Adrian Țuțuianu

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnule ministru,

Eu sunt foarte bucuros că dăm semnale pozitive Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene, dar cred că ar trebui să dăm semnale pozitive și românilor. Vedeam dimineață că sunt vreo 2.000 de bucureșteni care stau la coadă la cantina de ajutor social. La mine, în Târgoviște, sunt vreo 6.000 de oameni care îngheață în apartamente și nu au apă caldă de vreo jumătate de an, pentru că acest Guvern nu plătește subvențiile datorate la energie, iar în toată țara sunt cozi interminabile la alimente, ajutoare primite de la Uniunea Europeană pentru cetățenii cu venituri reduse.

Sigur că întrebarea pe care ne-o punem cu toții este dacă acest acord ne-a adus ceva bun. Eu voi face referire la ceea ce scrie în motivarea actului normativ.

Primul lucru care s-a convenit ar fi reducerea cheltuielilor cu salariile, cu pensiile și unele transferuri sociale. Care este rezultatul pentru români, domnule ministru? Pensiile înghețate în 2010 și 2011, scăderea valorii punctului de pensie, cam 110 lei a pierdut fiecare pensionar din România – punctul de pensie a scăzut de la 45% la 39% –, renunțarea la calcularea valorii punctului de pensie prin raportare la salariul mediu, tăierea salariilor cu 25 până la 50% și continuarea acestei tăieri și în anul 2011, minciuna cu recuperarea unei părți din această tăiere din salarii este evidentă, înghețarea temporară a pensionărilor anticipate, anulăm practic un drept pe care îl conferă legea persoanelor fizice care au vechimea necesară pentru pensia anticipată, venim cu Legea ajutorului social și tăiem ajutoarele sociale și le și concentrăm la nivelul Direcțiilor de asistență socială, deși vorbim de descentralizare, iar prin Legea privind ajutorul pentru încălzire venim și tăiem ajutorul bătrânilor care au în proprietate drujbe.

Al doilea lucru pe care îl spune acordul – și aici vreau să vă pun o întrebare foarte precisă –: eliminarea stocului existent de arierate.

Am avut săptămâna trecută în dezbatere Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2010 și am propus, împreună cu domnul senator Șova, mai multe amendamente prin care voiam să vă ajutăm și am cerut să fiți de acord cu compensarea taxelor și impozitelor cu creanțele pe care societățile comerciale le au din raporturi comerciale sau civile cu statul sau cu unitățile administrativ-teritoriale. Vă ajutam să facem această compensare și lămuream cât este dator statul în acest moment la diverse societăți comerciale, lucru care nu s-a acceptat de majoritatea parlamentară.

Și atunci, nu cumva – întreb! – în spatele acestui refuz al majorității se află, de fapt, minciuna pe care o ducem și la Fondul Monetar Internațional? Mai precis, este adevărat că avem doar 1,5 miliarde de euro arierate sau este adevărat ce spun alții, că suma arieratelor se ridică undeva la sume de până la 5 miliarde de euro?