Stenogramă plen

Am să-l rog pe secretarul Senatului, domnul senator Gheorghe David, să îndeplinească ritualul de urgentare a prezenței colegilor în plen.

Bună dimineața tuturor!

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea prezent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel absent Ariton Ion prezent Badea Viorel Riceard absent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru absent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel învoire Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea prezent Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile prezent Boagiu Anca Daniela Guvern Boitan Minerva absentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan absent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin absent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus delegație

Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre absent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea absent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin absent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László absent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena delegație Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan delegație

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Mulțumesc domnului senator David pentru sprijinul acordat.

La conducerea ședinței plenului Senatului de astăzi, 23 noiembrie, voi fi asistat de către colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

83 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment.

Vă propun să începem cu ordinea de zi suplimentară, cu ceea ce nu am putut parcurge în ședința plenului de ieri – nu este o listă atât de amplă –, urmând ca, după aceea, să intrăm în ordinea de zi obișnuită, cu rugămintea către liderii de grup să fie de acord cu ideea ca la ora 12.00 să putem da votul asupra legilor organice care au termen de adoptare tacită mâine, 24 noiembrie 2010.

Dacă acest lucru este acceptabil pentru plenul Senatului, am să

Programul de lucru, program obișnuit pentru o zi de lucru în plenul Senatului, până la ora 13.00.

Intrăm în ordinea de zi suplimentară.

La primul punct din ordinea de zi suplimentară este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 22 noiembrie 2010, a următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil.

Această inițiativă legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, care este Cameră decizională.

La punctul 2 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Inițiatorii doresc să susțină acest text? De fapt, continuăm dezbaterile.

Practic, punctul de vedere a fost exprimat și de inițiator, și de Guvern, iar comisia a prezentat raportul.

Pe fondul materiei, colegii senatori doresc să intervină în plenul Senatului?

Vă rog, domnule senator Belacurencu. Este punctul la care s-a întrerupt ședința de ieri.

Vă rog, microfonul 4 pentru domnul senator Trifon Belacurencu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, discuțiile care s-au purtat ieri, un pic tensionate, nu au abordat fondul inițiativei colegilor noștri, o inițiativă, după aprecierea noastră, a Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, bună.

De ce? Pentru că în practica de zi cu zi, așa cum sunt prevederile Legii nr. 215/2001 și ale Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, s-au întâlnit două modalități.

În unele unități teritorial-administrative se aplică Legea nr. 215/2001, prin care primarul poate transmite către viceprimar atribuțiile sale, iar viceprimarul îl înlocuiește de drept pe primar, deci inclusiv în cele legate de starea civilă.

Alte unități teritorial-administrative au abordat, prin prisma Legii nr. 119/1996, care este o lege specială privind starea civilă, faptul că viceprimarul nu este menționat ca o posibilă persoană care să exercite atribuții în domeniul stării civile.

Iată de ce a fost nevoie de această inițiativă legislativă. Guvernul a susținut-o, cu anumite observații legate de faptul că Legea nr. 215/2001 ar trebui modificată.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în dezbaterile și în hotărârea sa, a spus că, la acest moment, poate fi promovată inițiativa fără să aibă amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Fiind vorba de o lege organică, propun ca votul final să fie dat la ora 12.00.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului.

Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți.

Doamnă secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

## **Doamna Irina Alexe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Necula, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune Senatului un raport de admitere, cu cinci amendamente.

Fac precizarea că raportul a fost votat cu unanimitate de voturi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule senator Țuțuianu. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă bucur că există un raport de admitere al comisiei de specialitate, adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a colegilor noștri deputați are în vedere reducerea termenului în cadrul căruia prefectul poate ataca actele administrative emise de autoritățile administrației publice locale.

Aș vrea să fiu foarte explicit cu privire la originea acestui act administrativ. De foarte multe ori s-a constatat că, în cadrul termenului de șase luni prevăzut de lege, prefecții intervin abuziv și suspendă acte administrative, unele care

au intrat în circuitul civil. Și atunci, rațiunea textului, pe care eu o consider absolut justificată, este de a reduce termenul în cadrul căruia prefecții pot ataca actele administrative nelegale, consecința fiind că acțiunea prefectului suspendă actul administrativ.

Am avut situații foarte multe în practică în care prefecții au abuzat de dreptul de a ataca acte administrative la șase luni după sau de a ataca acte administrative în situații în care au lăsat fără buget județul.

De aceea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va susține acest act normativ. El este important pentru că orice act administrativ trebuie să se bucure de prezumția de legalitate și de prezumția de autenticitate și trebuie să producă depline efecte juridice.

Vă mulțumesc _._

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Vă rog, domnule președinte. Microfonul 8.

Aș vrea să fac o singură mențiune.

Rațiunea pentru care membrii comisiei au votat în unanimitate acest termen nu este legată de cazurile izolate, care nu reprezintă un fenomen, în care prefecții au atacat acte administrative în acest termen de șase luni.

Termenul de 45 de zile asupra căruia comisia a căzut de acord este legat de celeritate, nu are legătură cu ceea ce a spus antevorbitorul meu și am vrut neapărat să fac această precizare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Cu aceste precizări, încheiem dezbaterea generală. Fiind vorba de o lege organică, cu termen de adoptare tacită mâine, 24 noiembrie a.c., votul final la ora 12.00.

În continuare punctul 4 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Colegii inițiatori doresc să susțină?

Vă rog, domnule senator Belacurencu. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O problemă importantă întâlnită, din păcate, în multe localități din România – aici aș adăuga, în mod special, localitățile care sunt amplasate pe malurile joase ale Dunării, în care se înscrie și municipiul Tulcea – o constituie starea precară în care se află instalațiile interioare din subsoluri și căminele de branșament aferente blocurilor de locuințe.

Datele statistice arată că la aproximativ o treime din blocurile de locuințe subsolurile tehnice sunt inundate de la propriile instalații de apă și canalizare.

Este foarte grav momentul în care ceea ce rezultă din partea menajeră a activității de zi cu zi reușește să ajungă în subsolurile blocurilor, cu toate consecințele pe care vi le închipuiți. Prin subsolurile tehnice, după cum foarte bine știți, trec rețelele de apă potabilă, apă caldă menajeră, conductele de tur-retur ale sistemului de încălzire. O stare umedă a subsolului tehnic are un impact cu totul negativ și asupra randamentului instalațiilor de încălzire, a sistemului de încălzire din blocurile de locuințe.

Durata normală de folosire a acestor instalații este cuprinsă, după cum bine știți, în intervalul de 40-50 de ani și ar trebui înlocuite, practic, prin grija asociațiilor de proprietari.

Din păcate, anvergura lucrărilor, costul lor și faptul că foarte mulți dintre cetățenii care locuiesc în aceste blocuri nu pot susține o astfel de intervenție, mă fac să vin cu propunerea în fața dumneavoastră ca această categorie de lucrări legate, într-un fel, de igienizarea subsolurilor tehnice, care, practic, s-ar reduce la repararea instalațiilor de apă rece și canalizare, atât din subsol, cât și la branșament, să poată fi prevăzute ca lucrări ce pot fi executate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

S-a pus problema și în dezbaterile pe care le-am avut în comisie, dar și în punctul de vedere exprimat de Guvern vizavi de fondurile necesare pentru această suplimentare – să spunem – de lucrări care pot fi executate conform acestei ordonanțe.

Am menționat atunci și menționez și acum, în numele inițiatorilor acestei propuneri legislative, că aceste lucrări se vor executa strict în baza prevederilor bugetare pe anul în curs, deci nu se solicită, practic, o sumă suplimentară, astfel încât asemenea lucrări să se încadreze în suma cuprinsă în capitolul din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009. Mai mult decât atât, nu peste tot sunt necesare aceste lucrări.

## Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Curteanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009.

Este și firesc să nu susțină această propunere legislativă, pentru simplul motiv că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 vizează cu totul alt aspect, și anume creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Propunerile inițiatorilor nu vin să crească performanța energetică a blocurilor de locuințe, cel puțin nu în mod direct, ci vin să suplimenteze o anumită categorie de lucrări, considerăm noi necesare, dar nu în acest cadru legal.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 prevede măsurile care pot fi luate la anvelopa clădirii în vederea reducerii consumului anual specific pentru încălzire în blocurile de locuințe izolate termic, la valori sub 100 kilowați oră/metru pătrat arie utilă.

Propunerile făcute de distinșii senatori nu vizează acest aspect, după cum nu vizează nici obiectivele generale urmărite prin actul normativ menționat: reducerea consumului de combustibil convențional utilizat la prepararea agentului termic pentru încălzire, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea cheltuielilor cu încălzirea locuințelor pe perioada de iarnă.

Or, prin introducerea acestei categorii suplimentare de lucrări, se excedează obiectul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009.

Pentru aceste considerente, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Guvernul nu susțin promovarea acestei inițiative legislative parlamentare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule președinte Necula.

Propunerea legislativă a fost aprobată în comisie cu unanimitate de voturi.

Sunt și trei amendamente care țin mai mult de tehnica legislativă.

Aș vrea să adaug și o motivație, de ce suntem pe poziții adverse cu ceea ce susține Guvernul. Într-adevăr, la nivel național sunt municipii – domnul senator Belacurencu a pomenit despre Tulcea, eu pomenesc despre Galați – în care autoritățile locale sunt nevoite, în prezent, să intervină în aceste subsoluri pentru că asociațiile de proprietari nu reușesc, din punct de vedere financiar, să rezolve această problemă.

Pierderile, la nivel de subsol, au legătură cu ceea ce înseamnă partea de conservare a energiei – și aici vorbesc atât de agentul termic, cât și de apa caldă menajeră –, iar această inițiativă nu face nimic altceva decât să rezolve din punct de vedere legislativ și să dea posibilitatea, chiar și autorităților locale, dar și Guvernului, să intervină în mod legal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Vă rog, domnule senator Viorel Constantinescu. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009, care are ca obiect reglementarea creșterii performanțelor termoenergetice ale blocurilor, dacă este analizată cu atenție, se poate observa că are un capitol care se referă la plaja de rețele din subsol aferentă părții de agent termic și apă caldă. Deci propunerea legislativă vine să se suprapună cu o anumită componentă.

Dacă din propunerea legislativă se scoate această trimitere la partea de rețele termice din subsolurile blocurilor, atunci ea, fără doar și poate, are un alt obiect, dar, în momentul de față, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 are în conținutul ei elemente care se referă la rețelele termice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule președinte Necula, microfonul 7.

