Titus Corlățean

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi se referă la două legi adoptate recent de un stat vecin și prieten și la simbolistica Tratatului de Pace de la Trianon.

Este vorba despre cele două legi adoptate în cursul lunii mai de Parlamentul Republicii Ungare pe tema dublei cetățenii – acordarea cetățeniei maghiare – și, respectiv, așa-numita Lege a unității națiunii maghiare, referitoare la simbolistica Tratatului de la Trianon.

Aș vrea și de la acest microfon, chiar dacă data de 4 iunie a trecut, să omagiem și să acordăm întregul nostru respect unui moment important pentru istoria României și a altor state central-europene, care, după Primul Război Mondial, după ce sistemul Tratatului de Pace de la Versailles – inclusiv sistemul Tratatului de Pace de la Trianon – și-a produs efectele, a permis realizarea unității României Mari, a permis apariția unor state precum Cehoslovacia, precum Regatul Sârbilor, Slovenilor, Croaților, a permis depășirea și închiderea unui capitol al istoriei care trebuia depășit.

Cele două legi pe care le-am menționat ceva mai devreme au fost adoptate în cursul lunii mai de Parlamentul Republicii Ungare și conțin o serie de elemente legislative de ordin politic și de simbolistică politică care ar fi meritat o poziție oficială a instituțiilor statului român, începând cu Președinția, Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, pentru că sunt lucruri care trebuie spuse public și lucruri care nu pot fi acceptate de statul român.

Din păcate, instituțiile pe care le-am menționat, spre rușinea lor, au tăcut și nu au adoptat nici până în acest moment o poziție oficială foarte clară.

Comisia pentru politică externă a Senatului a adoptat, în cursul săptămânii trecute, o rezoluție pe această temă, în care cerem Președinției, Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe să se exprime public, să adopte o poziție oficială și să intre într-un dialog și în consultări bilaterale cu partea maghiară, pentru că, așa cum spuneam, există o serie de elemente legislative și politice care sunt de o anumită gravitate care trebuie spusă și public.

Eu voi menționa, foarte pe scurt, câteva dintre aceste elemente de la tribuna Senatului.

În ceea ce privește Legea privind Ziua unității națiunii maghiare – Legea Trianonului –, vreau să fac câteva precizări.

În primul rând, este vorba despre o simbolistică politică negativă de redeschidere a subiectului Tratatului de Pace de la Trianon, prin conținutul notei de fundamentare a legii votate de Parlamentul maghiar. Este o notă de fundamentare care califică, printre altele, Tratatul de Pace de la Trianon drept dictat, care este în continuare o sursă a tensiunilor în Europa Centrală.

Același act face referire la necesitatea obținerii drepturilor colective și a autodeterminării de către comunitățile maghiare din jurul Ungariei și, mai mult decât atât, stabilește în sarcina Republicii Ungare responsabilitatea principală pentru soarta comunităților din afara granițelor, ca aparținând, așa cum spuneam, Republicii Ungare, și nu statelor de reședință, așa cum este garantat la nivel european.