Iulian Urban

Cu tot respectul și considerația față de colegul meu, la art. 240[22] , în teza a doua a acestuia, se vorbește doar despre despăgubirile care se pot acorda persoanelor afectate de aceste măsuri luate în cursul administrării speciale. Însă măsurile propriu-zise luate nu se pot desființa și nu sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Este un lucru diferit.

În afară de asta, este pentru prima oară când un administrator special într-o procedură de insolvență sau în faza preliminară acesteia, pentru prejudiciile pe care le provoacă, vedem că în conformitate cu art. 240[21] alin (2), dacă va fi obligat să plătească despăgubiri – știți de unde se plătesc? – se plătesc de la fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Atenție! Aici avem o situație extrem de interesantă, fiindcă, în condițiile în care este prejudiciată o persoană juridică, ea va primi despăgubiri de la acest fond de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care știm foarte bine căror persoane deponente le acordă protecție. Deci, din punct de vedere al modului în care justiția interacționează cu textele de lege cuprinse în acest act normativ, există grave deficiențe. După părerea mea, una este să-i dau posibilitatea celui prejudiciat să primească despăgubiri, pe care nu le plătește cel care a greșit, ci din fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, și alta este faptul că măsurile luate de acesta, care pot fi complet eronate, să scufunde instituția de credit, nu pot fi supuse niciunui fel de control din partea instanțelor de judecată.

Vă mulțumesc.