Domnul senator Constantinescu are dreptate pe fond. Numai că, în discuțiile pe care le-am purtat la nivelul comisiei, nu a existat un punct de vedere comun și foarte clar în ceea ce privește aceste rețele. La vremea respectivă, reprezentanții Executivului nu au reușit să ne convingă – asta ca să folosesc un termen eufemistic –, dar, de fapt, ne-au spus direct că aceste rețele nu sunt prinse și nu se asimilează cu ceea ce există ca prevedere legală.

Acesta este singurul motiv pentru care această prevedere a fost făcută explicit în această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, este vorba despre o lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Da, domnule senator Mircea Diaconu, vă rog. Microfonul 2.

Cu 31 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și 5 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 927 din 23 decembrie 2003 – rectificată în Monitorul Oficial al României nr. 112 din 6 februarie 2004 –, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnule secretar de stat Gherghina, microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Gherghina** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât aceasta creează un impact bugetar de 5,2 miliarde de lei, deci circa 1% din produsul intern brut, și nu este în concordanță cu Programul de guvernare. În Programul de guvernare aprobat de Parlament s-a stabilit menținerea cotei unice.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mai mult de jumătate din locuitorii acestei țări trăiesc în case care nu se numesc blocuri și care nu beneficiază de anvelopări și de bani publici. Din impozitele tuturor caselor, o parte dintre ele, care se numesc blocuri, se anvelopează. Las la o parte faptul că, în general, mă enervează – sincer vă spun – toată această extindere: anvelopa salarială, anvelopa... anvelopăm, anvelopăm, anvelopăm!

Este adevărat, se apropie iarna și ar trebui să ne punem anvelope de iarnă, deci să ne schimbăm anvelopele.

Propunerea mea... firește că o să votez contra acestei extinderi a anvelopării, ajunge una, nu mai trebuie încă una, dar este de dorit, cred eu, să ne schimbăm anvelopele în iarna aceasta.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Necula, microfonul 7.

Mă văd silit să fiu în situația rabinului și să dau dreptate și domnului senator.

Într-adevăr, această zonă a caselor încă nu este reglementată și cred că poate face obiectul unei inițiative legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă modificarea Codului fiscal, în sensul reducerii cotei unice de impozitare, în cazul impozitului pe venit, de la 16% la 10%. Comisia a decis să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnule senator Urban, microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Iulian Urban:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Această problemă a reducerii cotei unice de la 16% la 10% cred că, din punctul meu de vedere, ar trebui să nască o atenție deosebită din partea Senatului, din partea Camerei Deputaților, care este Cameră decizională, dar probabil că ar fi trebuit să fie tratată cu o mai mare atenție și prin prezentarea unor calcule elocvente de către Ministerul Finanțelor Publice.

O să vă explic de ce spun acest lucru.

Știm că, până în momentul de față, încasările la buget din TVA, din accize în anul 2010 au crescut. Poate acest lucru este firesc, în condițiile în care a avut loc o majorare de TVA, însă, în egală măsură, încasările din impozite – din impozitul pe venit, din cota unică – au scăzut în mod firesc, dat fiind faptul că a existat o compresie a economiei naționale generată de această criză economică.

Toate teoriile economice care au avut și finalitate și au fost puse în practică începând cu anul 1929, toate studiile tehnice care au fost puse în practică în ceea ce privește colectarea sau îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor la nivelul tuturor țărilor din această lume, care au traversat, începând cu anul 1929 până azi, situații de criză, au demonstrat faptul că, atunci când se apropie finalul unei perioade de recesiune și se preconizează intrarea într-o perioadă de creștere economică, relansarea economică și, în primul rând, creșterea încasărilor la bugetul statului nu se pot face decât printr-o relaxare fiscală, pentru că aici se aplică un principiu extrem de interesant: decât să încasezi 16% din nimic, mai bine colectezi 10% din ceva.

Întotdeauna, o ieșire dintr-o criză economică nu poate să coincidă decât cu o readucere a încrederii investitorilor, a oamenilor de afaceri, a mediului privat, atât în politicile guvernamentale, cât și în capacitatea colectivă a societății și a statului de a se înscrie cu adevărat pe această linie de creștere economică și de relansare economică.

În acest context, reducerea cotei unice la 10%, așa cum a fost prezentată de Ministerul Finanțelor Publice, care a spus sec că, dacă reducem cota unică de la 16% la 10%, va rezulta o diminuare a încasărilor la bugetul de stat în cuantumul unei anumite sume care a fost prezentată în expunerea de motive și în punctul de vedere al Guvernului, a fost prezentată fals. Este fals, pentru că, începând cu anul 1929 și până azi, întotdeauna, când s-au terminat perioadele de recesiune economică și s-au aplicat măsuri de relaxare fiscală, încasările la bugetul țărilor care au apelat la măsuri de relaxare fiscală au crescut, pentru că este vorba de încasări ale unor taxe și impozite în termeni reali. Este vorba de faptul că, atunci când toată lumea, când oamenii de afaceri știu că se va intra într-o perioadă de creștere economică, vor prefera să nu mai treacă în bilanțurile contabile pierderi, vor prefera să meargă pe afișarea unor profituri, pentru că au nevoie de credibilitate atât în fața partenerilor de afaceri, cât și în fața băncilor pentru a fi solvabili. Această scădere a cotei unice la 10% vă spun că va genera creșterea încasărilor la bugetul statului, atât prin faptul că subiecții impozabili vor alege această cale a înscrierii în bilanțurile contabile a unor profituri, cât și prin prisma faptului că se va impulsiona crearea de noi companii, ceea ce va duce la apariția de noi locuri de muncă. Este un lucru firesc, care se aplică. A fost aplicat cu succes din anul 1929 până azi. Vreau să vă mai spun un lucru. S-a spus că avem un angajament în fața Fondului Monetar Internațional, să nu reducem cota unică. Cred că Fondul Monetar Internațional este un creditor. Ca orice creditor din această lume, care a dat un împrumut, este interesat să-și recupereze banii. El știe că lasă la îndemâna debitorului orice fel de posibilitate, orice fel de mecanism prin care debitorul să-și creeze lichiditățile necesare și să-și restituie împrumutul.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, este o ofertă care nu se poate refuza. Mai ales venită din partea puterii este o chestiune... Nici nu-mi dau seama dacă Domniile Lor o susțin în continuare – nu mi-am dat seama – dar, într-adevăr, este o ofertă care nu se poate refuza.

Totuși, vreau să vă atrag atenția că sunt multe prezentări și multe discuții pe această temă care sunt aproximative, nu prezintă problemele în detaliu, pentru că... am să mă refer numai la problema salariilor, unde, în realitate, nu avem nici cotă unică, nici cotă de 16%, pentru că această cotă se aplică după deducerea contribuțiilor la Casa Națională de Pensii și după deducerea contribuției la Casa Națională de Sănătate, astfel încât, la salariul brut calculat, 16% este, de fapt, 14%. Nu este cotă unică, pentru că, după cum știți, la salariile de până în 3.000 de lei, există niște deduceri personale care fac ca pentru salariile mici și, eventual, pentru cei care au mai mulți copii, să ajungă impozitul chiar la 0% sau să tindă către 0%. Aceasta este realitatea.

Deci până în 3.000 de lei există deduceri personale care se aplică într-un fel mascat, dar cota care se aplică este mai... Deci se lucrează la baza de impozitare care se deduce cu anumite sume, astfel încât suma efectivă este mult mai mică de 16%, ajunge la 10% pentru salariile mici.

Sigur, în mod evident, salariile mari ar fi avantajate de această reducere în situația salariilor. Nu știu dacă aceasta este intenția colegilor inițiatori, pentru că, dacă ar dori să sprijine salariile mici, care sunt mai afectate poate de criza economică prin care trecem, atunci poate că ar fi mai simplu de umblat la deducerile personale, la grila de deduceri, care oricum se modifică anual sau la doi ani, mărind deducerile care se aplică la 3.500 sau 4.000 de lei și sprijinindu-i pe cei care efectiv sunt afectați de criza economică. Pentru că acesta este domeniul unde pot să apară noi impozite, domeniul salariilor mici. Nu cred că în plaja salariilor mari vor apărea noi impozite dacă se reduce cota.

În ceea ce privește situația din țările vecine la care se face referire în permanență, nu cunosc situația din Bulgaria, însă în Ungaria știu sigur că la ora actuală este o impozitare în trepte și că de la 1 ianuarie se va aplica cota unică de 16% – nu 10%, ci 16% –, dar încă nu este foarte clar cum se va aplica. Poate că acolo se va aplica direct la salariul brut și va fi, în consecință, mai mare decât la noi.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ilie Sârbu. Urmează domnul senator Șerban Mihăilescu.

Am o listă mai lungă cu colegi și am rugămintea să semnalizați către mine și colegii mei pentru a putea să vă invităm la cuvânt în ordinea solicitării dumneavoastră.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru că punctul nostru de vedere este cunoscut, nu mă voi mai referi la poziția Partidului Social Democrat. Totuși, aș vrea să-l felicit pe domnul senator Urban pentru poziția pe care a avut-o, nu numai pentru că dă dovadă de curaj, ci și pentru că se numără printre puținii care semnează anumite proiecte de lege și apoi vin să le și susțină. Chiar miniștri am văzut că, după ce le-au semnat, își dau seama că proiectele nu sunt bune sau sunt în contradicție cu doctrina partidului.

Am văzut că și domnul senator Necula astăzi a avut o intervenție și o susținere a unui proiect de lege care iarăși este în contradicție cu Guvernul. Dorim să fie cât mai multe de genul acesta. Poate Guvernul se trezește între timp și va ține cont și de cei care vin din teritoriu, pentru că nu sunt problemele dânșilor, sunt problemele celor care i-au trimis aici, în Parlament.

Acum, dincolo de aceasta, ceea ce este impresionant este la nota de fundamentare. Asta voiam, de fapt, să vă prezint, poate nu ați avut timp să citiți sau nu v-ați uitat pe nota de fundamentare, să vedeți cam ce se întâmplă la ora actuală în Guvern și care este părerea Parlamentului, a senatorilor despre ceea ce se întâmplă la nivelul Guvernului.

În expunerea de motive, dânșii spun: „Am redus salariile bugetarilor cu 25%. Și pensiile au fost tăiate cu 15%. Deși nu trebuia să se înceapă cu aceste măsuri, ci cu raderea urgentă din sistemul administrației centrale și locale a corupției și jafului din banul public, totuși și aceste măsuri trebuiau luate.”

Nu-mi permit să fac comentarea textului, vă las pe dumneavoastră, poate înțelegeți mai mult decât am înțeles eu. Eu am vrut să atrag atenția asupra modului duplicitar în care unii dintre colegii noștri de la Partidul Democrat Liberal una spun, la toate televiziunile când apar, în declarațiile politice pe care le fac de aici, de la această tribună a Parlamentului, și alta fac în realitate.

