Gabriel Mutu

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Sociologia electorală în ochii actualei puteri”.

La finele săptămânii trecute, în cadrul unei adunări a Partidului Democrat Liberal, am avut ocazia să ascultăm o intervenție a unuia dintre cei mai importanți oameni politici din această țară, și anume președintele Camerei Deputaților.

Discursul doamnei președinte a început cu o mare nedumerire și s-a finalizat într-o și mai mare confuzie.

Inițial, doamna Roberta Anastase a ținut să precizeze că a sesizat faptul că ultimele sondaje de opinie sunt oarecum în neregulă, dar Domnia Sa, care, potrivit site-ului Camerei Deputaților, este sociolog de profesie, a reușit să deslușească imediat unde este hiba.

Potrivit Domniei Sale, relevanța celor mai recente sondaje de opinie este foarte scăzută, deoarece nici mai mult, nici mai puțin de 76% din români nu sunt hotărâți încă cu cine să voteze.

Aici sociologul de profesie a neglijat un amănunt extrem de important: 76% din cei cu drept de vot sau 76% din cei care se exprimă că vor participa la urne se declară nehotărâți?

Cu alte cuvinte, Domnia Sa încearcă să introducă în spațiul public o nouă temă, potrivit căreia trei sferturi din electoratul român este indecis în acest moment, ba mai mult, această decizie se datorează expectativei acestuia cu privire la performanța actualei puteri.

Așadar, 15 români din 20 nu sunt nici pe departe așa cum am crede noi, și anume revoltați pe principalul partid de guvernământ pentru reducerea salariilor, pentru scăderea puterii de cumpărare, pentru creșterea TVA sau pentru corupția care pare să se generalizeze în acest moment în cadrul partidului dominant.

Este interesant de spus cum a ajuns doamna președinte al Camerei Deputaților la un asemenea procentaj, întrucât, dacă urmărim sondajele de opinie, vom vedea că, în general, proporția celor nehotărâți nu depășește mai mult de 25%.

Acest procent destul de mare este explicabil, pentru că, spre exemplu, acum ne aflăm la mijlocul perioadei dintre două cicluri electorale, perioadă caracterizată în general de confuzie.

Cu toate acestea, vom observa că, de cele mai multe ori, în categoria celor nehotărâți au tendința să se plaseze inclusiv cei care nu participă la vot.

Păcat însă că doamna Anastase nu face o interpretare mai complexă a sondajelor de opinie ce au fost realizate în ultima vreme, pentru că ar fi interesant de aflat cum 76% din români nu sunt hotărâți cu privire la alegerile de anul viitor, dar un procent apropiat de cel indicat de Domnia Sa declară că lucrurile merg într-o direcție proastă sau foarte proastă.

De multe ori, guvernarea exclusiv pe baza sondajelor de opinie nu este cea mai fericită alegere, întrucât face dovada faptului că cei care-și asumă conducerea țării preferă utilizarea unui astfel de instrument în dauna unei cunoașteri reale a problemelor.