Silviu Vexler

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La momentul intrării României în Primul Război Mondial, marea majoritate a evreilor care trăiau pe teritoriul de atunci al României nu aveau cetățenie, fiind în cel mai bun caz o serie de oameni tolerați și fără prea multe drepturi. Cu toate acestea, atunci când România a anunțat intrarea în război, comunitățile evreiești din România s-au implicat total în sprijinirea efortului militar al României.

Un exemplu pe care îmi permit să vi-l citez este o declarație a Uniunii Evreilor Pământeni, precursoarea Federației Comunităților Evreiești din România de astăzi, care spunea că: „Ca și în 1877, și în 1913 evreii pământeni, ținând seama întâi de toate de nevoile superioare ale patriei, vor pune și de data aceasta energia lor de gândire și de muncă, cum și toată puterea lor de jertfă în folosul țării, pentru atingerea cât mai repede a singurei ținte pe care trebuie să o avem astăzi în vedere și care este izbânda.”

Aproximativ 20% din toți evreii de atunci s-au înrolat voluntar în Armata Română și au luptat cu curaj și demnitate, merite recunoscute și prin cele peste 800 de decorații care au fost acordate evreilor care au servit în armată.

Un caz interesant este al unui domn, pe numele lui Herman Kornhauser, din Târgoviște, care, în decembrie 1916, a ajutat prizonierii militari români să evadeze și să se întoarcă pe teritoriul României, fiind la momentul respectiv arestat, condamnat și executat pentru acest lucru.

Proiectul de lege pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi este un gest de reparație morală pentru oamenii care s-au jertfit pentru România membri ai comunităților evreiești de atunci și vă rog să aveți amabilitatea să-l susțineți.

Profit de ocazie ca să mulțumesc domnului președinte Ibram Iusein, și domnului președinte Dorel Căprar, și membrilor Comisiei pentru apărare, și celor ai Comisiei pentru drepturile omului, pentru modul deosebit de plăcut în care am lucrat, doamnei secretar general, pentru sfaturile oferite, și, nu în ultimul rând, dumneavoastră, domnule președinte, pentru prietenie și susținerea fără rezerve acordată.

Vă mulțumesc.