Noi aveam intenția să susținem această propunere legislativă – și o să mă mai consult cu colegii mei –, cred că e bine să o susținem, fiindcă vă ajutăm pe cei care ați avut

această inițiativă și care ați crezut că Guvernul, măsura pe care a luat-o, cu 16%, și programul legislativ de guvernare nu sunt la fel de bune cum ar trebui să fie și cum le-ați gândit dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, urmat de domnul senator Cristian Rădulescu și de domnul senator Severin. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi nu susținem această inițiativă și nu e vorba aici de procent, că e 10, 12, 14 sau 16%. Poate să fie și 4%, idee avansată de un coleg de la Camera Deputaților, poate să fie oricât, noi nu susținem procedura, în sensul că o măsură atât de importantă ar fi trebuit să fie tratată din punctul de vedere al ministerului, din punctul de vedere al Legii responsabilității fiscale, din punctul de vedere al acelui consiliu care a fost înființat și care trebuie să vegheze la bunul mers al finanțelor noastre.

Eu nu cred că ne putem permite asta, indiferent de lege. Noi putem face mâine o propunere foarte bună și care ar avea un mare impact în rândul sindicatelor: de exemplu, să creștem salariul mediu la 850 de lei. Nu ne costă nimic. Și să fac o teorie, la fel de elaborată ca a domnului senator Urban, ce înseamnă impozite la nivelul țării, reducerea deficitului, și am avea numai avantaje dacă ridicăm salariul minim la 850 de lei.

Sau, începând de la data nu știu care, renunțăm la un alt aspect, fiind unica țară europeană care acordă subvenții pentru ca anumite părți de populație, într-adevăr cu probleme, să ardă gaze naturale la sobă. Este o noutate absolută, pe care o menținem.

Asemenea idei pot fi multe.

Părerea mea este că o cotă unică nu se poate schimba sub această formă, a unei propuneri cu un articol. Un salariu mediu pe țară nu se poate schimba cu o propunere legislativă. Trebuie, dacă dorim într-adevăr să facem ceva...

Și vedeți ce se întâmpla până ieri în Irlanda, de astăzi în Portugalia. Situația este extrem de delicată și nu putem să facem asemenea mișcări necontrolate, foarte repede, într-un domeniu atât de sensibil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cristian Rădulescu, urmat de domnul senator Severin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Reprezentanții opoziției găsesc în această inițiativă legislativă o posibilă mare contrazicere sau contradicție. Aparent așa este. Dacă ne aducem aminte de principiile dialecticii, pe care le-am învățat cei care avem o anumită vârstă, aș putea zice da, sunt unele contradicții, pe care le voi sublinia, dar sunt neantagoniste.

Știm cu toții care sunt diferențele dintre voință și putință, mai ales în politică, dintre ce putem și ar fi indicat să facem pe termen mediu și lung și ce este obligatoriu să facem pe termen scurt, dintre atitudinea pe care pot și trebuie să o aibă unii colegi senatori, reprezentanți uninominali ai colegiilor lor, și ceea ce ei, ajunși în Executiv, își dau seama că se poate face, și știm la ce ne referim.

Pe termen mediu și lung, sigur că ar fi foarte bine, și sunt de acord cu colegul Iulian Urban și cu colegii liberali care au aplaudat, să scădem impozitarea pentru a avea o relansare economică, însă pe termen imediat, strict astăzi și mâine, când trebuie plătite pensii și salarii, de unde acești bani dacă se reduce cota de la 16% la 10%, o sursă foarte importantă?

De aceea, trebuie să ne aplecăm, sigur, cu generozitate asupra viitorului, dar cu responsabilitate asupra prezentului.

Nu văd contradicții antagoniste în această chestiune. Și noi, la conducerea partidului, prin cei care se pricep la aceste chestiuni – și vorbesc de colegul Videanu –, am schițat un model care arăta că este posibil pe termen mediu și lung să se crească salariul mediu, în condițiile în care se scad anumite impozitări, iar modelul funcționa. După aceea vine FMI și ne spune, pentru ziua de astăzi, că nu este indicat să scădem impozitarea până când condițiile economice nu vor permite acest lucru. Atunci, sigur, ne tot lovim între dezideratele noastre generoase și lucrurile pe care ni le permite realitatea.

Așa că faptul că un număr de senatori PDL aleși uninominal au semnat această inițiativă arată ceea ce și noi, pe viitor, am vrea să se întâmple să crească salariul mediu, să scadă impozitarea și, în general, peste tot să curgă lapte și miere, dar trebuie să ne restrângem la ceea ce momentul zilei de astăzi ne impune.

Mulțumesc. Domnul senator Severin. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să spun cu plăcere că sunt coinițiator al acestei inițiative legislative. Îmi aduc aminte că am prezentat-o de mai multe ori în interiorul Grupului parlamentar al PDL, chiar domnului prim-ministru Emil Boc, și am fost un fervent și vocal susținător al acestei măsuri. De aceea, când în urma unor discuții colegul Iulian Urban a transpus-o pe hârtie și am devenit coinițiator alături de dânsul, a fost o onoare, o plăcere și-i mulțumesc în continuare că a concretizat mai multe discuții purtate.

Legat de fondul problemei: nu cred că mai este nevoie să arătăm că în momentul de față poate că zona cea mai suferindă a economiei este zona privată, zona micilor întreprinzători, zona întreprinderilor mici și mijlocii, pentru care, din păcate, actualul Guvern nu a făcut absolut nimic.

Îmi amintesc că în iunie 2010, când am votat moțiunea, argumentul meu a fost că pe lângă scăderi, pe lângă tăieri, trebuie să avem și anumite măsuri legate de o creștere economică. Din nefericire, anul se termină și nicio asemenea măsură nu a fost luată. De aceea, mi se confirmă încă o dată faptul că am procedat corect atunci când am decis să votez în favoarea moțiunii.

Legat de ceea ce se întâmplă, aș vrea să spun că, în fond, Guvernul a acționat permanent în spiritul tăierii: să tăiem de colo, de colo. Cred că nu ar fi o ideea rea dacă, din punct de vedere heraldic, actuala administrație, actualul

Guvern și-ar pune o siglă formată dintr-o drujbă și o coasă suprapusă, să-l denumim „Guvernul drujba și coasa”. Cred că ar fi o chestiune extrem de potrivită pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni.

Legat de restul aspectelor spuse aici, cred că ar mai fi de subliniat două lucruri: dialectica este o creație a Antichității, dusă la perfecțiune de Hegel, așa că ar trebui să o știm cu toții, iar acum nu are nicio legătură dacă Engels a creat un anumit tip de dialectică.

Legat de procedura despre care a vorbit domnul senator Mihăilescu, sunt și eu de acord că procedura nu a fost cea mai potrivită pentru a fi adoptată, pentru că măsurile importante pentru țară se adoptă printr-o cu totul altă procedură, respectiv apare Președintele României la televizor, anunță măsurile și de a doua zi toată lumea, fericită, le transpune în practică.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Rușanu.

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Haideți să încercăm să nu politizăm acest lucru, pentru că, practic, toți suntem interesați să depășim această criză și economia să funcționeze.

Aș vrea să vă aduc aminte tuturor câteva cifre.

Până în 1995, impozitul pe profit în România era de 45%. În 1996, în timpul Guvernului Isărescu

, s-a redus de la 45% la 38%...

În 1996 era domnul Isărescu.

Scuzați-mă, în 2000, corect. În 2000 s-a redus la 38%, în timpul Guvernului Isărescu, cu toată opoziția de atunci a Fondului Monetar Internațional și a domnului Thomson, la vremea respectivă.

De la 38% s-a redus, ulterior, la 25%. De la 25% în anul 2004, atenție, începând cu 2005 am redus, când a venit la putere Alianța DA, de la 25% la 16% acea cotă unică.

La acea dată, în 2005, opoziția Fondului Monetar Internațional a fost atât de mare încât, practic, s-a rupt acordul cu el și am mers pe o cotă unică de 16%.

Acum părerile sunt împărțite. Eu susțin în continuare – și mulți investitori și specialiști în finanțe – că cota unică de 16% și-a arătat roadele și a fost o parte componentă a acelei creșteri economice înregistrată în perioada 2005–2008.

Aș vrea să-i aduc aminte distinsului meu coleg de la finanțe, domnul Gherghina, că în 1997 impozitul pe chirii era de 40%. Începând din 1998 s-a redus de la 40% la 16%. În aceste condiții, încasările la buget s-au dublat. Deci cu cota de 40% adunam 100 de lei, iar prin cota de 16%, diminuată – deci mai puțin de jumătate –, adunăm 200 de lei. Întotdeauna diminuarea impozitelor determină acea colectare mult mai bună și adunarea mai multor bani, ca să fiu pe înțelesul tuturor.

În comisie am susținut însă ca această cotă de 10% să se aplice atât pentru impozitul pe venit, adică la salariați, cât și impozitului pe profit, adică la firme, pentru că degeaba aplic la salariați dacă nu aplic la firme, ca ele să beneficieze de mai mulți bani, să le rămână în buget, ca să poată angaja și toate celelalte.

Vin aici cu o expresie, „anvelopa”.

Atenție, pentru anvelopa salarială – pentru care Fondul Monetar Internațional comentează atât de mult –, pentru ea vreau să iau mai mulți bani. Sigur că da, vreau să iau mai mulți bani, însă Fondul Monetar Internațional răspunde pentru anvelopa veniturilor, nu pentru anvelopa socială. Pentru anvelopa socială au răspuns întotdeauna Executivul și clasa politică.

Colegul meu nu este aici ca să-l enervez.

Atenție, diminuarea cotei va însemna o diminuare nu numai a sumelor adunate la buget, dar și o diminuare a șomajului. Asta este o politică socială de care răspunde Executivul și care nu interesează Fondul Monetar Internațional, care, așa cum se spune, este un bancher.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Frunda György.

Și domnul Șova mai este înscris pe listă la intervenții.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Asta este greutatea celui care vorbește mai târziu, este foarte greu să spună lucruri noi fără să se repete și totuși să fie învingător, dar voi încerca acest lucru.

Eu cred că atunci când adoptăm o lege de o asemenea importanță prima noastă obligație este să punem un diagnostic exact situației din România. La cum se prezintă România lui 2010 din punct de vedere al taxelor, al impozitelor și TVA-ului, avem țara care are cele mai multe taxe și impozite directe și indirecte, peste 130. Este unul dintre puținele domenii în care suntem pe locul întâi, din nefericire, în Uniunea Europeană.

