucrările în locația Recaș, pentru care există toate aprobările preliminare necesare și terenul necesar, ținând cont și de discuția personală pe care am avut-o cu dumneavoastră anul trecut, când ați spus într-un mod categoric că locația va fi la Recaș, dumneavoastră trăgându-vă de la Recaș.

Locația de la Remetea Mare contravine și normelor UE, care prevăd ca aceste obiective să fie realizate în afara zonelor metropolitane.

Ați depășit timpul cu un minut, domnule coleg.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc mult.

Vă rog. Cealaltă întrebare o depuneți în scris. Da?

Doamnă senator Silistru Doina, vă rog. Grupul parlamentar al PSD.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.

Doamnă ministru,

În județul Vaslui, ca și în celelalte județe din țară, s-a luat măsura dezactivării și înlăturării tuturor barierelor amplasate la trecerea la nivel cu calea ferată, funcția barierei fiind preluată de sistemele electronice moderne de dirijare a circulației feroviare și rutiere.

Din păcate, sunt cazuri în care, din neatenție sau din grabă, unii conducători auto ignoră indicatoarele de avertizare pentru reducerea vitezei la trecerea la nivel cu calea ferată, semnalele luminoase și acustice amplasate în zonă, punând în pericol atât viața lor, cât și a celorlalte persoane din mașină.

Astfel, numărul accidentelor a crescut, iar numărul victimelor este din ce în ce mai mare, decesul lor fiind inevitabil și extrem de violent.

În acest sens, vă întreb, doamnă ministru, dacă aveți în vedere să dispuneți reinstalarea barierelor la trecerea la nivel cu calea ferată, mai ales la intrarea în municipiul Vaslui dinspre Bacău, unde bariera este considerată a fi „blestemată”, din cauza numărului mare al accidentelor și al

victimelor, și ce alte măsuri de prevenire a acestor accidente extrem de violente are în vedere Ministerul Transporturilor.

Menționez că un memoriu în acest sens a fost transmis și de primarul Vasluiului, domnul Vasile Pavăl, în urmă cu aproximativ un an, memoriu rămas fără răspuns, din păcate. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Ați consumat un minut și 25 de secunde din timpul afectat partidului dumneavoastră.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL... Domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește Tișe Alin sau... Nu, se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea din această seară este adresată doamnei ministru Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Modificarea cuantumului amenzilor aplicate de ISCTR – Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transportului Rutier”.

Doamnă ministru,

Vă aduc la cunoștință situația transportatorilor, care suportă amenzile aberante cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 69/2012, nemodificată până în prezent. Conform Hotărârii Guvernului nr. 69/2012, nivelul amenzilor aplicate de ISCTR a crescut alarmant, proporțional cu numărul contestațiilor în instanță și al amenzilor neplătite, până la urmă.

Transportatorii sunt nemulțumiți de tergiversarea modificării legislației care prevede amenzi mari și nejustificate.

La negocierile cu reprezentanții Confederației Naționale Rutiere și ai patronatelor din transporturi, imediat după protestul din 9 decembrie 2013, ați asigurat transportatorii că totul se va rezolva până la sfârșitul anului 2013.

Este mai eficientă colectarea unor amenzi mai mici de la mai mulți decât a unor amenzi mai mari de la mai puțini transportatori.

Doamnă ministru,

Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați dacă s-a găsit o soluție în vederea diminuării cuantumului amenzilor contravenționale aplicabile transportatorilor și stabilirii unui nivel acceptabil al amenzilor.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Ați consumat un minut și jumătate din timpul afectat partidului dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Întrebarea de astăzi este adresată domnului Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Fiscală. Obiectul întrebării: „Valoarea, în anul 2013, a daunelor plătite pacienților despăgubiți pentru malpraxisul medical”. Stimate domnule președinte...

Se pregătește domnul senator Bumbu.

În temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă solicit să-mi comunicați răspunsurile la următoarele întrebări privind valoarea daunelor plătite în anul 2013 pacienților despăgubiți pentru malpraxis medical:

1. Care au fost, în anul 2013, societățile de asigurări care au încheiat contracte de asigurare de malpraxis medical, obligatorie prin efectul legii?

2. Care a fost, în anul 2013, numărul de contracte de asigurări de răspundere civilă de malpraxis medical încheiate de fiecare societate de asigurări?

3. Care a fost, în anul 2013, cuantumul primelor pentru asigurările de malpraxis medical încasate de fiecare companie de asigurări?

4. Care a fost, în anul 2013, valoarea despăgubirilor brute, plătite de fiecare companie de asigurări privind victime ale malpraxisului medical?

5. Care a fost, la finalul anului 2013, rezerva de daune la fiecare companie de asigurări?

Această solicitare este făcută în temeiul Regulamentului Senatului.

Aștept răspuns în scris.

Cu stimă, senator independent, Valeriu Todirașcu.

Ați folosit un minut și 20 de secunde.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, mai aveam o întrebare, doar să anunț că am depus-o.

Da, da, puteți, că aveți timpul partidului la dispoziție.

Domnule președinte,

Aș dori să comunic că am mai depus o întrebare suplimentară și pentru Ministerul Sănătății.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Bumbu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și se referă la „Noul PNDR 2014–2020”.

