Dacă ar fi să ne raportăm strict la decretul Președintelui României, v-aș spune că grupul nostru parlamentar va vota acest decret, din motive foarte limpezi. Nici nu cred că are sens să discutăm de ce este nevoie să prelungim această stare de urgență. Motivele sunt în primul rând de ordin medical. Și, atunci când e vorba de viețile oamenilor, vorbim despre cele mai importante lucruri pe care suntem chemați să le apărăm.*
Or, din punctul acesta de vedere, clar vom vota acest nou decret pentru prelungirea stării de urgență.
Pe de altă parte, constat că discuția pe care o aveți merge și într-o altă direcție: ea exprimă o nervozitate și o nemulțumire a Parlamentului*
în ceea ce privește felul în care Guvernul procedează în aceste zile. Și aici sunt câteva lucruri care sunt deja de domeniul evidenței: de la dezastrul de la Suceava la toată lipsa de organizare și toată povestea care a fost cu aeroportul de la Cluj, cu toate întâmplările care au fost acolo, bâlbele care au fost, legate de cum trebuie să procedeze populația în noaptea de Înviere. A trebuit să intervină președintele, ceea ce nu era necesar dacă lucrurile acestea ar fi fost discutate rațional, așa cum am propus o parte dintre noi într-o scrisoare pe care am adresat-o prim-ministrului și la care, din câte înțeleg, nu am primit un răspuns, ca lucrurile importante să fie discutate la nivel politic, între liderii politici care vremelnic sunt în momentul de față în conducerile partidelor parlamentare.
Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Și faptul că nu s-a întâmplat, după părerea mea, este o foarte mare eroare pe care o face Guvernul. E o mare eroare pentru că își asumă o serie de lucruri care pot fi bune, dar pot fi și rele și pot fi și foarte rele și pe care și le asumă de unul singur. Or, nu știu dacă e bine să faci lucrul acesta într-o perioadă atât de dificilă. Își asumă o serie de decizii pe care le ia, iată, fără să consulte pe absolut nimeni. Nici măcar pe Președintele României, din bâlba pe care am văzut-o ieri, nu l-au consultat.
Or, în situația aceasta, fac din nou un apel clar, care, din păcate, nu poate fi legiferat. Sigur, el poate să aibă și consecințe care să fie la un moment dat legiferate.
Haideți să deblocăm situația în care suntem în momentul de față! Există un blocaj evident între Parlament și Guvern, pe care cred că, în sinea noastră, îl recunoaștem cu toții și pe care nu cred că este bine să-l continuăm în felul acesta. Pentru că, prin acest blocaj, pierdem cu toții, pierde România, pierde populația României și pierdem și noi.*
Nu cred că este bine să continuăm în direcția aceasta. Și cred că este bine să începem să avem discuții raționale între noi în legătură cu hotărârile pe care le luăm. Altfel, o să ajungem în situația în care ordonanțele de urgență o să fie transformate, de nerecunoscut în Parlament, legile date în Parlament o să fie atacate la Curte, o să fie... și, dacă trec până la urmă, o să fie anulate prin ordonanțe de urgență. Și ajungem la un blocaj care poate să dureze cât va dura criza aceasta.
Cred, de asemenea, că, dacă vorbim de măsuri care țin de perioada postcriză, iarăși este foarte important ca aici să existe un consens asupra lor. Sigur, fiecare partid are nuanțe în ceea ce privește măsurile. Sigur că dacă ajungem la un consens nu înseamnă că el va fi aplicat _ad litteram_ de cei care vor fi la un moment dat la putere. Dar, după părerea
mea, perioada aceasta, de care vorbim, și consecințele ei, mai ales, vor dura mult mai mult decât am crezut la începutul crizei. Și faptul că vor dura mult mai mult presupune existența unui asemenea consens. Pentru că la un moment dat va fi o anumită formulă politică la putere, în alt moment va putea să fie alta, dar consensul acesta, dacă ajungem la el, trebuie menținut, repet, cu nuanțele fiecăruia dintre noi. Trebuie menținut dacă vrem ca ieșirea din toate consecințele acestei crize să fie făcută rațional și în folosul poporului român.
Cred că e momentul să începem să gândim și așa. Chiar dacă până acum precedentele au fost puține, cred că este bine să evităm erori mari care au fost făcute în crize precedente. Și nu vreau să vi le amintesc, pentru că le știm cu toții.
Cred că de data aceasta suntem în fața unei crize care are o amplitudine mult mai mare decât crizele precedente. Și, de aceea, fac un apel din nou, facem un apel cu toții, toți colegii mei: să ajungem la formule care să permită o gândire pe termen lung*, în așa fel încât să ieșim cât mai lin din toată situația aceasta complicată în care ne-a adus un virus nenorocit.
Vom vota, evident, decretul președintelui. Vom sprijini absolut orice măsură care va duce la salvarea de vieți și la curmarea cât mai rapidă a acestui moment inflamat de acum.
Dar facem, de asemenea, un apel pentru o soluție comună pentru viitor.
Vă mulțumesc.
Varujan Pambuccian · 16 aprilie 2020 · monitorul.ai