Cum stăm cu TVA în 2010? Mai prost decât în 2009 și mai bine decât în 2011. Mergem într-o direcție proastă. De ce? Pentru că obligăm agentul economic, comercial, asociațiile individuale, societățile profesionale să-și plătească TVA-ul. În situația în care nu și-l plătesc, plătesc penalități de întârziere foarte mari. Și ce face „domnul stat”? Nu plătește TVA-ul societăților economice și nu are nicio sancțiune.

Mai mulți senatori și deputați am încercat să corijăm această problemă, am încercat să compensăm TVA-ul între agentul statal și societățile comerciale, dar fără succes.

Eu am avut o inițiativă legislativă, care a trecut de Senat și a căzut la Camera Deputaților, care prevedea ca TVA-ul să fie plătit în momentul încasării sumei, nu al emiterii facturii, așa cum este logic și așa cum este în majoritatea țărilor europene. Am fost refuzați de Ministerul Finanțelor Publice.

Scuzați-mă că v-am întrerupt în timpul convorbirii telefonice, domnule secretar de stat. Nu vreau să vă deranjez, dar aș dori, dacă se poate, să reacționați la întrebările pe care le pun.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cerea instrucțiuni de la Fondul Monetar Internațional.

E posibil. Sper să fie pozitiv.

Vă rog, domnule senator.

De fiecare dată, Ministerul Finanțelor Publice – și nu mă refer numai la actualul minister, ci în cascadă, în ultimii 6–8 ani –, cu mici excepții, mă refer și la cele arătate de domnul senator Rușanu, a prezentat o rigiditate, o neanalizare serioasă a problemei.

Pentru mine este o mare decepție prezentarea de astăzi a Ministerului Finanțelor Publice. Ministerul Finanțelor Publice trebuia să vină astăzi cu o analiză comprehensivă cu privire la ceea ce înseamnă un impozit de 10%, cu o proiecție pe 6 luni, 12 luni, 2 ani, 4 ani.

Știu și eu că înseamnă strângerea curelei – nu știu dacă pentru 12 luni sau 6 luni, cam acestea sunt analizele –, dar știu că după acea perioadă vom avea venituri mult mai mari. Știu că la ora actuală investitorii pleacă din România.

Vă amintesc ce a spus ambasadorul SUA, domnul Gitenstein, zilele trecute, și anume că investitorii români pleacă din România și pentru că statul român nu le plătește TVA-ul, pe lângă corupție și pe lângă celelalte aspecte.

Știu că ambasadorul Germaniei a spus că Mercedes-Benz, când avea posibilitatea să vină în Ardeal, nu a venit pentru că nu avem infrastructură, iar condițiile din Ungaria sunt mai bune, iar Mercedesul se va asambla la Kecskemét, nu în Ardeal, și asta este o mare pierdere pentru noi.

Or, dacă am acest diagnostic de impozitare și de taxare exagerată, dacă am un stat care nu-și plătește obligațiile către investitori, dacă știu că sunt în concurență directă acerbă și nemiloasă cu vecinii mei care au făcut pași înaintea mea, nu este logic și nu este interes național – ceea ce numesc eu interes național –, al tuturor, să asigur investitorului străin o situație mai confortabilă și o stabilitate financiară mai mare în România? Nu aceasta este soluția care pe mine mă va ajuta în următoarea perioadă?

Nu mai vorbesc despre faptul că statul va încasa mai mult – și o va face peste un an –, nu mai vorbesc despre faptul că și societățile comerciale românești, investitorul autohton, vor avea posibilitatea de a angaja mai mulți oameni, de a asigura mai multora mai mult, nu mai vorbesc despre faptul că am avut o lege complet greșită a impozitului forfetar, minimal sau numiți-l cum vreți, care a dus la moartea a peste 50.000 de societăți comerciale și la trimiterea în șomaj a peste 100.000 de oameni.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Șova, urmat de domnul senator Filip. După aceea vom încheia dezbaterea pe marginea acestui text.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ascultat cu foarte mare atenție propunerea colegului nostru, domnul senator Urban, și, după aceea, ascultându-i pe cei care au vorbit după Domnia Sa, am înțeles de la domnul senator Șerban Mihăilescu că deciziile importante nu se iau în Parlamentul României, ci se iau prin alte locuri, iar Parlamentul României este un fel de ghișeu de avizare a opiniilor altora din afara Parlamentului României.

Am aflat, de asemenea, de la domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, că în Grupul parlamentar al PDL nu este nimeni care să se priceapă la impozite, ci este numai domnul Videanu, care însă nu este senator al României.

Nu vreau să continui cu toate lucrurile pe care le-am auzit spuse împotriva domnului senator Urban, dar voiam să remarc, de față cu toți colegii, contradicția evidentă dintre Domnia Sa și grupul politic pe care îl reprezintă și să-i fac invitația oficială de a se alătura opoziției.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Petru Filip, microfonul 2. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să încep prin a spune că un astfel de subiect, într-adevăr, nu ar trebui să îmbrace haina politică, ci ar trebui să fie un subiect care să ne intereseze în perspectivă, plecând de la o întrebare simplă, pe care mi-o pun și eu și probabil că oricare dintre noi, la un anumit moment, și-o pune: de ce ar trebui să vii să investești în România astăzi?

Nu vreau să-i fac o critică domnului secretar de stat Gherghina, pentru că dânsul reprezintă Ministerul Finanțelor Publice și este responsabil cu bugetul. Aici nu este o chestiune de adunare și de scădere, ci este o chestiune care să privească perspectiva de dezvoltare economică a României într-un cadru concurențial deosebit de dificil și acerb.

Eu sunt un semnatar al propunerii legislative și nu mă derobez de ea. Asta apropo de discursul de dinainte, al domnului senator Șova.

Aș vrea însă să luăm această propunere legislativă în sensul importanței ei în perspectiva atragerii investițiilor și, într-adevăr, pentru mărirea acelei baze de impozitare, care să ducă, într-adevăr, la creșterea surselor de venituri.

Și mai este încă o problemă la care România va trebui să se gândească. În condițiile în care suntem la frontiera de est a Uniunii Europene, există marele pericol, în această perioadă de criză, al unor transferări de investiții în spațiul extraeuropean, lucru pe care și alte țări ale Uniunii Europene aflate în această zonă periferică îl au în atenție în acest moment. De aceea cred că abordarea unei astfel de propuneri legislative nu trebuia făcută numai prin prisma unei simple adunări sau scăderi.

Într-adevăr, Fondul Monetar Internațional, ca orice instituție bancară, are nevoie de garanții, dar nu cred că va trebui să ne asumăm, ca politică guvernamentală, indiferent de ce Guvern este, motivațiile Fondului ca motivare a deciziilor pe care noi le luăm într-un anumit moment.

De aceea cred că această decizie, pe care astăzi va trebui să o luăm, ar trebui să aibă, într-adevăr, această structură nepolitică și una care să se refere la ceea ce vom oferi investitorilor mai departe, pentru ca, într-adevăr, să avem și plătitori de taxe și impozite, pentru că, deocamdată, focalizarea se face mai mult pe cheltuirea unor bani decât pe atragerea de venituri la buget.

## Mulțumesc.

Eu aș adresa o întrebare domnului secretar de stat Gherghina și o spun absolut neutru.

Recent, Guvernul României a adoptat cadrul fiscal pe termen mediu. Deci este deja o decizie asumată, este o decizie comunicată partenerilor noștri internaționali: și Fondului Monetar Internațional, și Comisiei Europene. M-am uitat puțin peste aceste cifre și ele indică, în linii mari, păstrarea aceluiași nivel de venituri la buget, în jur de 32%, cu mici fluctuații.

Dați-mi voie să vă spun că eu cred că este anormal ca o decizie atât de importantă, care ne angajează pe termen mediu și, într-o formă sau alta, angajează și guvernele viitoare, pentru că e vorba de o chestiune pe cinci ani de zile, să nu fi fost prezentată, dezbătută și aprobată de Parlamentul României.

Cred că este un lucru care ar trebui să fie rezolvat într-un fel, pentru că astfel și Guvernul s-ar pune la adăpost de critici justificate cu privire la lipsa de claritate și de transparență, inclusiv democratică, cu privire la decizii atât de importante. Cadrul fiscal pe cinci ani de zile este un document extraordinar de important. El este ghidul fiscal după care ne vor judeca toți partenerii noștri, fie că sunt investitori privați, fie finanțatori instituționali ai României.

Și vreau să transmiteți și Guvernului, și ministrului finanțelor publice, și prim-ministrului, cred eu, solicitarea noastră ca o dezbatere de acest gen să aibă loc, poate, înainte de prezentarea bugetului pe anul viitor, pentru ca întreg Parlamentul – și Senatul, în speță – să poată să aibă o imagine mai clară cu privire la cadrul și constrângerile la care suntem supuși. Și poate că acolo imaginația și creativitatea

parlamentarilor României, indiferent de partidul politic, ar putea să fie de folos în această direcție.

Deci cred că este un lucru nefiresc.

A doua întrebare pe care o am: ce rol are Consiliul Fiscal? Pentru că, până la urmă, asistăm la puncte de vedere ale Consiliului Fiscal, care sunt interesante, sunt remarci, inclusiv critice, și la recenta rectificare. Există în acest moment o relație structurată și funcțională între Consiliul Fiscal, pe care l-am creat prin Legea responsabilității fiscale, și acțiunea Guvernului sau nu este decât o butaforie: am creat-o ca să dăm satisfacție Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene și, când oamenii aceștia, cei mai buni specialiști din România, se pronunță într-un fel, Guvernul ține sau nu ține cont de aceste puncte de vedere?

Dacă-mi permiteți, prin Legea responsabilității fiscale s-au stabilit o serie de reguli fiscale. Printre aceste reguli fiscale este și aceasta că, atunci când se inițiază orice act normativ de către Guvern sau de către Parlament, trebuie să fie consultat Consiliul Fiscal pentru a-și exprima un punct de vedere asupra impactului și asupra modului cum ar putea fi recuperat acest impact.

Apropo de întrebarea referitoare la cum funcționează relația dintre Guvern și Consiliul Fiscal, avem o relație care, după părerea noastră, funcționează. Înainte de fiecare rectificare solicităm și avizul Consiliului Fiscal. Avizul Consiliului Fiscal este discutat în ședința de guvern și se vede exact care sunt punctele și unde ar putea să aibă dreptate sau unde ar putea Guvernul să nu fie de acord cu el și, de asemenea, mai departe, avizul Consiliului Fiscal pleacă cu actul normativ la Parlament. Și în comisiile de specialitate, în Comisiile pentru buget, finanțe din Parlament, am discutat și avizul Consiliului Fiscal, punctul de vedere al Consiliului Fiscal, pentru a crea posibilitatea unei analize, a unei opinii neutre, ca să vedem exact dacă noi, cei din Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul, am făcut corect evaluările sau nu.

