Emil Strungă

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației politice pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră este „Interzicerea cianurilor în minerit”.

La nivel global, două decese din 5 sunt legate, direct sau indirect, de factori ambientali. Cei mai agresivi sunt poluanții chimici dintre care face parte și cianura.

În minerit, cianura se folosește la obținerea aurului și a argintului. După extragerea acestor metale, soluția contaminată este depozitată în iazuri de steril care reprezintă o amenințare serioasă pentru mediu. Unele țări au limitat sau interzis cu desăvârșire utilizarea cianurilor: Germania, Cehia, Grecia, Turcia și statele americane Montana și Wisconsin.

Prin Tratatul Constituțional se menționează că Uniunea Europeană acordă un rol important menținerii calității mediului, în special prin introducerea unor măsuri preventive.

În contextul în care România a devenit membră a Uniunii Europene, se impune modificarea legislației naționale, în sensul de a preîntâmpina orice posibilitate de a afecta dreptul la un mediu sănătos.

La solicitarea deputatului Relu Fenechiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Grupul parlamentar al P.N.L. a votat pe data de 3 septembrie anul curent, în unanimitate, susținerea Proiectului de lege pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003 prin interzicerea folosirii cianurilor în minerit pe teritoriul României.

Din păcate, proiectul a fost respins de către deputații P.S.D. și P.D. din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Acest fapt este foarte grav, deoarece un accident ecologic se poate întâmpla oricând.

Interzicerea cianurii în minerit trebuie să devină o prioritate în problematica de mediu din România.

Cu peste 25 de accidente și deversări majore în întreaga lume între 1998—2006, este din ce în ce mai evident că cianura prezintă un pericol continuu pentru mediul înconjurător pe durata a zeci de ani.

Aceste accidente ridică o serie de întrebări asupra practicilor și aplicării reglementărilor în ceea ce privește managementul cianurii, chiar dacă există intenție bună la nivel corporatist. Mai mult, dificultatea gestionării transportului, depozitării și folosirii cianurii, asociate deficiențelor de operare și de întreținere a iazurilor de decantare, precum și vremea rea pot conduce la situații explozive, devastatoare pentru mediu.

În acest context, este o datorie morală față de generațiile viitoare și în spiritul tendințelor mondiale de interzicere a mineritului cu cianuri, de a susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.