Stimate domnule ministru,

În mediul agricol se accentuează îngrijorarea că anul 2014 va fi ratat din punctul de vedere al accesării fondurilor europene din noul PNDR 2014–2020.

În acest context, vă rog să ne prezentați care este graficul propus de MADR, care este stadiul actual și, mai ales, cum și când previzionați că va fi activ noul program.

Menționez că îngrijorarea este alimentată și de anunțul ministerului că, în lunile următoare, vor fi organizate conferințe ce vizează informarea participanților cu privire la

prioritățile României pentru PNDR 2014–2020 și consultarea publicului-țintă în vederea asigurării transparenței și participării active în procesul de elaborare a noului PNDR.

Agricultorii sperau ca în acest moment să fie elaborat deja programul, ca el să fi fost supus consultării publice și – de ce nu? – chiar trimis deja la Bruxelles pentru notificări.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Neamț, Octavian Liviu Bumbu. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ați consumat trei minute din timpul afectat partidului dumneavoastră.

Are cuvântul domnul senator Deneș, Grupul parlamentar al PNL, microfonul central.

Se pregătește domnul senator Pop, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamnei ministru Mariana Câmpeanu.

Obiectul întrebării: „Numărul persoanelor depistate că lucrează fără forme legale”.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să-mi precizați care este, la nivel național, numărul persoanelor depistate în 2013 că lucrează fără forme legale și care sunt domeniile de activitate în care acestea au fost găsite. De asemenea, vă rog să-mi precizați care sunt principalele modificări legislative pe care ministerul pe care-l conduceți le pregătește pentru prevenirea acestor fenomene de pe piața forței de muncă și care sunt recomandările pe care le faceți pentru celelalte ministere pentru stimularea angajărilor cu forme legale.

Vă mulțumesc anticipat.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, Ioan Deneș, senator PNL, Bistrița-Năsăud.

Ați vorbit un minut și 10 secunde din timpul afectat grupului dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului senator Pop, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări, foarte scurte, pentru domnul Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării „Valabilitatea diplomelor de la Universitatea «Spiru Haret»”.

Domnule ministru,

Un absolvent al Universității „Spiru Haret”, forma ID – informatică, promoția 2009, ne informează că a obținut prin hotărâre judecătorească diploma de absolvire de la această universitate.

În acest context, solicită să i se comunice dacă este sau nu valabilă această diplomă sau, mai bine spus, „se poate titulariza în baza acestei diplome?”.

În consecință, vă întreb, domnule ministru: care este opinia dumneavoastră și a ministerului pe care-l conduceți cu privire la valabilitatea acestor diplome și la posibilitatea de a fi recunoscute pentru titularizare.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată tot domnului Remus Pricopie. Obiectul întrebării: „Cum se realizează finanțarea de bază pentru preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu de stat, particular și confesional acreditat?”.

## Domnule ministru,

Am primit un memoriu la cabinetul meu senatorial, din partea domnului Vasile Ofrim, memoriu prin care-și exprimă nemulțumirea pentru faptul că, deși în conținutul art. 9 alin. (2) al Legii nr. 1/2011 a educației naționale se vede clar că statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul general obligatoriu de stat, particular și confesional acreditat, această prevedere nu se respectă.

Având în vedere cele de mai sus, cât și memoriul domnului Vasile Ofrim, pe care vi-l atașez, vă întreb, domnule ministru, care este situația de fapt și cum se realizează în acest moment finanțarea de bază pentru preșcolarii și elevii menționați în conținutul art. 9 și al art. 101 din Legea educației naționale.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Vă mulțumesc.

Doamna senator Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări. Ambele sunt adresate domnului ministru Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Prima întrebare. Obiectul întrebării: „Achitarea tranșei a IV-a a drepturilor salariale prin hotărâri judecătorești, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și Legii nr. 5/2013”.

## Stimate domnule ministru,

Aduc în atenția dumneavoastră situația drepturilor salariale restante – câștigate în instanță de către salariații din cadrul Direcției Județene pentru Agricultură Botoșani –, respectiv tranșa a IV-a aferentă anului 2013, constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, fiecare în procent de 25 din salariul de bază.

În lumina prevederilor CEDO, statul are obligația de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii într-un interval de timp rezonabil, autoritățile neputând invoca lipsa de fonduri sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei hotărâri judecătorești.

Menționez că art. 52 din Legea nr. 5/2013, Legea bugetului de stat pentru anul 2013, dispune: „În anul 2013, plata titlurilor executorii se efectuează în cuantumul prevăzut pentru acest an prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, din sumele aprobate la titlul «Cheltuieli de personal», în mod eșalonat, în tranșe trimestriale egale.”

Având în vedere cele relatate mai sus, vă întreb, domnule ministru, de ce nu s-a dispus punerea în executare a Sentinței nr. 1.237/2008, în conformitate cu prevederile legale, respectiv alocarea fondurilor necesare pentru plata

tranșei a IV-a aferentă anului 2013, reprezentând drepturile salariale restante.

Anexez prezentei întrebări memoriul acestui sindicat din Botoșani.

Cea de-a doua întrebare.

Domnule ministru,

Aduc în atenția Domniei Voastre situația drepturilor salariale ale personalului cu obiect de activitate gestionarea asistenței financiare nerambursabile comunitare din cadrul Direcției pentru Agricultură Botoșani.