Legat de ce se discută astăzi, noi am avut discuții în cadrul coaliției, în cadrul partidelor care susțin Guvernul, am avut analize, am avut calcule detaliate pe toate variantele: și calcule de impact direct, și calcule de impact indirect, și pe termen scurt, și pe termen lung. Apare problema care s-a ridicat și aici: există acel impact imediat, pe următoarele 8–12 luni, și indiferent ce ai face, când reduci un impozit, trebuie să ții seamă de golul de venituri care se creează.

Am vrut să fiu foarte scurt în fața dumneavoastră, să nu vă rețin cu tot felul de detalii și cu tot felul de explicații.

Acel gol de venituri, pentru 2011, am spus că este de aproape 1% din PIB. Problema care se pune este: ce facem în aceste condiții cu acel gol de venituri?

Noi am venit în fața dumneavoastră cu Strategia fiscal-bugetară și cu legea privind aprobarea plafoanelor unor indicatori, care a fost adoptată de Senat și, ca anexă la nota de fundamentare, era Strategia fiscal-bugetară a Guvernului până în 2013, cu toate detaliile și cu tot ce intenționează Guvernul să facă, potrivit Programului de guvernare.

Mulțumesc.

Domnul senator Urban, un scurt comentariu, microfonul 2.

## Foarte scurt, domnule președinte.

Ceea ce spune domnul secretar de stat este adevărat, însă este adevărat până la un punct. Domnia Sa este acel director economic al companiei care vine și prezintă o situație a unor cifre reci, însă în momentul de față avem o certitudine: avem niște subiecți impozabili, avem un număr de companii în România care plătesc această cotă unică.

Problema este că, în condițiile în care noi nu venim cu o relaxare fiscală, această bază de impozitare nu are șanse reale să crească, astfel încât deficitul despre care vorbiți dumneavoastră, care s-ar produce, teoretic, prin diminuarea cotei unice de la 16% la 10%, s-ar putea oricum să apară, prin prisma faptului că în 2011, în condițiile în care nu va exista niciun fel de relaxare fiscală, acele companii își vor reduce numărul, vor intra în insolvență, vor apărea noi cazuri de falimente, noi pierderi de locuri de muncă, astfel încât în momentul de față este o certitudine, aproape, faptul că în 2011, fără o relaxare fiscală, este posibil ca lucrurile, în continuare, raportat la 2010, să aibă o pantă descendentă.

Ceea ce ne oferă, ca măsură de siguranță, o relaxare fiscală, cel puțin pe acest segment, este legat de faptul că, în condițiile în care există o perioadă tranzitorie – care eu cred că nu poate fi mai mare de șase luni, maximum opt luni de zile –, în aceste condiții în care, oricum, noi suntem securizați de un acord cu Fondul Monetar Internațional – și să nu uităm că, în Senat și în Camera Deputaților, am votat un set de legi foarte bune care au întărit capacitatea de control a statului, au dat puteri sporite organelor din zona Gărzii Financiare – se va crește puterea autorităților în ceea ce privește

capacitatea de a gestiona și de a elimina evaziunea fiscală și cresc încasările la bugetul de stat.

Toate aceste măsuri, dublate de o măsură de relaxare fiscală, nu ne vor aduce decât beneficii și ne vor garanta cel puțin un lucru: că este posibil, în proporție foarte mare, ca viitoare alte investiții majore care se vor realiza în Estul Europei să se facă aici, în România. Altfel, fără aceste relaxări fiscale, s-ar putea ca anul viitor să ne trezim că sunt companii foarte mari care vor prefera să-și realoce activitățile din România, astfel încât nu avem decât să încercăm să mergem pe varianta cea mai bună pe care... repet, aici nu este vorba de o decizie politică, este vorba de interesul național, iar în momentul de față avem nevoie de cât mai mulți investitori, de cât mai multe companii și de crearea de noi locuri de muncă.

Vă mulțumesc. Domnule senator Oprea, microfonul 2. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Se spune că istoria ne ajută să învățăm din lecțiile ei. Criza economică din anii ’29–’40, fiindcă nu trebuie să ne oprim la anii ’33, a însemnat trei curbe de sacrificiu groaznice. Este adevărat, între 8 și 12% fiecare dintre ele.

După o primă curbă de sacrificiu în România, de anul trecut..., este adevărat că, dacă prima ar fi avut loc la începutul anului, probabil acel procent de diminuare a salariilor ar fi fost de numai 12,5%, dar, fiindcă am tărăgănat-o, a trebuit să venim cu 25% reducere a salariilor.

Se pare că există o bună intenție, prin ceea ce s-a afirmat până acum din partea Guvernului, de readucere a salariilor printr-o creștere a celor actuale cu un procent consistent – zic eu – de 15%. Ce efect are? O creștere a cheltuielilor. Coroborez acest aspect cu ceea ce, corect, a prezentat domnul senator Dan Radu Rușanu, că, pe vremuri, când economia „duduia” și aveam o rată a creșterii economice de 6–8%, ne-am permis luxul să atragem capitalul străin prin politici fiscale, una dintre ele fiind și cea de diminuare a impozitului pe venit.

În momentul de față, cred că trebuie să o spunem, e un gest deosebit de curajos al Guvernului faptul că nu încearcă să vină cu o a doua curbă de sacrificiu. Ceea ce se întâmplă, vedeți, în Irlanda acum este valul doi. Nu avem niciun semnal categoric că din anul 2011... Chiar poziția Băncii Naționale a României și a altor specialiști este că o creștere economică va fi sesizată abia din trimestrul II al anului 2011. Nimeni nu se împotrivește să existe astfel de politici pentru încurajarea atragerii capitalului străin în România, dar nu este cel mai bun moment.

Știu că, conform tehnicii legislative, atunci când vii cu o inițiativă, vii și cu o fișă fiscală – tradiția aceasta a dispărut – pentru că nu am mai visa astăzi în Parlament, ci am vorbi concret. Nu a făcut Guvernul acest lucru, dar noi am apelat la niște experți care au evaluat impactul unei astfel de inițiative legislative.

Nu sunt printre semnatari și țin minte că am discutat cu colegii, este foarte bună măsura, dar nu pentru acum. Mie nu mi se pare corect să mă împrumut în afară ca să plătesc salarii – fiindcă aceasta este problema de acum, dincolo de pensii, pe care oricum suntem angajați să le plătim – și să venim cu altă măsură care să ne diminueze și veniturile. Păi, ne ducem într-o groapă din care chiar nu mai putem ieși. Așa trebuie judecat, și nu cu patimă. Cine nu ar vrea să crească venitul oamenilor?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă invit să ne pronunțăm cu privire la acest text.

Argumentele au fost prezentate. O discuție extrem de serioasă și de profesionistă.

Mulțumesc tuturor celor care au intervenit în această dezbatere.

Este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

La punctul 6 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii doresc să susțină textul?

Domnul senator Pașca dorește să susțină propunerea legislativă.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

În contextul degradării nivelului de trai, al creșterii impozitării mediului de afaceri – determinate de evoluțiile financiare interne și externe –, al presiunilor și riscurilor sociale, al creșterii deficitului bugetar se impune adoptarea unor măsuri de susținere economică a mediului de afaceri românesc, așa cum am făcut și prin inițiativa legislativă anterioară.

În baza acestor considerente, am propus o serie de completări la Legea nr. 95/2006 cu scopul de a sprijini persoanele asigurate care au cel puțin două surse de venit, prin reducerea contribuției la asigurările sociale de sănătate.

În acest sens, se stimulează activitatea acestor categorii de salariați, liber-profesioniști sau angajatori, rezultatul final fiind în avantajul bugetului de stat, și anume: cresc plătitorii reali de taxe și impozite prin declararea veniturilor, automat va crește și valoarea contribuției la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, se diminuează, bineînțeles, evaziunea fiscală și se elimină economia subterană.

Concret, se propune modificarea art. 257 alin. (3): în cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a) și e), alin. (2[1] ) și la art. 213 alin. (2) lit. h), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri, după cum urmează:

– persoanele care au două surse de venit plătesc 50% din contribuția lunară de 5,5% pentru cel de-al doilea venit;

– persoanele care au mai mult de două surse de venit plătesc 25% din contribuția lunară de 5,5%, începând cu cel de-al treilea venit.

Sper, domnilor colegi, să fiți în asentimentul nostru, că și această propunere legislativă vine să încurajeze nivelul veniturilor la buget și activitatea economică, bineînțeles. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul subsecretar de stat Raed Arafat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Și bine ați venit în Senatul României!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Față de schimbările preconizate prin propunerea legislativă mai sus menționată, precizăm că administrarea creanțelor bugetare reprezentând contribuții sociale de sănătate este un proces de mare complexitate, având în vedere prevederile legislative specifice fiecărei categorii de personal asigurate cu privire la veniturile asupra cărora se calculează contribuțiile, perioadele de decalare și perioadele de virare a contribuției, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească diferitele categorii de asigurați pentru a beneficia de servicii medicale, precum și realizarea procedurilor și instrumentelor necesare asigurării schimbului de informații între Agenția Națională de Administrare Fiscală și casele de asigurări de sănătate, informații care sunt utile caselor pentru stabilirea calității de asigurat în vederea prestării serviciilor medicale.

Astfel, în vederea diferențierii procentelor de contribuții de asigurări sociale de sănătate în funcție de numărul surselor de venituri pe care le realizează persoana asigurată, este necesară finalizarea reformei contribuțiilor sociale, care se derulează în prezent și care are în vedere armonizarea legislației cu privire la unificarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale, redefinirea competențelor tuturor instituțiilor implicate în acest proces, precum și preluarea de către o singură instituție a activității de colectare a tuturor contribuțiilor de asigurări de sănătate.

În consecință, Ministerul Sănătății și Guvernul nu susțin această propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Ion Rotaru, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată în vederea realizării unui raport privind Propunerea legislativă de modificare și completare a articolului 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate publică a adoptat un raport de admitere fără amendamente.

Caracterul legii este de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 1.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Aș vrea să atrag atenția asupra a două probleme pe care le poate crea această inițiativă legislativă și aș exemplifica primul aspect.

Dacă cineva are un câștig de 30 de milioane de la un singur loc de muncă, plătește 5,5% contribuție, iar dacă câștigă aceeași sumă de la două sau trei locuri de muncă, plătește jumătate sau poate chiar mai puțin din suma respectivă, beneficiind, sigur, de aceleași servicii. Mi se pare, pe undeva, o chestie de inechitate.

