Gheorghe Udriște

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Cehia – de pildă – are două proceduri judiciare pentru supraîndatorare: falimentul și anularea datoriilor, de care beneficiază atât persoanele fizice, cât și cele juridice. Polonia a adoptat o lege asemănătoare în anul 2009, unde numai debitorul poate solicita falimentul, iar în Germania se oferă inclusiv posibilitatea ca debitorul să încerce o înțelegere cu creditorii înainte să formuleze o cerere pentru a deschide insolvența. În toate cele trei cazuri, datoriile care rămân

Declarația mea politică este intitulată „Apel pentru susținerea Legii falimentului personal în România”.

În 2010, în Senat, a fost adoptată o propunere legislativă privind insolvența persoanelor fizice. La începutul acestui an, aceeași inițiativă a fost amânată din nou pe ordinea de zi a ședinței plenului Camerei Deputaților, unde a fost îngropată timp de patru ani de zile. Între timp, la nivelul anului 2013, neplătite după lichidarea bunurilor și plăți eșalonate se anulează după câțiva ani.

Totodată, Fondul Monetar Internațional susține Legea insolvenței personale. În 2010, raportul misiunii Fondului Monetar Internațional semnala că introducerea Legii falimentului personal este bine-venită în Lituania. La un an după, Fondul Monetar Internațional făcea aceeași recomandare în Irlanda, iar cu doi ani în urmă, în 2009, sfătuia Ungaria să aibă în vedere o astfel de lege, în condițiile deteriorării situației financiare din țară și în scopul protejării persoanelor care au contractat credite în valută. Oficialii Fondului Monetar Internațional au făcut aceleași recomandări și în cazul Italiei și Greciei.

Care să fie motivul pentru care FMI nu insistă asupra aplicării acestei legi și în România? Țara noastră s-a angajat în fața Fondului și a Comisiei Europene să nu adopte Legea falimentului personal. În felul acesta, România a decis să protejeze numai sectorul financiar.

La insistențele Băncii Naționale, Legea insolvenței personale este amânată pe termen nedefinit. Ni s-a comunicat că inițiativa ar putea aduce pierderi în sistemul bancar, iar stabilitatea financiară ar fi pusă în pericol. Concluziile la care a ajuns Banca Națională a României nu au la bază niciun studiu de impact. Protejăm, se pare, sistemul bancar în fața cetățenilor care nu pot beneficia de aceste drepturi financiare.

Banca Mondială a comunicat oficialilor băncilor românești că Legea falimentului personal nu va genera pierderi reale pentru bănci, însă acestea trebuie să accepte că debitorul nu mai are cum să-și achite ratele. Dacă se ajunge în situația aceasta, banca nu mai poate oricum obține nicio sumă de la respectivul datornic. Amintesc că legea va stabili în mod clar cine va putea beneficia de reeșalonare și de ștergerea datoriilor, majoritatea clienților fiind capabili să-și acopere cheltuielile.

În aceste condiții, nu există niciun motiv explicabil pentru amânarea în mod repetat a unei legi a insolvenței persoanelor fizice în România.