Direcția pentru Agricultură, respectiv șapte salariați, ar fi trebuit, conform legii, să primească un spor de până la 25% clase. Dumneavoastră, printr-un ordin de ministru, ați dispus ca acești salariați să primească doar opt clase, în condițiile în care salariații Direcției Județene de Agricultură Iași primesc 25.

Vă întreb: cum este posibil să aplicăm o hotărâre de Guvern diferențiat de la un județ la altul? Mulțumesc frumos.

Ați consumat două minute și jumătate din timpul afectat partidului dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului senator Coca Laurențiu Florian, microfonul central.

Poftiți, poftiți, domnule senator. Mai repede, domnule senator. Ați fost sportiv de performanță, nu?! Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cristian Silviu Bușoi, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

## Stimate domnule președinte,

În ultima perioadă am primit la cabinetul meu parlamentar mai multe sesizări cu privire la faptul că există o întârziere la plata cererilor concediilor medicale încă din august 2013.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule președinte: care este situația concretă cu privire la cele menționate anterior și care sunt măsurile pe care le-ați luat în acest sens?

Mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, mai am o întrebare, domnule președinte.

Se poate?!

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Dozele de vaccin antigripal, insuficiente în județul Vâlcea”.

## Stimate domnule ministru,

În acest moment, mai multe cabinete medicale din județul Vâlcea au rămas fără vaccinuri antigripale, medicii fiind nevoiți să refuze o bună parte din pacienți, deși, în urma catagrafierii, au descoperit că sute de bolnavi de pe listele lor sunt predispuși contactării virusului gripal.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, care este situația concretă cu privire la cele menționate anterior și care sunt măsurile pe care le veți lua pentru a veni în sprijinul bolnavilor.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului senator Agrigoroaei Ionel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Chiriac Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Consider însă că acest proiect este unul vital și pentru Uniunea Europeană. De aceea, cea mai bună și mai corectă soluție este apelul la fondurile europene.

Domnule ministru,

Am marea rugăminte ca acest proiect să devină primordial pentru ministerul dumneavoastră. De asemenea, avem nevoie de informații clare despre posibilitățile de finanțare din fondurile europene în această direcție, dar și de un lobby puternic și hotărât la nivelul Uniunii Europene pentru a obține de urgență sumele necesare investiției.

Domnule ministru,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru domnul ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Condițiile precare de la Spitalul de copii «Sfânta Maria» din Iași”.

Domnule ministru,

Multe dintre saloanele și secțiile Spitalului de copii „Sfânta Maria” din Iași nu au mai fost recondiționate din 1970, anul inaugurării instituției medicale. Unitatea a devenit un real pericol pentru micuții pacienți din cauza condițiilor precare de spitalizare. Principalele cauze sunt lipsurile materiale, dar și deficiențele manageriale.

Consider că ar trebui luate măsuri de urgență, pentru că acest spital în care ne îngrijim copiii deservește nu numai Iașiul, ci întreaga regiune a Moldovei.

Domnule ministru,

Care sunt măsurile pe care ministerul dumneavoastră le poate lua în această situație și ce veți face concret pentru a scoate din mizerie Spitalul „Sfânta Maria” din Iași?

Vă mulțumesc.

Doresc un răspuns în scris.

Domnule președinte,

Am rugămintea... și a doua întrebare, către domnul ministru Eugen Orlando Teodorovici, de la Ministerul Fondurilor Europene.

Vă rog.

Obiectul întrebării: „Salba de hidrocentrale de pe Prut, obiectiv investițional strategic de grad zero pentru România și Republica Moldova”.

Domnule ministru,

În toamna anului trecut, în cadrul unei comisii de lucru comune România – Republica Moldova pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, a fost pusă în discuție realizarea unei salbe de hidrocentrale pe râul Prut. Pe raza județului Iași trebuie construite trei noduri hidrotehnice, la Bivolari, Trifești și Sculeni, iar alte șase pe raza județelor Botoșani, Vaslui și Galați. După o serie de studii, specialiștii au estimat că fiecare hidrocentrală ar putea avea o putere instalată de 9,3 MW.

Realizarea acestei investiții strategice este una de interes zero pentru România și Republica Moldova, putând contribui decisiv la independența energetică a celor două țări prietene. Nodurile hidrotehnice vor putea asigura și apărarea împotriva inundațiilor, vor crea posibilități pentru alimentare cu apă potabilă, irigații sau transport fluvial. Până în prezent însă, statul român nu a putut identifica nicio soluție de finanțare din surse proprii.

Am rugămintea să-mi transmiteți în scris care sunt măsurile pe care le-ați luat în acest sens. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ați vorbit două minute și 50 de secunde din timpul afectat partidului dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului senator Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL. Mai dispuneți de 4 minute, domnule senator.

Deci pot să citesc încet, atunci.

Cu dicție.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Da, mulțumesc.

Am o singură întrebare.

Întrebare adresată Ministerului Culturii, domnului ministru Gigel Sorinel Știrbu.

Obiectul întrebării: „Situația patrimoniului cultural de la Roșia Montană”.

Domnule ministru,

În anul 2000, cu finanțarea companiei Roșia Montană Gold Corporation, în localitatea Roșia Montană au început cercetările arheologice pentru conservarea și evaluarea potențialului arheologic și arhitectural al acestei comune din județul Alba.