Al doilea aspect asupra căruia doresc să atrag atenția. În urmă cu patru săptămâni, când am început discuția pe Legea pensiilor, din păcate, a trecut prin adoptare tacită Ordonanța Guvernului nr. 82/2010 care introducea tocmai obligativitatea plății CAS-ului, inclusiv pentru al doilea, al treilea loc de muncă. Probabil că inclusiv colegii au simțit acest lucru, pentru că angajații civili..., pentru toată lumea s-a reținut contribuția CAS. Aceasta înseamnă o creștere a taxelor care se plătesc pentru fiecare loc de muncă, al doilea, al treilea, iar această reducere minimă a asigurărilor de sănătate, a plății contribuțiilor de asigurări de sănătate, nu cred că va avea efectul pe care inițiatorii îl doresc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, votul final la ora 12.00.

La punctul 7 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea?

Îl invit pe domnul senator Paul Ichim pentru a susține propunerea legislativă.

Vă rog, microfonul 6.

## Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă, de fapt, nu schimbă filozofia legii, nu upgradează legea, ci face un schimb de enunț al unui articol care a creat confuzii în aplicarea legii.

Este vorba despre art. 187 care, în practică, am sesizat că nu este coroborat cu precizările din art. 180, 183 și 184 din prezenta lege.

Treaba respectivă mi-a fost sesizată de un ordin al ministrului sănătății care a creat confuzie în rețeaua medicală – este vorba de Ordinul ministrului sănătății nr. 632/2006 –, iar acest fapt m-a determinat să vin cu această propunere legislativă.

Nu are consecințe financiare, nu are absolut nicio consecință în ceea ce privește organizarea sistemului.

Știu ce a comentat reprezentantul ministerului în ultima noastră ședință, are întru totul dreptate în ceea ce a spus și a interpretat, numai că mi-a confirmat că am dreptate în ceea ce am propus.

De ce? Aceeași speță, luată în discuție în anul 2009, de la Ministerul Sănătății a avut interpretare total diferită. Acolo sunt două situații: ori acest articol creează mari confuzii, ori confuzia a fost voită.

În orice situație acceptată ca și probabilitate, sugestia mea ar fi ca legea să fie clară, explicită și să nu determine vreun echivoc în aplicarea ei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule subsecretar de stat Raed Arafat, vă rog. Microfonul 8.

Precizăm că, de la data depunerii propunerii legislative și până în prezent, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, a suferit o serie de modificări și completări. Astfel, așa cum rezultă din textul actului normativ, art. 180 alin. (1) și alin. (2) reglementează cauzele și condițiile privind situațiile de incompatibilitate, precum și situația în care apare conflictul de interese pentru managerul spitalului public.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății în vederea descentralizării, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 384 din 10 iunie 2010, s-a modificat art. 186 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul introducerii consiliului de administrație ca organ de conducere în cadrul spitalului public. Astfel, pentru consiliul de administrație din cadrul spitalului public, art. 186 alin. (12) prevede că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 180 alin. (2) pentru situația în care apare conflictul de interese, motiv pentru care, conform celor menționate mai sus, precizăm că propunerea legislativă nu este necesară. Legislația în vigoare la acel moment și în prezent reglementează distinct situațiile descrise, astfel că prevederile art. 187 se aplică prin raportare la prevederile art. 183, art. 184 și art. 186, iar prevederile legale de la art. 180 alin. (1) lit. a) se aplică exclusiv funcției de manager al spitalului public.

În concluzie, având în vedere cele menționate, Ministerul Sănătății și Guvernul nu susțin această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere această inițiativă legislativă de modificare a art. 187 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 și a ajuns la concluzia că inițiatorii au dorit, de fapt, punerea de acord a acestor prevederi ale art. 187 alin. (1) cu celelalte articole din lege, pentru mai multă claritate și pentru a evita interpretările și confuziile. Acesta a fost scopul declarat de inițiatori și la această concluzie a ajuns și comisia, dând un vot favorabil, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Îi salutăm pe colegii deputați prezenți aici, alături de noi. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot final, în scurt timp.

La punctul 8 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

Deputații inițiatori nu sunt prezenți la ședința noastră de plen.

Colegii senatori inițiatori doresc să susțină această propunere legislativă?

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Domnule senator Oprea, vă rog.

Căutam din privire colegi care reprezintă Iașiul și Moldova.

## Mulțumesc.

Chiar din acest punct de vedere aș vrea să vă spun că punctul de vedere al Guvernului este unul al Guvernului „sudist”, dacă judecăm România...

Mai avem puțin până la războiul de secesiune.

...pentru că, atunci când Cuza a făcut gestul de a lăsa Moldova cu bogățiile culturale și a venit în partea de sud să administreze noua Românie, moldovenii au trăit clipele acestea într-un mod anume și îi asigur pe cei de la Guvern că, oricum, în fiecare an, și când sunt ani electorali, și când nu sunt, sărbătoarea aceasta este foarte mare în Moldova, iar școlile participă la tot felul de evenimente, comunitatea participă la astfel de evenimente și trebuie să improvizăm diverse forme de a sărbători ziua de 24 ianuarie.

Mi se pare că s-ar intra în normalitate printr-o astfel de inițiativă legislativă.

Nu.

Domnule secretar de stat Ivășchescu, vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu dispozițiile art. 138, prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili și alte zile libere.

Față de cele de mai sus, apreciem că inițiativa legislativă cu privire la declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, este inoportună, deoarece, pentru introducerea unei astfel de reglementări nu este necesară elaborarea unui act normativ. O astfel de prevedere poate fi negociată între partenerii sociali și reglementată în contractul colectiv de muncă aplicabil.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Cordoș, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte un raport de admitere cu amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Chelaru, urmat de domnul senator Berceanu.

Microfonul 3, domnule senator Chelaru.

Se vede că ministrul muncii, familiei și protecției sociale nu este din Moldova și poate nu realizează semnificația zilei de 24 ianuarie nu numai pentru moldoveni, ci și pentru regățeni. Ne-am obișnuit să uităm istoria, iar un popor fără trecut este un popor fără viitor.

Nu cred că este prea mult pentru Iași, pentru Moldova și pentru România să recunoaștem, la nivel național, o asemenea sărbătoare, să-i dăm statutul de sărbătoare legală și să tratăm ca atare și evenimentul în sine, și pe oamenii care au sfințit acele timpuri și locuri. Dacă mai avem în noi sentimentul acela de apartenență națională, de apartenență la un teritoriu, la o limbă, la o cultură, cred că nu putem refuza o asemenea propunere legislativă.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține și va vota în favoarea stabilirii zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Radu Berceanu. Microfonul 2, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar așa „sudist” sau cum doriți să mă considerați, cred că 24 ianuarie este o sărbătoare foarte importantă. Sunt și alte sărbători foarte importante, dar cred că trebuie să ne gândim că cele mai importante sărbători sunt sărbătorile în care mai și muncim.

Cred că dacă mergem în direcția aceasta, în care să găsim diverse zile care, sigur, au niște conotații foarte importante pentru noi toți și le facem repede zile libere, alături de zilele care sunt parțial libere, pentru că știm cu toții cum se lucrează prin țara noastră – vezi și realizările și efectele, cel puțin din ultima perioadă –, atunci cred că ar fi mai bine să facem o lege prin care să stabilim în care zile din cele 365 se mai muncește, și restul să fie diverse sărbători, de diverse tipuri: de natură istorică, de natură religioasă. Sunt mai multe religii. Putem fiecare, de o altă religie, să sărbătorim și zilele libere ale celorlalți, aparținând altor religii din România. Nu cred că aceasta este direcția pe care trebuie să mergem.

Deci ziua de 24 ianuarie este o zi extrem de importantă – cred că pentru toți românii din sud, din est, din vest și din nord –, dar cred că este foarte important să facem în așa fel încât, muncind ceva mai mult și mai eficient, să sărbătorim și 24 ianuarie, și alte momente importante.

Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, urmat de domnul senator Robu și de domnul senator Oprea, imediat după aceea, pentru a putea să colectați și alte declarații, domnule senator.

Microfonul 2.

Această inițiativă legislativă, semnată de un grup masiv, impresionant, de senatori și deputați din toate părțile spectrului politic, a fost la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, atunci când eram președintele comisiei, și știu că și eu, cu îndoială în suflet, am participat la discuțiile despre această inițiativă.

Guvernul a obiectat că ar fi trebuit să se adreseze Codului muncii. Am opera această modificare printr-un amendament. Această chestiune nu este așa de dificilă. Guvernul a obiectat că nu sunt prezentate sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse. Este adevărat, dar mi s-a spus: a câta inițiativă este la care facem din nou abstracție de această necesitate, care ar trebui să fie îndeplinită în mod obligatoriu?

De ce am zis cu îndoială? Fiindcă totuși este o mare sărbătoare, iar opinia pe care mi-am exprimat-o acolo, în comisie, a fost că am fi putut să ne gândim la legiferarea ca sărbătoare națională a zilei de 24 ianuarie cu mult înaintea legiferării altor zile, sigur, și ele deosebite, dar care poate semnifică mai puțin pentru ființa națională română.

„Adormirea Maicii Domnului”, pentru un popor în majoritate ortodox, este importantă, iar în Codul muncii figurează ca zi liberă, ca sărbătoare națională, dar acolo am avut noi un entuziasm, într-un anumit moment, și tot în Codul muncii se prevede că prima și a doua zi de Rusalii, de exemplu, sunt și ele libere. Acum, puneți-le în balanță..., și pentru mine a primat totuși ziua de 24 ianuarie. Votul meu în comisie a fost pozitiv la această chestiune.

Dincolo de aceasta, comentariul pe care l-am făcut și în comisie a fost foarte asemănător cu cel al colegului senator Radu Berceanu: dar de muncit când se mai muncește în țara aceasta? Fiindcă în ultimul timp proliferează astfel de inițiative, și nu numai prin legiferare nu se muncește, dar, în

general, așa, există o contaminare la nemuncă. Poate și aici, în Parlament, ar trebui să ne gândim cam cât muncim noi. De miercuri după-amiază oamenii încep să-și ureze weekend plăcut în România și se aglomerează străzile către munte și către diverse destinații turistice. Aceasta este o chestiune la care trebuie să medităm.

Mulțumesc. Domnul senator Robu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt născut în Ardeal și trăiesc în Banat. Consider că ziua de 24 ianuarie are o importanță atât de mare, încât numai noi, românii, am fi putut să o neglijăm atâta vreme.

Îmi aduc aminte când eram student în Timișoara, deși nu era permis pe acea vreme, noi, studențimea, ieșeam spontan, ne grupam în complexul studențesc, cream mari probleme autorităților, și mergeam în marș – domnul senator Blaga cred că-și aduce aminte de acele vremuri, la fel domnul senator Borza și mai mulți de aici care au făcut studenția la Timișoara – în centrul orașului să marcăm ziua de 24 ianuarie.

