Laurențiu Nistor

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este intitulată: „A intrat conducerea portocalie a României sub papucul lui Viktor Orbán și al acoliților săi?”

Prezent la Târgu-Mureș, președintele Parlamentului ungar, laureat cu premiul ce poartă numele tunarului pașoptist Áron Gábor pentru sprijinul acordat secuimii, acordat de Consiliul Național Secuiesc, Kövér László, a declarat, din „puțul gândirii”, de jurai că-i PDL-ist: „Cererea autonomiei din punct de vedere moral mi se pare corectă și modernă. Nu doar oamenii din ziua de astăzi cer autonomia, ci este viitorul nației și voința Divinității”. Și mai susține individul că secuii din afara graniței Ungariei își cer „doar drepturile care li se cuvin în mod firesc”, îndemnându-i pe maghiari să aibă încredere în „succesul politicii naționale”.

Înaintea ceremoniei, câteva sute de persoane au mărșăluit prin oraș cu făclii și lumânări aprinse pentru a comemora maghiarii executați în 1848. N-am văzut nici măcar un singur român arborând vreun steag în bernă sau purtând doliu de ziua maghiarimii, așa cum a devenit metoda printre prietenii marelui europarlamentar-popă, un alt László, Tőkés de data aceasta. Nu s-a văicărit nici măcar un europarlamentar român că are o jenă la ficat cu reminiscență istorică de la Ip sau de la Trăznea, când „brava” armată de honvezi fascizată scotea pruncii din burțile mamelor cu parii și lega civilii cu sârmă ghimpată de tancuri, după care le dădea foc!

Chiar dacă a avut vreo crampă stomacală, românul a suportat-o cu stoicism, fără să țipe-n sus și-n jos că iredentiștii maghiari îi provocau greață sau să sară să pună opinci, pe post de chipie, pe capetele celor 13 generali maghiari care au ucis peste 40.000 de români transilvăneni, însă pe care suntem obligați să-i suportăm în orașul patronat de pașa Falcă, finul lui Zeus de la Cotroceni.

Consider că declarațiile președintelui Parlamentului ungar Kövér László privind autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc – aiurea secuiesc: conform ultimului recensământ, mai sunt doar vreo 700 de secui în România, iar secuii niciodată n-au fost nici unguri, nici trib maghiar, secuii fiind un neam turcic, cărora, ca și altor seminții, li s-a impus, cu cizma pe gât, limba maghiară timp de secole! – constituie un fapt de o gravitate fără precedent. Susținerea deschisă pe care președintele Parlamentului ungar Kövér László o acordă public autonomiei pseudo-Ținutului Secuiesc, implicând statul maghiar într-o amenințare cu intervenția în afara granițelor sale, în detrimentul altui stat membru atât al NATO, cât și al Uniunii Europene, constituie un fapt de o gravitate fără precedent și care nu poate și nu trebuie să fie tolerat. De la politica pașilor mărunți, făcuți de UDMR-riști în peste 20 de ani, s-a trecut la o nouă etapă, intervenționismul statului maghiar.

Spre cinstea sa, Markó Béla a realizat că s-a sărit calul și a încercat, măcar de ochii lumii, să dreagă busuiocul, afirmând că declarațiile venite din partea reprezentanților ungari sunt „nepotrivite” și „neadecvate”.