Petru Călian

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi are titlul „Agroturismul, colacul de salvare al zonei rurale”.

Am să prezint azi un subiect arzător, despre care s-a tot discutat, dar care întârzie să-și găsească finalitatea. Este vorba despre agroturism, componenta turismului rural care ar putea salva economia zonei rurale.

Turismul este o activitate care se adresează tuturor categoriilor sociale, îmbinând partea materială (economică) a vieții cu cea spirituală. Omul a simțit mereu nevoia de a se deconecta, de a ieși din cotidian, de a cunoaște noi locuri și obiceiuri. Deci, sub o formă sau alta, turismul a existat dintotdeauna.

Agroturismul poate fi stimulent pentru dezvoltarea locală în multe zone rurale. Acest sector permite dinamizarea activităților economice tradiționale și valorificarea particularităților culturale locale, oferind în același timp locuri de muncă și stăvilind astfel exodul rural pe care societatea românească îl deține. Am vizitat în urmă cu câțiva ani o zonă agroturistică de lângă Viena și am rămas impresionat de funcționalitatea pârghiilor economico-sociale pe care le poate oferi fenomenul de agroturism. M-am hotărât să depun un proiect de lege prin care să încurajez activitatea de agroturism prin scutirea de taxe și impozite pentru toate pensiunile care se încadrează în această categorie de turism.

La nivel european există un larg interes legat de dezvoltarea turismului rural și de capacitatea acestuia de a diminua o parte din efectele dăunătoare ale politicii agrare ale Uniunii Europene, prin protejarea moștenirii din zonele rurale ale continentului și pentru a îmbunătăți pretutindeni rezultatele turismului rural.

Agroturismul nu s-a născut într-o formă spontană, ci a fost creat în urma cercetărilor și proiectat de guvernele și ministerele agriculturii și turismului din țările Comunității Europene, pentru a da răspunsuri la o serie de probleme create de situația zonelor rurale, și anume: reducerea puternică a veniturilor agrare, abandonarea agriculturii, noua cerere de servicii privind mediul, precum și stabilitatea populației.

Țări precum Franța, Germania, Austria, Belgia, Elveția, Italia au încurajat dezvoltarea agroturismului, iar experiența lor în acest domeniu este de ordinul zecilor de ani. Am făcut o analiză asupra modelului european și am constatat faptul că statul oferă facilități de natură fiscală și materială substanțiale: în Germania, în anumite landuri, nu se percep taxe, iar în Austria activitatea este neimpozitată.

Avantajele economice oferite de agroturism sunt foarte multe: se creează direct și indirect locuri de muncă; se măresc veniturile familiei; vor exista schimburi între veniturile urbane și cele rurale; se vitalizează economia locală; se produc, de asemenea, efecte benefice asupra activităților meșteșugărești. Pe lângă aceste avantaje economice se pot aminti și cele sociale și culturale: sporirea speranțelor pentru locuri de muncă; stoparea exodului tinerilor, stabilitatea populației; scăderea numărului de case abandonate; îmbunătățirea infrastructurii publice; extinderea ofertei de servicii publice; schimburi între vizitatori și populația rezidentă; revalorificarea obiceiurilor tradiționale etc.