Cristian Ghica

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

În fiecare an pe 4 ianuarie marcăm Ziua mondială a prevenirii cancerului.

În România, din păcate, lupta împotriva acestui flagel, precum și prevenția lui sunt deficitare. Deținem recorduri negative în Uniunea Europeană. Suntem pe primul loc la mortalitatea din cauza cancerului și pe unul din primele locuri din Europa de Est la rata de îmbolnăvire cu cancer. 78.000 de români se îmbolnăvesc anual de cancer, iar mai mult de jumătate, aproximativ 43.000, pierd lupta cu boala.

După bolile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză a morții la nivel național. 5% dintre români sunt diagnosticați cu un tip de cancer. 20% dintre români au o rudă de gradul I care suferă de o formă a acestei maladii. În fiecare zi, peste 130 de români mor de cancer. Asta deși o mare parte din decesele de cancer ar putea fi evitate. Prin programe de screening, prin dezvoltarea unei infrastructuri medicale mai bune și prin campanii de informare, românii ar putea învinge cancerul în bună măsură, raportat la cifrele de care vorbeam un pic mai sus.

Cele mai concrete exemple sunt cancerul de col uterin și cel de sân.

România este pe primul loc în UE la cancerul de col uterin, cu o rată de îmbolnăvire de patru ori mai mare decât media europeană. 4.000 de românce sunt diagnosticate anual cu această formă de cancer și aproape 2.000 mor.

Cancerul de sân este și el vindecabil descoperit în faze incipiente. Anual, în România, 9.000 de femei sunt diagnosticate, majoritatea prea târziu, astfel încât la fiecare trei ore o româncă moare din cauza acestei boli.

Scuzele se înșiră de peste 28 de ani: lipsă de fonduri, lipsă de personal, lipsă de educație etc. etc. Realitatea, pe care sunt sigur că o cunoaștem cu toții, este că în România cancerul omoară de cele mai multe ori pentru că nu este depistat la timp și tratat corect. Împreună am putea reduce semnificativ rata de mortalitate a cancerului la nivel național.

Vă mulțumesc. Lipsurile bugetare, deși sunt peste 7 miliarde de euro alocați sistemului sanitar, pot fi contracarate cu fonduri europene, care pot susține construirea de noi spitale, programe naționale de screening, tratamente și aparatură de ultimă generație.

În paralel, creșterea responsabilității în cheltuirea banilor publici în sistemul sanitar ar face posibile mai multe achiziții pentru terapie sau investigații. Condiții performante de lucru pentru specialiști și cadrele medicale, spitale curate și scăderea infecțiilor nosocomiale, încurajarea donațiilor pentru persoanele fizice și juridice către unități spitalicești – iată doar câteva dintre măsurile care ar duce, în mod indirect, la creșterea speranței de viață a conaționalilor loviți deja de o boală nemiloasă.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Fac apel pentru responsabilitate în a lua împreună decizii care pot salva vieți, din respect pentru pacienți și pentru aparținători, cetățeni egali în drepturi, conform Constituției României, cu fiecare dintre cei prezenți aici.