Vreau să salut această inițiativă și sunt convins că ea va avea votul nostru majoritar, astfel încât să fie adoptată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Oprea dorește să intervină încă o dată.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Vreau să-i asigur pe colegii mei că Murphy nu este român, dar are o lege interesantă care spune: „Dacă-ți vine chef de muncă, stai un pic, trebuie să-ți treacă!” Deci nu este o obișnuință a poporului român de a sărbători întregul an calendaristic. Mai mult, conform unor statistici europene, România are cu câteva sărbători legale mai puțin decât media europeană.

Eu vorbesc despre România. Și un argument în plus: chinurile facerii Unirii, „mică” este adevărat, la 24 ianuarie 1859 au însemnat ani de zile.

Există un muzeu special unde îi invit pe colegii mei să vadă cum toți din România actuală au pus suflet și a durat ani. În Sala „Elefantului”, la Muzeul Unirii, sunt astfel de probe și îi îndemn să vină să le vadă și atunci să vadă că, de fapt, este sărbătoarea întregii Românii nu numai a unor sufletiști „moldavi”.

Domnul senator Rușanu, urmat de doamna senator Silistru. Microfonul 1.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca bun român respect toate sărbătorile, și religioase, Unirea Principatelor Române, Unirea cea mare, 1 Mai, 1 ianuarie, 2 ianuarie, Paștele catolic, Paștele ortodox, Crăciunul și toate celelalte.

Vreau să vă spun un singur lucru. În anul 1998, în timpul crizei din Asia de Sud-Est, Coreea de Sud – nu Coreea comunistă – care era în plină criză economică, prin Guvernul de atunci, a luat o primă măsură: săptămâna de lucru s-a prelungit la șase zile și duminica era zi scurtă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Silistru. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că poporul român, dacă i se cere, va lucra și sâmbăta, și duminica, și în orice zi.

Aș vrea să aduc aminte colegilor că inițiativa legislativă ce se referea la ziua de Rusalii să fie zi liberă a fost votată de Parlamentul României și a fost retrimisă de Președintele României pentru a fi modificată și a se adăuga, pe lângă acele zile libere, prima și a doua zi de Rusalii, și ziua de Sfânta Maria. Probabil și Domnia Sa a considerat că nu sunt destule zile libere pentru poporul român.

Aș vrea să mai adaug faptul că prima zi de Rusalii întotdeauna este duminica, ca și prima zi de Paști, zile care, practic, nu se adună la acele zile libere pe care le avem în țară. Acelea sunt trecute în lege pentru ca cei care lucrează în acele duminici să poată recupera în alte zile.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Șova.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă spun că eu sper ca toți colegii noștri să voteze această inițiativă referitoare la data de 24 ianuarie și aș vrea să precizez că 24 ianuarie nu este doar o dată istorică importantă, cum în mod corect s-a subliniat aici. Vreau să amintesc tuturor că statul modern român s-a format în două etape: prima etapă la 24 ianuarie 1859 și a doua etapă la 1 decembrie 1918. Sunt două date ale aceluiași proces istoric, care țin de formarea statului național unitar român.

O să-l rugăm și pe domnul ministru Ialomițianu, dacă îl interesează statul național unitar român, să ne acorde puțină atenție.

De asemenea, vreau să spun că 24 ianuarie se subscrie altor date importante din istoria României, cum ar fi: 9 mai 1877 sau 25 octombrie 1944, în privința cărora nu am nicio îndoială că toată lumea le cunoaște foarte bine.

Cred cu toată tăria că ziua de 24 ianuarie ar trebui votată de toți senatorii prezenți astăzi ca zi liberă, pentru că este foarte greu să soliciți românilor să meargă și la serviciu, să fie preocupați și să păstreze și un moment de sărbătoare în amintirea a ceea ce s-a întâmplat atunci, cu o diplomație a României de excepție – cei care cunosc istorie știu, și cred că toată lumea din această sală știe –, pe care m-aș bucura să o regăsim și la diplomația românească de astăzi, care se chinuiește să facă figuri frumoase în afară și nu prea reușește.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Așa dori să aduc un element de precizare suplimentară, poate că va conta în evaluarea pe care Senatul o va da acestei propuneri.

Anul acesta, pe 24 ianuarie, am fost și eu, cum merg în fiecare an, la Iași, la marea manifestare populară de acolo. Eu am susținut această inițiativă și vreau să vă spun că și Președintele României, în intervenția sa publică de la Iași, a susținut această inițiativă.

Dacă acest lucru cântărește în vreun fel în opinia dumneavoastră, vreau să vă informez că am fost acolo și cred că este un gest de reparație minimă față de contractul pe care Bucureștiul l-a încălcat în mod repetat față de Moldova, contractul a fost că vor fi părți egale, iar cedarea capitalei către București din partea Iașiului..., printr-un eventual vot al dumneavoastră are măcar un minim gest de reparație simbolică.

Vreau să vă spun că, din punct de vedere al oficialilor statului român, acolo au fost și domnul prim-ministru Emil Boc, și doamna președinte Anastase, am fost și eu, în intervențiile publice acest lucru a fost susținut. Evident, dacă acest lucru contează în decizia dumneavoastră, am ținut să vă informez cu privire la contextul în care a fost avansată această propunere.

Nu mai sunt alte intervenții.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Vom vota această inițiativă legislativă în următoarele minute.

Vă propun să mergem puțin mai accelerat, pentru că nu am parcurs foarte multe legi, iar votul final să fie dat începând cu ora 12.30.

Domnul ministru Ialomițianu este prezent aici pentru a susține propunerea legislativă aflată la punctul 1 din ordinea de zi obișnuită – Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenție, semnată la București la 29 iunie 2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 2 iulie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În prezent cuantumul alocației de stat pentru copii este de 42 de lei lunar. Pentru copiii cu handicap acest cuantum se majorează cu 100%, respectiv 84 de lei.

Pentru aplicarea propunerii de cuantumuri prevăzute în inițiativa legislativă ar fi necesar un fond de 7,9 miliarde de lei pentru a efectua plata drepturilor de alocații de stat pentru copii pentru un an întreg.

Menționăm că, pentru acordarea într-un an de zile a alocației de stat pentru copii în cuantumurile actuale, sunt necesare aproximativ 2,73 miliarde de lei, diferența de acoperit în situația aplicării inițiativei legislative fiind de 4,7 miliarde de lei.

Având în vedere influențele financiare majore asupra bugetului de stat, prezentate în fișa financiară anexată, nu susținem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Cordoș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată. Astfel, suma acordată cu titlu de alocație de stat pentru copii să fie stabilită diferențiat, respectiv în sumă de 200 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, și de 150 de lei pentru copiii care au depășit vârsta de 2 sau trei ani, în cazul copilului cu handicap.

Alocația de stat să nu mai fie luată în considerare la stabilirea altor drepturi de natură socială, respectiv burse școlare, venit minim garantat, alte alocații, ajutoare și indemnizații.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul lider Rădulescu. Vă rog, microfonul 2, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o scurtă intervenție. Și această inițiativă face parte din acelea care exprimă entuziasmul și speranța colegilor noștri deputați și senatori într-o viață mai bună și într-o relansare economică pe un termen mediu și lung.

Pe termen imediat, că discutam mai înainte de contradicția dintre voință și putință, se ajunge la un consum suplimentar de... ceva peste un miliard de euro, fix un punct procentual în deficitul bugetar. Luptăm de fiecare dată să

strângem, de acolo și de dincolo, bucățele de puncte procentuale pentru diminuarea acestui deficit, iar aici venim cu o inițiativă care ar crește brusc acest deficit cu un punct procentual. Acest lucru voiam să subliniez. Sigur că putem avea astfel de idei frumoase, dar putem să le lăsăm pentru vremuri mai bune.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Nu mai sunt alte intervenții.

Propunerea legislativă care caracter de lege organică. Votul final în câteva minute.

La punctul 10 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.

Dacă inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Domnul senator Emilian Frâncu. Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vine să întregească, într-un fel, Legea nr. 540/2002, făcând în așa fel încât la art. 8, unde se precizează activitățile pe care casele de ajutor reciproc le pot desfășura, să se prevadă și cele pe care, în principiu, le desfășoară, dar nu aveau până acum acoperire legală, respectiv: serviciile medicale, servicii de asistență socială specifice.

În acest sens, practic, prin dialog cu reprezentanții Guvernului, am ajuns la o formă finală în care s-au eliminat acele observații pe care Guvernul le pusese ca și condiție în a da gir acestei propuneri legislative. Oricum, ea vine în sprijinul pensionarilor și cred că toată lumea are interes ca, fără să apară costuri suplimentare, să căutăm să îmbunătățim într-un fel viața persoanelor vârstnice. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât în raportul comisiei de fond au fost preluate observațiile și propunerile Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, susținem propunerea legislativă în forma prezentată în raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții.

Este vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară...

Comisia, domnule senator Cordoș, mă iertați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, în sensul introducerii unor beneficii suplimentare pentru membrii caselor de ajutor reciproc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Este lege ordinară, domnule senator?

Ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă nu sunt intervenții,

Stimați colegi,

În condițiile în care ne apropiem de momentul votului final, vă sugerez să aducem în dezbaterea noastră punctul 1 din ordinea de zi obișnuită. Este un document foarte important.

Domnul ministru al finanțelor publice este prezent în plenul Senatului pentru a susține Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenție, semnată la București la 29 iunie 2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 2 iulie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

Îl invit pe domnul ministru la microfonul central pentru a putea susține proiectul de lege.

Doriți de acolo?

Vă rog, microfonul 8 pentru domnul ministru Ialomițianu.

## **Domnul Gheorghe Ialomițianu** _– ministrul finanțelor publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Actul normativ a fost aprobat de Guvern în urma misiunii comune a Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale, care a avut loc în perioada 26 aprilie – 7 mai 2010 și a fost finalizată prin semnarea, în data de 16 iunie 2010, de către reprezentanții părții române, Ministerul Finanțelor Publice și Guvernatorul BNR, a unei scrisori de intenție.

Atât Scrisoarea de intenție, cât și cea suplimentară au fost aprobate de Fondul Monetar Internațional în data de 2 iulie 2010, iar tranșa în valoare de 768 milioane de euro, drepturi speciale de tragere, a fost trasă de BNR pentru susținerea rezervelor valutare.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Raportul comisiei, domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii adresate directorului general al Fondului Monetar Internațional de către ministrul finanțelor publice și guvernatorul BNR, în care se solicită finalizarea celei de-a patra evaluări în cadrul Aranjamentului stand-by, ratificarea Scrisorii suplimentare în care se prezintă influența Deciziei Curții Constituționale cu privire la reducerea pensiilor, modificarea Anexei scadențar de rambursare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional.