Până în anul 2007, RMGC a pus la dispoziția cercetătorilor români circa 11 milioane de dolari, din care au fost amenajate o parte din galeriile romane, au fost consolidate și restaurate o serie de case din centrul istoric al comunei Roșia Montană și s-au alocat bani pentru cercetarea arheologică. Acum, când proiectul minier de la Roșia Montană este compromis, investiția din partea RMGC este incertă, la fel cum este și soarta galeriilor romane și a celorlalte clădiri de patrimoniu din Roșia Montană.

În aceste condiții, în care RMGC nu va mai investi bani pentru activitățile de conservare a patrimoniului din zonă, vă întreb, domnule ministru, care este strategia Ministerului Culturii pentru continuarea lucrărilor de punere în valoare a patrimoniului cultural-istoric din Roșia Montană și câți bani va aloca Ministerul Culturii pentru continuarea lucrărilor, începute cu ajutorul RMGC, în anul 2014.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

Ați vorbit două minute și jumătate, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Chiriac Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul central.

Se pregătește domnul senator Bujor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „Asigurarea de malpraxis – între formalism și ineficiență”.

Domnule ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu,

Sunt câteva cazuri notorii de malpraxis, care au făcut senzație în lumea medicală și au fost amplu mediatizate și dezbătute de opinia publică. Pe lângă acestea, mai sunt multe altele, mai puțin cunoscute. Cu siguranță că alte cazuri de malpraxis, deși concrete și reale, nu au fost considerate ca atare și, prin urmare, nici nu au fost semnalate.

Cazuri banale, cazuri bizare, aflate la limita normalului, sau cazuri de-a dreptul penale, toate deopotrivă s-au constituit în veritabile tragedii personale pentru pacienții afectați și pentru familiile acestora.

În majoritatea lor covârșitoare, cazurile de malpraxis au condus la solicitarea de către cei afectați de daune materiale și morale, fiind, de cele mai multe ori, obiectul unor procese civile și/sau penale în justiție.

Desigur, un caz de malpraxis afectează deopotrivă pacientul, familia acestuia, comunitatea sau societatea, dar și cadrul medical, instituția medicală și întreg sistemul de sănătate. Toate părțile menționate mai înainte se consideră prejudiciate sau cel puțin afectate moral sau material.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog respectuos, domnule ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu, să-mi specificați următoarele:

– Care sunt principiile strategiei Ministerului Sănătății cu privire la malpraxis?

– Poate fi luată în considerare o politică unitară a Ministerului Sănătății, Colegiului Medicilor și Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali în domeniul asigurării de malpraxis și despăgubirii tuturor părților posibil afectate?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Brașov, Viorel Chiriac.

Cea de-a doua întrebare, domnule președinte, adresată domnului Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni. Obiectul: „Protejarea cetățenilor români stabiliți temporar în străinătate”.

Domnule ministru Cristian David,

Conjunctura economico-socială actuală din Uniunea Europeană, libera circulație a persoanelor în perimetrul comunitar, precum și deschiderea piețelor muncii pentru lucrătorii români au determinat deplasarea unor cetățeni români în spațiul european în căutarea unor locuri de muncă. Nu întotdeauna angajatorii din străinătate și-au respectat promisiunile sau angajamentele inițiale, existând cazuri în care unii dintre aceștia au abuzat inuman muncitori, fie pe șantiere de construcții, fie în cadrul unor ferme agricole, profitând de amplasamentul izolat al acestor locuri de muncă.

Munca forțată, confiscarea documentelor de identitate, amenințări și brutalități fizice, un regim pronunțat de teroare

fizică și psihică i-au transformat pe unii dintre concetățenii noștri în sclavi.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog respectuos, domnule ministru Cristian David, să-mi specificați următoarele:

– Aveți cunoștință de existența în prezent a unor astfel de regretabile situații de abuz la adresa unor cetățeni români?

– Există o strategie care vizează schimbul reciproc de informații, dar și de atitudini între comunitățile românești din străinătate și autoritățile române pentru protejarea lucrătorilor români?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Bujor, din partea Grupului parlamentar al PSD. Mai aveți două minute din timpul partidului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare scurtă, adresată domnului ministru Remus Pricopie, de la Ministerul Educației Naționale.

Obiectul întrebării: „Programul de investiții în infrastructura școlară în județul Bacău”.

Ministerul Educației Naționale, prin coordonarea Unității de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare, derulează două proiecte cofinanțate de Guvernul României și Banca Mondială:

1. Proiectul privind reabilitarea infrastructurii școlare;

2. Proiectul privind reforma educației timpurii în România. În județul Bacău, aproximativ 100 de unități școlare – grădinițe, învățământ primar și gimnazial –, majoritatea din mediul rural, nu beneficiază de condiții optime pentru desfășurarea activităților școlare și a procesului instructiv-educativ în vederea respectării standardelor minime de funcționare și creșterii nivelului de acces la educația inițială, timpurie și de bază.

În contextul celor prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați:

1. Care este stadiul programului de investiții în infrastructura școlară din județul Bacău?

2. Care sunt unitățile de învățământ care vor beneficia de finanțare pentru modernizare și dezvoltare în anul 2014 în vederea asigurării conformității cu standardele europene privind spațiile de desfășurare a procesului educațional?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, s-au încheiat solicitările de luări de cuvânt la sesiunea de întrebări...

## **Domnul Alexandru Cordoș**

**:**

Și eu am două întrebări...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, trebuie să fiți pe listă, domnule... La interpelări sunteți dumneavoastră. ## **Domnul Alexandru Cordoș**

**:**

E o greșeală.

Dau cuvântul domnului senator Bujor Marcel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog. Dispune de 27 de minute grupul dumneavoastră.

Poftiți la microfon. Domnul senator Cordoș.

Noroc că mai aveți un minut de la partidul dumneavoastră... și bunăvoința noastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze. Poate este o greșeală undeva. Am două întrebări, voi da citire telegrafic unei singure întrebări.

Este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul întrebării: „Optimizarea activității Hidroelectrica-Serv”.

Stimate domnule ministru,

În anul 2013, pe fondul intrării în insolvență a SC Hidroelectrica – SA, sindicatele din Hidroelectrica-Serv au convenit și semnat un acord cu administratorul judiciar și conducerea SC Hidroelectrica – SA care prevedea diminuarea unor drepturi salariale și reduceri de personal.

Deși era stabilit ca odată cu ieșirea din insolvență aceste măsuri să-și înceteze efectul, Hidroelectrica-Serv a fost una dintre societățile comerciale prestatoare de servicii care nu a beneficiat de anularea măsurilor restrictive odată cu încetarea procesului de insolvabilitate.

Stimate domnule ministru,

Știind că sunteți implicat activ în eficientizarea activității Ministerului Energiei, vă întreb care ar fi soluția optimă pentru readucerea activității Hidroelectrica-Serv la parametrii normali de funcționare.

Anexez memoriul Sindicatului Hidroenergetica și Hidroserv Cluj.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Acum chiar am închis lista.

Doamnelor și domnilor senatori, vă reamintesc că au depus întrebări la secretarul desemnat al Senatului, pentru a fi transmise sub formă scrisă către miniștri, următorii domni și următoarele doamne senatori:

– Firea Gabriela, Andrei Volosevici, Bădălău Niculae, Rotaru Ion, Saghian Gheorghe, Butnaru Florinel, Butunoi Daniel, Vochițoiu... Vochițoiu Vochițoiu! Așa scrie aici. Vă rog să fiți mai atenți, secretariatul! Vochițoiu Vochițoiu îl cheamă pe domnul Vochițoiu... Îl cheamă Vochițoiu Haralambie. Popa Constantin, Lazăr Sorin Constantin, Pop Gheorghe, Florin Constantinescu, precum și o întrebare din partea domnului senator Cordoș, pe care nu a mai citit-o – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Tătaru Nelu, Ioan Cristina, Tomoiagă Ștefan Liviu și Cotescu Marin – din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Daniel Florian Cristian, Tișe Alin, Oprea Dumitru, Ghilea Găvrilă, Igaș Traian Constantin – din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Biró Rozalia – din partea Grupului parlamentar

- al UDMR;

– Valer Marian – din partea independenților. Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la sesiunea de interpelări.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Deficitul de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău și unitățile din subordine”.

În 10 februarie 2014 s-a desfășurat Adunarea Generală a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în cadrul acesteia fiind prezentat Raportul de bilanț privind activitatea desfășurată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și de unitățile din subordine în cursul anului 2013.

Acest raport a evidențiat faptul că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și unitățile din subordine se confruntă cu o creștere a volumului de activitate, care depășește media națională, și cu un deficit de procurori în vederea asigurării cadrului optim al performanței judiciare. Astfel, în anul 2013 s-au înregistrat 93.784 de lucrări de soluționat, dintre acestea fiind soluționate aproximativ jumătate. Media dosarelor soluționate de un singur procuror a fost peste cea națională, 568 de dosare, cu 9% mai mult față de anul 2012.

Instituția pe care o conduceți a elaborat Strategia de dezvoltare a justiției ca serviciu public 2010–2014 în sprijinul tendințelor de modernizare a funcționării sistemului judiciar și de consolidare a independenței și integrității justiției.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

1. Care este stadiul de implementare a strategiei la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău și unitățile din subordine?

2. Care sunt demersurile întreprinse de ministerul pe care îl conduceți în vederea suplimentării schemelor de personal ale instanțelor judecătorești pentru funcționarea eficientă a sistemului judiciar?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

Ați consumat două minute din timpul partidului dumneavoastră.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei senator Vasilica Steliana Miron, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveți cuvântul, stimată doamnă.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ponta. Domnule prim-ministru,

Legile restituirii proprietăților confiscate abuziv au vrut să fie reparatorii față de victimele sistemului comunist, dar s-au transformat în oportunitatea unei minorități elitiste de a dobândi extrem de facil bunuri și valori, separându-i pe aceștia, la ani lumină, de românul simplu. Aceste legi, care consider că au fost oportune, nu știu dacă sunt și drepte. Toate activele performante ale industriei românești au fost înscrise în Fondul Proprietatea pentru a fi despăgubite proprietățile ce nu pot fi restituite în natură.

