Tudor Mohora

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că majoritatea dintre dumneavoastră v-ați ridicat de la casete raportul scris al comisiei noastre care vizează activitatea din primul semestru al anului 2007. Și dați-mi voie, ca să nu repet cele spuse acolo, pentru că noi am încercat să facem într-adevăr o sinteză a activității desfășurate în raporturile cu cetățenii și trebuie să spun că numărul cetățenilor care se adresează în continuare Parlamentului României, respectiv Camerei Deputaților, se menține la o cotă ridicată, ceea ce arată totuși că ei nu ezită să folosească această manieră de petiționare ca o ultimă instanță de recurs, ca să spun așa, dar, în același timp, și faptul că se menține un număr mare de autorități publice care nu-și fac datoria și nu rezolvă la nivelurile și în termenele corespunzătoare petițiile justificate în toate cazurile, cred eu, ale cetățenilor.

Dați-mi voie, deci, ca, din multitudinea de date, de fapte pe care noi le-am prezentat în acest raport, să exprim, în sinteză, câteva dintre concluziile pe care am dori să le rețineți. Pe primul loc, ca și în anii precedenți, se situează scrisorile care reclamă nemulțumiri ale cetățenilor cu privire la modul în care se administrează actul de justiție, mai multe în sfera parchetelor și ceva mai puține, cam la jumătate din numărul de petiții, nemulțumiri în legătură cu sentințele care au fost date în cadrul instanțelor judecătorești.

Noi am spus aici că încercând să găsim cauzele care au determinat și determină o asemenea situație... Este vorba, evident, de o anumită instabilitate legislativă, un număr foarte mare de modificări ale actelor fundamentale, Codul penal și Codul de procedură penală, inclusiv, dacă vreți, funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, la care legea de funcționare s-a modificat de vreo două ori. Deci este vorba de un anumit efect pe care această instabilitate legislativă îl are, dar, în același timp, este clar că se manifestă și punctual, cu o serie de nereguli în legătură cu modul în care unii procurori și judecători tratează spețele pe care le au pe rol.

Iată de ce concluzia pe care noi am formulat-o în cadrul raportului, având în vedere și numărul mare de procese câștigate și din ce în ce mai mare de procese câștigate de cetățeni români la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca acea prevedere legală prin care magistrații dovediți cu rea credință să fie puși în situația de a plăti în locul statului români despăgubirile dictate de Curtea Europeană, la care adăugăm noi că ar trebui ca, în materie de drepturi cetățenești, și demnitarii statului să fie puși să plătească atunci când sunt dovediți că încalcă drepturile și libertățile cetățeanului, sunt două dintre măsurile asupra cărora am putea să ne apropiem mai mult și ca executiv, dar inclusiv ca legislativ.

Un alt domeniu important care a stat pe agenda Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a fost modul în care organele statului din sfera administrației publice, dar și organele alese se apleacă asupra solicitărilor, sesizărilor cetățenilor.