Comisia pentru politică externă a avizat negativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere.

Senatul este Cameră decizională.

Intervenții, dezbateri? Domnul senator Șova, microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Dați-mi voie să-i adresez o întrebare domnului ministru Ialomițianu. Dacă știe Domnia Sa că, în afară de România, în Uniunea Europeană mai sunt cinci țări cu probleme grave: Portugalia, Grecia, Spania, Italia și Irlanda. În aceste țări există reglementat un salariu minim pe economie. Cel mai mic salariu minim pe economie, dintre cele cinci, este în Portugalia, 525 de euro. Cel mai mare, din cele cinci țări, este în Irlanda, căreia tocmai îi plângeam de milă, unde este 1 492 de euro, iar în plasa de siguranță, în cele 90 de miliarde de euro pe care le-au cerut, ajutor solicitat, nu și-au pus în cap să negocieze viața de fiecare zi a cetățeanului irlandez.

Stau și mă întreb dacă în laudele Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale sau ale Fondul Monetar Internațional intră și viața de fiecare zi a românilor, dacă aceste organisme financiare internaționale cunosc care este nivelul de sărăcie în România, dacă aceste organisme cunosc că 78% din români trăiesc în sărăcie și dacă nu cumva aceste organisme financiare internaționale reprezintă mai mult interesele băncilor străine în România decât ale cetățenilor români, pentru că nu pot să nu remarc că toate măsurile de austeritate ale Guvernului, deși complet greșite din punctul de vedere al opoziției, nu au fost dublate, așa cum s-a întâmplat în majoritatea țărilor europene, mai mult sau mai puțin afectate de criză, de introducerea unei taxe pe profitul băncilor, o taxă suplimentară, care este de la 2,5 până la 5% în Europa.

Această scrisoare a Fondului Monetar Internațional a fost semnată de Guvernul român în urma consultării cu partidele din arcul guvernamental, nu și cu partidele din opoziție. Ca atare, aș vrea să înțeleg dacă acest Guvern, care mai întrunește cel mult 10% din încrederea populației – Doamne ferește să mergem la vot acum! –, a semnat o scrisoare de intenție și vrea să aprobăm un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, și dacă acest acord are legătură cu interesele românilor sau, în opinia noastră, nu are legătură cu aceste interese.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ghișe, microfonul 1.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

## Domnule ministru,

Propaganda guvernamentală și a PDL a spus că acest împrumut s-a făcut pentru a ne crește credibilitatea în fața investitorilor străini. Cifrele demonstrează că deși s-au împrumutat 20 de miliarde de euro, investițiile străine directe în România sunt acum la o treime față de anul 2008. Erau 9,4 miliarde de euro în anul 2008, iar în acest an se estimează în jur de 3 miliarde de euro, după ce, la 6 luni, investițiile se ridicau la 1,8 miliarde de euro.

În același timp, între 1 aprilie 2009 și prezent, rezerva valutară a crescut de la 27 de miliarde de euro la 35 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice externe însă a crescut de la 2,5 miliarde de euro anul trecut la 13,5 miliarde de euro, cât va fi anul viitor. Atunci se nasc două întrebări.

1. Cum face bine acest acord României, din moment ce criza se adâncește pe măsură ce acordul se dezvoltă?

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cătălin Mardare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am două întrebări referitoare la expunerea de motive.

1. La secțiunea a III-a – Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ – se spune: „impact asupra mediului de afaceri, nu este cazul”.

2. Secțiunea a VI-a – Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ – se referă la procesul de consultare cu organizațiile nonguvernamentale, instituțiile de cercetare, autoritățile administrației publice locale, în cadrul consiliilor interministeriale, nu le mai citesc pe toate, activități de informare publică, informarea societății civile. La toate aceste puncte se scrie „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”.

Aș dori câteva clarificări în legătură cu cele menționate aici.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnule ministru,

Eu sunt foarte bucuros că dăm semnale pozitive Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene, dar cred că ar trebui să dăm semnale pozitive și românilor. Vedeam dimineață că sunt vreo 2.000 de bucureșteni care stau la coadă la cantina de ajutor social. La mine, în Târgoviște, sunt vreo 6.000 de oameni care îngheață în apartamente și nu au apă caldă de vreo jumătate de an, pentru că acest Guvern nu plătește subvențiile datorate la energie, iar în toată țara sunt cozi interminabile la alimente, ajutoare primite de la Uniunea Europeană pentru cetățenii cu venituri reduse.

Sigur că întrebarea pe care ne-o punem cu toții este dacă acest acord ne-a adus ceva bun. Eu voi face referire la ceea ce scrie în motivarea actului normativ.

Primul lucru care s-a convenit ar fi reducerea cheltuielilor cu salariile, cu pensiile și unele transferuri sociale. Care este rezultatul pentru români, domnule ministru? Pensiile înghețate în 2010 și 2011, scăderea valorii punctului de pensie, cam 110 lei a pierdut fiecare pensionar din România – punctul de pensie a scăzut de la 45% la 39% –, renunțarea la calcularea valorii punctului de pensie prin raportare la salariul mediu, tăierea salariilor cu 25 până la 50% și continuarea acestei tăieri și în anul 2011, minciuna cu recuperarea unei părți din această tăiere din salarii este evidentă, înghețarea temporară a pensionărilor anticipate, anulăm practic un drept pe care îl conferă legea persoanelor fizice care au vechimea necesară pentru pensia anticipată, venim cu Legea ajutorului social și tăiem ajutoarele sociale și le și concentrăm la nivelul Direcțiilor de asistență socială, deși vorbim de descentralizare, iar prin Legea privind ajutorul pentru încălzire venim și tăiem ajutorul bătrânilor care au în proprietate drujbe.

Al doilea lucru pe care îl spune acordul – și aici vreau să vă pun o întrebare foarte precisă –: eliminarea stocului existent de arierate.

Am avut săptămâna trecută în dezbatere Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2010 și am propus, împreună cu domnul senator Șova, mai multe amendamente prin care voiam să vă ajutăm și am cerut să fiți de acord cu compensarea taxelor și impozitelor cu creanțele pe care societățile comerciale le au din raporturi comerciale sau civile cu statul sau cu unitățile administrativ-teritoriale. Vă ajutam să facem această compensare și lămuream cât este dator statul în acest moment la diverse societăți comerciale, lucru care nu s-a acceptat de majoritatea parlamentară.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Domnule ministru, dacă doriți să aveți o intervenție în acest moment.

Microfonul 8 pentru domnul ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc tuturor colegilor care au pus întrebări.

Legat de întrebările puse de domnul senator Șova, Fondul Monetar Internațional nu a stabilit un salariu minim. A făcut o recomandare ca acel salariu minim să crească la nivelul ratei inflației. Noi am avut discuții și cu patronatele, și cu sindicatele, iar salariul minim pe care o să-l aprobăm prin act normativ este rezultat în urma negocierilor. Știți foarte bine că patronatele nu susțin creșterea salariului minim, pentru că, spun foarte clar, scad locurile de muncă. Sigur că noi o să găsim un nivel optim.

Legat de suprataxarea profitului băncilor, sigur că lucrul acesta se discută la nivelul Comisiei Europene, sunt și persoane care susțin taxarea profitului băncilor, altele nu susțin. România nu a luat o decizie în acest sens, pentru că România are nevoie de un sistem bancar care să finanțeze și sectorul privat, și chiar să finanțeze deficitul bugetar.

Legat de avantajele acestui acord cu Fondul Monetar Internațional, România era, la sfârșitul anului 2008 și începutul anului 2009, cu o credibilitate redusă pe piețele financiare. Eu cred că încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială a fost un lucru necesar pentru România, pentru că nu ar fi reușit să-și finanțeze deficitul bugetar cu dobânzi acceptabile. România a fost obligată să ia măsuri de restructurare, pentru că a înregistrat deficite structurale, ceea ce influența negativ modul de finanțare a deficitului bugetar.

Dacă România nu încheia acordul cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, ar fi fost în situația să nu poată finanța deficitul bugetar și cred că s-ar fi găsit în incapacitate de plată. Deci acestea sunt avantajele încheierii acestui acord.

Încheierea unui nou acord se discută, ar fi de precauție și nu este vorba de un nou împrumut pe care să-l luăm de la Fondul Monetar Internațional.

Legat de eliminarea stocului de arierate, noi ne-am angajat că vom reduce acest stoc la o limită aproape de zero.

În ce privește întrebarea legată de compensarea taxelor și impozitelor cu creanțele comerciale, să știți că, dacă s-ar lua o decizie de acest gen, am pune în pericol finanțarea cheltuielilor instituțiilor publice, pentru că, în momentul de față, nu ne putem permite să lichidăm dintr-o dată aceste creanțe ale mediului privat față de instituțiile publice. Este un program controlat și sunt convins că la sfârșitul anului 2011 acest stoc va ajunge la zero.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Suntem în fața unei legi ordinare, raportul comisiei este de respingere.

Senatul este Cameră decizională, deci votul nostru este votul care va tranșa acest subiect.

Rog atenția tuturor colegilor, este un vot cu adevărat important.

Listă pentru grupurile parlamentare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii de grupuri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Stimați colegi,

Ne întoarcem la votul final, așa cum am stabilit la începutul ședinței noastre.

Doresc să ne întoarcem la punctul 2 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind modificarea și

completarea Legii nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civilă.

Rog atenția tuturor colegilor.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului.

Votul dumneavoastră pentru propunerea legislativă.

Punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Felicitări domnului senator Ichim!

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Aceasta este propunerea domnului Ichim.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aceasta este inițiativa legislativă a domnului senator Ichim.

Bun. Îi cer scuze.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Listă pentru liderii de grup.

Acestea au fost inițiativele legislative pe care am dat votul final.

Întrucât Biroul permanent se întrunește la ora 13.00, vă propun să închidem aici ședința noastră de plen.

Ne revedem mâine, la ora 9.00, continuând efortul de legiferare.

Domnule senator Robu, doriți să faceți un anunț? Vă rog.

Dacă-mi permiteți, vă rog, câteva zeci de secunde.

O secundă de atenție, stimați colegi.

Doresc să-mi arăt disponibilitatea față de dumneavoastră, stimați colegi, să stau de vorbă, să vă trimit pe e-mail puncte de vedere privind Legea educației, prin comparație, ce a intrat în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului, ce a ieșit din comisia Senatului.

Sunt sute de pagini și vă stau la dispoziție. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumim pentru disponibilitatea anunțată. Vă mulțumesc.

Ne revedem mâine-dimineață, la ora 9.00. Ședința Biroului permanent la ora 13.00.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519855]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 178/3.XII.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei