Vasile Filip Soporan

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, aș dori să prezint declarația politică „Exemplul german, autogestiunea și păstrarea locurilor de muncă”.

Am învățat foarte mult, de-a lungul timpului, din desfășurarea unor evenimente petrecute mai aproape sau mai departe de noi, în care am fost sau nu protagonist.

Bucuria clujenilor pentru amplasarea „Nokiaˮ în zona Jucu a însemnat și supărarea germanilor, care au constatat că, odată cu noua amplasare, vor fi dislocate și locurile de muncă din zona Essen. Nu acest lucru m-a surprins, ci vehemența cu care oamenii politici, autoritățile centrale, autoritățile locale au venit în sprijinul apărării locurilor de muncă și al păstrării activităților economice productive din Germania.

Îmi reamintesc energia cu care am apărat, în calitate de prefect al județului Cluj, împreună cu colegii mei, „Clujana”, ruinată în perioada 1997–2000, dorind ca această emblemă să fie dusă mai departe. Știu că m-am luptat pe toate fronturile, făcându-mi dușmani, ca activitatea la „Sonvetraˮ – Gherla să continue, știu ce eforturi am depus ca „Sticla” – Turda să rămână în viață, știu cât am dorit ca privatizarea de la Industria Sârmei să fie o reușită de durată, știu ce discuții am avut ca „Unirea” să se transforme, printr-un parteneriat cu Universitatea Tehnică, într-un mare centru de dezvoltare tehnologică în domeniul construcțiilor de mașini. Știu că am militat pentru dezvoltarea pe principiile economiei de piață a produselor autohtone, realizând, la un moment dat, singurul târg județean, desfășurat sub emblema ˮProdus de Cluj”.

Aș putea să continui cu preocupările avute pentru dezvoltarea investițiilor, fiind, împreună cu alți colegi, inițiatorul proiectului de realizare a Parcului industrial de dezvoltare a tehnologiilor înalte „Tetaromˮ, care astăzi se așază ca o realizare în zonă pentru dezvoltările 1, 2, 3 și 4, și de nenumăratele discuții avute cu patronatul și cu sindicatele pentru a găsi soluții de revitalizare la nivelul numeroaselor societăți comerciale din județul Cluj. De ce am amintit aceste lucruri? În primul rând pentru a arăta faptul că am avut o permanentă grijă pentru păstrarea activităților productive și pentru dezvoltarea locurilor de muncă. Astăzi, pe lângă lipsa de eficiență a unor activități economice, în păstrarea acestora și a locurilor de muncă, o presiune deosebită a apărut, cel puțin în preajma marilor localități cu potențial de dezvoltare metropolitană, o presiune din partea dezvoltatorilor imobiliari.

În această situație a reevaluărilor apare din nou tendința de a închide sau de a falimenta activitățile economice productive, cu scopul de a valorifica imobiliar terenurile disponibilizate în această manieră.

În preocupările mele pentru a nu distruge una dintre emblemele productive ale județului Cluj – este vorba de „Sticla” – Turda –, prin metoda valorificării patrimoniului imobiliar, am parcurs cu interes experiențe petrecute în Spania, Franța, Italia, Argentina și Venezuela, în care angajații au recuperat și reanimat întreprinderile aflate în pragul falimentului, printr-o metodă de transfer al acestora către salariați prin intermediul unei cooperative sau al unei societăți anonime de muncă. Patrich Lenenker, președintele Confederației Generale a Societăților Cooperative de Producție, este convins că, prin autogestiune, ar putea fi salvate mai multe locuri de muncă, această temă fiind prezentă, de altfel, și în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2007.