Astfel, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților se ocupă deosebit de „transparent” de acordarea despăgubirilor celor de drept. Valoarea acestor despăgubiri se stabilește total arbitrar de către experți care folosesc ca principal criteriu notorietatea sau influența beneficiarului despăgubirii. Nu se poate explica altfel metoda evaluării unei fabrici care nu mai există de 60-70 de ani.

Domnule prim-ministru, nu considerați oportun ca valoarea reală a despăgubirilor pentru proprietățile naționalizate și care nu pot fi restituite în natură să se stabilească după un algoritm rezultat din câtimea impozitului achitat statului în perioada precedentă confiscării acelei proprietăți, și nu după o pseudoevaluare?

Veți avea surpriza că valoarea despăgubirilor va scădea cu circa 60-70%. Totodată, veți avea ocazia să constatați fraudele făcute la aceste autorități care s-au ocupat cu restituirea proprietăților și veți avea posibilitatea să aduceți banul public acolo unde este cu adevărat necesar.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, cred că... urmează domnul Bumbu Octavian. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să ne explicați de ce elaborarea noului PNDR 2014–2020 se face de către firme și institute din străinătate, respectiv Austria, folosind, de fapt, experți români, unii foști salariați ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Considerați că în cadrul ministerului, al mediului asociativ agricol, al ASAS, al institutelor coordonate sau al celor cu care colaborați nu există expertiza necesară?

Considerați, de asemenea, că experiența acumulată la elaborarea fostelor două programe similare a fost inutilă sau insuficientă? Cunoscând foarte bine angajații ministerului, știu că nu au plecat sau nu au fost îndepărtați toți cei care pot coordona un astfel de program, mai ales că nu a existat presiune temporală.

Vă rog să ne prezentați cât ne costă opțiunea dumneavoastră de a externaliza elaborarea Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Neamț, Octavian Liviu Bumbu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului senator Iovescu, independent, două minute.

Se pregătește domnul senator Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare către Guvernul României, domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României, de la senator Ioan Iovescu, membru al Partidului Poporului – Dan Diaconescu.

Subiectul: „Modificările repetate ale legislației referitoare la organizarea și funcționarea școlilor de șoferi și implicațiile acestora asupra calității în pregătirea viitorilor conducători auto”.

Stimate domnule prim-ministru,

Este deja un fapt cunoscut că, în ultimii ani, legislația privind organizarea și funcționarea școlilor de șoferi din România a suferit numeroase modificări, dar, din păcate, majoritatea dintre acestea nu au adus o îmbunătățire a calității, ci dimpotrivă. Normele ambigue referitoare la organizarea și funcționarea școlilor de șoferi, lipsa unor criterii clare privind profesia de instructor auto au dus la o degradare a procesului de pregătire a viitorilor conducători auto, fapt sesizat atât de societatea civilă, cât și de sindicatele din domeniu.

Un astfel de exemplu îl reprezintă modificările preconizate a fi introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, unde, la art. 23 alin. (5)–(8), se specifică faptul că pregătirea practică și teoretică a candidaților la obținerea permisului de conducere se face conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor construcțiilor și turismului, ministrului educației, ministrului administrației și internelor, urmând ca aceștia să aprobe și programa de învățământ.

Din informațiile care mi-au fost transmise de către sindicatele din domeniu, în prezent există la Ministerul Transporturilor un proiect prin care se dorește excluderea Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Educației Naționale din procesul de elaborare a normelor de organizare și funcționare a școlilor de șoferi.

O astfel de măsură ar duce la eliminarea a două verigi importante, implicate direct în acest proces, respectiv Biroul Examinări din cadrul DRPCIV, în calitate de evaluator, și Direcția Poliției Rutiere, în calitate de instituție care supraveghează desfășurarea traficului rutier pe drumurile publice.

De asemenea, în opinia noastră, elaborarea programei școlare pe baza căreia se organizează și pregătirea candidaților, precum și metodologia de desfășurare a cursurilor de pregătire ar fi normal să rămână în continuare în competența Ministerului Educației Naționale.

Excluderea Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Educației Naționale nu ar face decât să aducă o diminuare a siguranței traficului rutier, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, o remediere a acestei situații fiind greu de realizat.

Date fiind cele mai sus arătate, vă rog, domnule prim-ministru, a dispune verificarea celor sesizate și a-mi comunica punctul dumneavoastră de vedere. De asemenea, solicit sprijinul direct pentru a împiedica astfel de măsuri, care nu ar face decât să degradeze și mai mult procesul de pregătire a viitorilor șoferi din România.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD, Ioan Iovescu. Mulțumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Cordoș, Grupul parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Ákos Mora.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul interimar al afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Situația retrocedărilor terenurilor cu vegetație forestieră”.

## Stimați domni viceprim-miniștri,

În România, odată cu demararea procesului de retrocedare, modul de punere în posesie a terenurilor cu vegetație forestieră către diverși proprietari, persoane fizice, composesorate, unități administrativ-teritoriale și altele, a creat numeroase nemulțumiri prin faptul că multe din retrocedări s-au suprapus în momentul punerii în posesie.

Această situație este valabilă și în prezent și îngreunează procesul de restituire către proprietari.

