Angel Tîlvăr

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Cătălin Zamfira – declarație politică referitoare la decizia Curții Constituționale în ceea ce privește neconstituționalitatea desemnării lui Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „Green Deal reprezintă o șansă pe care România nu are voie să o rateze!”; – Nicolae Daniel Popescu – declarație politică despre cadastrarea proprietăților prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023; – Alexandru Teacă – declarație politică intitulată „Politicile responsabile din domeniul gazelor naturale. Zona Întorsura Buzăului din județul Covasna, prioritate națională în rețeaua de gaze naturale”; – Ovidiu Victor Ganț – intervenție cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Logica PNL-istă, pe înțelesul tuturor”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică cu titlul „Ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul Orban sunt în folosul cetățenilor. PNL e partidul faptelor, nu al vorbelor!”; – Mihai Cătălin Botez – declarație politică intitulată „Viața înainte de toate! Siguranța pe drumurile României”; – Ionuț Simionca – apel către autoritățile române în luarea unor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului și pentru protecția românilor din străinătate; – Andrian Ampleev – intervenție consacrată împlinirii a 30 de ani de la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Iohannis și Partidul Național Liberal aruncă România în criză, jucându-se cu nominalizările pentru funcția de premier”;

771 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și le mulțumesc tuturor colegilor care astăzi sunt prezenți la sesiunea noastră de declarații politice.

Aș dori astăzi să mă refer un pic la un eveniment care cred că nu a beneficiat de toată atenția la noi, și anume la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și mai ales la perioada de tranziție, pentru că, așa cum știți, până la începutul anului viitor există această perioadă de tranziție, în care ieșirea propriu-zisă va fi concretizată și va fi definitivată pe diferite domenii de activitate.

Dorința mea este nu de a fi neapărat critic la adresa Guvernului, chiar interimar fiind – noi l-am demis o dată, pe bună dreptate –, dar cred că este în interesul nostru ca, indiferent de felul în care activează, Guvernul să-și facă datoria, pentru că nu trebuie să uităm că în Marea Britanie există un număr important de români care trăiesc, care lucrează, care studiază și cred că ei merită și atenția noastră, și grija noastră. Va fi un proces, dacă nu complicat, cel puțin plin de provocări pentru autoritățile statelor Uniunii Europene. Eu îmi doresc foarte mult ca toate lucrurile care țin de Brexit să fie în atenția autorităților române și îmi doresc ca și pe diferitele domenii românii să poată ști ce fac autoritățile pentru ei și în ce măsură relația noastră cu Marea Britanie este una care să avantajeze sau să fie reciproc avantajoasă.

Brexitul a fost pentru foarte mult timp cel mai important subiect de pe agenda Uniunii Europene, dar acum este momentul să privim mai departe și să vedem cum trebuie acționat în direcția menținerii convergenței între interesele române și cele europene, în contextul noii dinamici la nivelul Uniunii.

Evoluția acțiunilor politice care au însoțit Brexitul ar trebui să fie un îndemn spre o analiză profundă a viitorului Europei. Și vreau să vă spun că în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, pe care o prezidez, viitorul Europei, atenția pe care o acordăm conferinței viitoare care privește viitorul Europei este una mare. Și facem acest lucru în vederea consolidării proiectului nostru european comun*

În contextul ședinței