Ion Hadârcă

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați membri ai prezidiului,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Deschiderea anului parlamentar 2018”.

Stimați domni și stimate doamne,

Vă felicit, în primul rând, cu prilejul începutului noului an parlamentar, dorindu-ne tuturor să fie unul activ, fructuos și cu folos pentru țară!

Nici nu poate fi altfel, precizând că am intrat deja în anul Centenarului Marii Uniri. Am observat că instituțiile statului român, și nu doar, tratează anul Centenarului mai ales din punct de vedere al încărcăturii lui simbolice. Nu este rău, ba chiar este foarte necesar să transformăm acest eveniment într-un reper de maximă importanță istorică pentru contemporani, dar și pentru urmași.

Noi, generația actuală de politicieni, trebuie să dăm semnalul că am însușit bine lecția de demnitate, consacrare, clarviziune și determinare politică a predecesorilor noștri de acum o sută de ani. Nu doar că am însușit-o, ci și că suntem capabili să acționăm în consecință.

Aș vrea, în acest context, să evidențiez faptul că, pe lângă simbolistica implicită pe care o are Centenarul, acesta trebuie să aibă și un impact practic deosebit de relevant. Anul centenar trebuie fructificat prin acte și acțiuni concrete, care să devină trepte materiale sigure ale desăvârșirii ideii de unire.

Vorbind despre aspectul practic, e cazul să luăm în considerare faptul că Unirea de la 1918 a fost trunchiată drastic de agresiunea sovietică din 1940 și, drept consecință, avem părți ale poporului român care mai suferă și astăzi de pe urma Pactului criminal Ribbentrop-Molotov.

Pentru românii din Republica Moldova, Basarabia istorică și Bucovina de Nord, statul român trebuie să aibă o abordare aparte. Centenarul pentru românii din aceste regiuni este eminamente o așteptare și un sâmbure de speranță că vor putea reveni la vatra străbună într-un viitor, dacă, bineînțeles, patria nu-i va lăsa să-și piardă identitatea.

Știm, revenirea, în special pentru românii din Basarabia istorică și Bucovina de Nord, ține de domeniul minunilor. Dar ce altceva dacă nu o minune a făcut să se împlinească

Marea Unire de la 1918? A fost însă o minune aspirată, planificată, la care s-a muncit mai mult ca niciodată și pentru care poporul român a luptat cu jertfire de sine. Românii din aceste zone trebuie să simtă prezența statului român în viața lor de zi cu zi, prin ajutoare de carte, programe de instruire, burse, proiecte. În anul Centenarului, acțiunile de susținere trebuie să fie dublate și triplate.

Nu mai puțin complicată este situația românilor din Republica Moldova, deși revenirea lor la matrice nu ține decât de voința lor proprie, nu de a altora, ca în cazul fraților lor din Bucovina de Nord și Basarabia de Sud. Dar tocmai dreptul manifestării propriei voințe este ținta unor atacuri bine coordonate, provenite din zona fostului agresor.