Stimați domni,

Vă rog să-mi precizați câte astfel de cazuri sunt înregistrate, de asemenea, care este soluția adoptată pentru rezolvarea acestor situații.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ákos Mora, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu, Grupul parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al educației naționale, Remus Pricopie, și pornește din baza Memoriului nr. 597 din 29 ianuarie 2014, transmis Ministerului Educației Naționale de către Primăria Orașului Sărmașu, județul Mureș. De fapt, acest memoriu este o revenire a unui memoriu mai vechi, exact de acum un an, din 22.01.2013, și se referă la situația finanțării Proiectului de investiții „Grădinița cu program normal Sărmașu, județul Mureș”, început în anul 2008, adus până la un anumit stadiu și, practic, abandonat pe parcurs, din lipsă de finanțare.

În memoriul care vă este adresat, comunitatea locală sărmășană aduce suficiente argumente în sprijinul continuării acestor lucrări, demarate încă de acum șase ani, dintre care ne permitem să amintim următoarele:

– ciclul preșcolar în localitatea de reședință Sărmașu are un efectiv de 184 de copii (123 la secția română, 61 la secția maghiară), pregătirea preșcolarilor fiind asigurată de opt cadre didactice calificate;

– grădinița secția română funcționează din anul 2008 în clădirea internatului de fete, în condiții improprii pentru ciclul preșcolar (spații mici, fără curte, clădire P+E, grupuri sanitare inadecvate vârstei respective);

– grădinița secția maghiară funcționează într-o clădire veche din 1880, clădire care nu asigură siguranța și

securitatea copiilor și educatoarelor, cu grupuri sanitare exterioare, adică latrine etc.;

– localurile de școală (clădire liceu, școală primară, școală gimnazială, internatul de băieți) nu permit niciun fel de comasări sau restructurări din cauza numărului mare de elevi;

– în condițiile în care construcția începută nu va fi finalizată, se va degrada. Oricum, această construcție creează un disconfort urbanistic, aceasta aflându-se vizavi de biserica ortodoxă din centrul orașului.

În vederea clarificării acestei situații, dat fiind faptul că nu este singura de acest tip din județul Mureș și din țară, vă solicităm, domnule ministru, să dați curs solicitării noastre, aducându-ne clarificările necesare, precizându-ne dacă, când și cum vor fi continuate aceste lucrări.

Chiar dacă și acest proiect de investiție, ca multe alte proiecte, a trecut în coordonarea generală a Ministerului Dezvoltării Regionale, vă rog să ne clarificați acest lucru. Considerăm că este în responsabilitatea Ministerului Educației Naționale asigurarea unui climat adecvat desfășurării unui învățământ de calitate.

Cu stimă, senator Ákos Daniel Mora.

## Mulțumesc.

Domnul senator Todirașcu Valeriu. Vă rog, aveți cuvântul.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Problema malpraxisului medical”. Stimate domnule ministru,

Cuantumul daunelor de malpraxis medical încasate de pacienții prejudiciați a reprezentat, în anul 2012, doar 5% din sumele colectate de societățile de asigurări de la personalul medical și instituțiile medicale, respectiv sub 10 milioane de lei din suma totală colectată, de 200 de milioane de lei.

Aceasta se întâmplă în timp ce mass-media prezintă numeroase cazuri de malpraxis medical, în care cei prejudiciați nu reușeau să obțină despăgubiri nici după mulți ani de tergiversări și lungi procese civile.

Metodologia de despăgubire a daunelor de malpraxis stipulată în actuala lege este, cu siguranță, deficitară și nu satisface necesitățile celor prejudiciați și ale sistemului de sănătate, ci pare creată în interesul companiilor de asigurare.

Ministerul Sănătății a anunțat, încă în anul 2011, o preocupare pentru modificarea legii în interesul persoanelor victime ale malpraxisului, dar nici până acum nu s-a reușit aceasta. Actualul Guvern a publicat, de câteva luni, spre dezbatere publică un proiect de modificare a titlului XV din Legea sănătății nr. 95/2006, „Răspunderea civilă a personalului medical”, dar și acest proiect este necorespunzător privind despăgubirea mai rapidă a persoanelor prejudiciate și, chiar dacă sumele colectate sunt folosite numai în proporție de 5%, deci 95% rămânând la dispoziția companiilor de asigurări, cu toate astea, proiectul introduce obligativitatea creșterii valorii polițelor de asigurare „pentru a acoperi și daunele morale”.

Mai mult decât atât, recenta ordonanță de urgență care modifică o mare parte din Legea nr. 95/2006 nu a abordat și problema malpraxisului medical. În Senat există un proiect legislativ în dezbatere care rezolvă problema malpraxisului în interesul pacienților prejudiciați, dar și al medicilor care se întâmplă să greșească în exercitarea dificilei lor profesiuni. Din păcate, acest proiect a primit aviz negativ de la Guvern și pare că va avea soarta tuturor celorlalte propuneri legislative care nu sunt inițiate de USL.

În acest sens, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați când își propun Guvernul și actuala coaliție de guvernământ să-și asume rezolvarea acestei probleme, atât de sensibilă, dar atât de importantă pentru persoanele prejudiciate.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul legal.

Cu stimă, senator independent, Valeriu Todirașcu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului senator Pop Liviu Marian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Modalitatea de utilizare a banilor pentru cărți câștigați în instanță”.

## Domnule ministru,

Vă expun, pe scurt, următoarea situație concretă, care mi-a fost prezentată de un număr foarte mare de cadre didactice din țară:

„Domnule senator, vreau să vă pun o întrebare legată de Legea nr. 315...”

Interpelare, domnule senator.

Interpelare. Mulțumesc.

„...legată de Legea nr. 315/2006. După cum știți, profesorii au câștigat în instanță cei 100 de euro alocați materialelor didactice pe anul 2008–2009. Drept urmare, primim 815 lei. (...)

Soția mea și cu mine suntem cadre didactice, deci primim undeva în jur de 1.600 de lei. Mi se pare absurd să fim obligați să ne cumpărăm doar cărți în specialitate – specialitate care este aceeași pentru amândoi – de atâția bani! Sincer, mi-aș cumpăra un _e-book reader_ sau tabletă, având în vedere că utilizez foarte des metode de predare interactive.”

În consecință, vă întreb, domnule ministru, cum vedeți dumneavoastră această situație și cum credeți că poate fi ea rezolvată, astfel încât cadrele didactice să folosească acești bani și pentru alt gen de materiale necesare procesului educativ.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc mult de tot.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Zisu Ionuț Elie, Grupul parlamentar al PNL.

Urmează domnul senator Grigoraș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea din seara asta se referă la „Situația autorizațiilor de funcționare pentru unitățile spitalicești din Argeș” și este adresată ministrului sănătății, Eugen Nicolăescu.

Stimate domnule ministru,

Am luat la cunoștință cu îngrijorare de faptul că cinci spitale importante din Argeș, dintre cele 17 existente la nivelul județului, funcționează în baza unor autorizații cu titlu provizoriu, ceea ce ar putea crea probleme grave la nivelul sistemului de sănătate local.

În mod concret, Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul de Pediatrie, Spitalul Orășenesc Costești, Spitalul Municipal Câmpulung, precum și Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung se găsesc în situația extremă de a le fi retrase autorizațiile de funcționare.

Ținând cont de cele menționate, vă rog respectuos a-mi transmite în scris un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care sunt problemele cu care se confruntă unitățile medicale enumerate mai sus, probleme care ar putea conduce la pierderea autorizației de funcționare?

2. Care este termenul legal în interiorul căruia conducerea acestor spitale poate remedia neregulile depistate, astfel încât să nu fie afectați cetățenii care solicită serviciile medicale?

Cu încredere în răspunsul pe care îl voi primi de la dumneavoastră, vă mulțumesc, domnule ministru, pentru parcurgerea acestor rânduri și vă asigur de întreaga mea considerație.

Vă solicit răspuns în scris.

Cu stimă, Ionuț Elie Zisu, senator, Colegiul nr. 4, Argeș, Partidul Național Liberal.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Grigoraș, ultimul vorbitor din seara asta.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi, 17 februarie 2014, este adresată domnului Gabriel Oprea și are ca obiect „Transportul ilegal de persoane”.

## Domnule ministru,

Având în vedere intensificarea fenomenului de transport ilegal de persoane, făcut de conducătorii autovehiculelor particulare, cât și de unele persoane autorizate, consider că se impune adaptarea legislației la realitatea din teren, cu atât mai mult cu cât nerespectarea regimului impus de transportul public de persoane atrage, în multe cazuri, aglomerarea autovehiculelor în trafic sau nerespectarea regulilor de circulație, singura pedeapsă rămânând amenda. Aceasta, din păcate, nu oprește fenomenul care a luat amploare, așa cum ar reuși revenirea la prevederea legală prin care transportul ilegal de persoane era pedepsit cu reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor pentru un interval de timp de 30 de zile.

Cum această problemă durează deja de prea mult timp, mă văd nevoit să vă adresez următoarele întrebări: 1. Aveți în vedere...

Interpelări, domnule coleg.

...reintroducerea în lege a pedepsei menționate anterior?

Interpelări, domnule coleg. Nu suntem la sesiunea de întrebări. Interpelări.

2. Următoarea interpelare: dacă da, când aveți în vedere că se vor produce aceste modificări așteptate în legislația privind transportul de persoane?

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor,

Au depus interpelările sub formă scrisă următorii senatori:

– Trifon Belacurencu, Haralambie Vochițoiu, Ionel Agrigoroaei, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel, Saghian Gheorghe, Bodog Florian Dorel, Toma Ion, Popa Constantin, Lazăr Sorin Constantin, Pop Gheorghe, Constantinescu Florin, Grupul parlamentar al PSD;

– Nasta Nicolae, Popa Ion – Viorel Grigoraș a prezentat adineauri, Tomoiagă a prezentat... –, Boeriu Valeriu, Badea Cristian Petru, Cotescu Marin Adrănel, Grupul parlamentar al PNL;

– Tișe Alin Păunel, Ungureanu Mihai Răzvan, Emil Marius Pașcan, Ghilea Găvrilă, Grupul parlamentar al PDL;

– Biró Rozalia Ibolya, Grupul parlamentar al UDMR;

– Valer Marian, senator independent.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar. Închid ședința dedicată întrebărilor și interpelărilor.

Reluăm lucrările mâine-dimineață, cu declarații politice. Vă doresc o zi bună.

Vă mulțumesc foarte mult.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648418]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 13/26.II.2014 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei