Stenogramă plen

## Bună dimineața stimați colegi!

Vă propun să ne pregătim de începerea ședinței noastre. Am să rog colegii secretari ai Senatului să ne ajute să începem această ședință cu un apel nominal, pentru înviorarea atmosferei.

Domnul senator Cornel Popa va da citire catalogului.

|**Domnul Cornel Popa:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|absentă|

|Boitan Minerva|concediu medical| |---|---| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|absent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|delegație| |Crăciun Avram|absent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|absent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|delegație| |Găină Mihăiță|absent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|absent| Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile absent Nicoară Marius Petre învoire Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe absent Popa Cornel prezent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban absent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie învoire Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent

Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian absent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

Bună dimineața, stimați colegi!

Vă propun să începem ședința noastră de astăzi, 18 mai 2010.

În conducerea acestei ședinței a plenului Senatului României voi fi asistat de colegii noștri, domnul senator Orest Onofrei și domnul senator Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Până în acest moment, 86 de senatori și-au înregistrat prezența.

Rog colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea să intrăm în dezbaterile noastre.

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de plen pentru a putea intra în ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, care dorește să comunice ceva plenului Senatului.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru îngăduința de a mă asculta doar 10 secunde.

Vreau să vă spun că astăzi se împlinesc 3 ani de când, cu îndreptățire, 322 de parlamentari au propus suspendarea președintelui Băsescu. Din păcate, majoritatea românilor și-au dat seama abia acum că am avut dreptate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Aș dori să vă reamintesc punctul de unde am lăsat dezbaterea pe textul pe care l-am avut de legiferat ieri-seară.

Aseară am convenit, și vă mulțumesc pentru efortul pe care l-ați făcut până la o oră prelungită în noapte pentru a legifera, că astăzi vom continua dezbaterea noastră pe Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Mulțumim încă o dată comisiei de specialitate care s-a întrunit dimineață.

De asemenea, aseară am lansat o invitație domnului Gabriel Sandu, ministrul comunicațiilor, care a onorat invitația noastră în această dimineață, dar, după o discuție preliminară cu liderii de grupuri, vreau să vă propun ca acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații să fie mutat în ziua de marți. Domnul ministru va fi prezent încă o dată în plenul nostru.

De asemenea, înainte de a supune votului ordinea de zi, pe lângă această modificare de eliminare a punctului 3 din ordinea de zi suplimentară și mutarea acestuia marțea viitoare, când este, de fapt, o zi de lucru de luni, în condițiile în care luni este o zi de sărbătoare legală, mai am o sugestie și aș vrea să fiți de acord ca în ordinea de zi obișnuită să facem o rocadă între punctul 14 care să fie trecut pe locul 4 din lista noastră, în condițiile în care domnul secretar de stat de profil ne-a rugat să facem acest lucru. Domnia Sa are și o obligație în Camera Deputaților și cred că trebuie să dăm dovadă de flexibilitate și curtoazie când apare o astfel de chestiune.

Cu aceste două modificări: eliminarea punctului 3 din ordinea de zi suplimentară și rocada punctului 14 – să treacă pe locul 4 în ordinea de zi normală –

Vă propun să avem un program de lucru obișnuit pentru al doilea plen al săptămânii, până la ora 13.00, cu legiferare în integralitatea programului nostru.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 61 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Înțeleg că raportul comisiei la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu se află la multiplicare.

Domnule președinte Filip, în așteptarea multiplicării raportului doriți să prezentați concluziile comisiei pentru a câștiga puțin timp și a avansa în dezbaterea noastră, mai ales că dezbaterea proiectului de lege s-a consumat în mare măsură ieri?

Evident că, între timp, vom distribui textul raportului fiecărui senator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

În cursul acestei dimineți, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a reluat discuția legată de amendamentele la raportul Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și a hotărât, în unanimitate, să mențină raportul de admitere cu 29 de amendamente admise. Ieri, raportul avea 31 de amendamente admise. În plen, vă readuc aminte, amendamentul privind introducerea funcției de vicepreședinte a fost votat ieri, în sensul eliminării lui. Au mai rămas în discuție, în cursul dimineții, cele două amendamente privind fondul de stimulente și, evident, împărțirea acestuia.

În urma discuțiilor din comisie, s-a hotărât abrogarea celor două alineate ale art. 12: alin. (5) care definește constituirea Fondului de mediu la nivel de 5% și cel de-al doilea alineat al aceluiași articol, respectiv alin. (6) de la art. 12, care definește împărțirea acestui fond de stimulente. Evident, dacă desființezi fondul de stimulente, cel de-al doilea alineat al aceluiași articol nu-și mai are sensul.

Aceasta este concluzia comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Popescu. Microfonul 8.

## – **Domnul Gheorghe Popescu** _președintele_

## _Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întâi de toate, aș dori să fac o clarificare.

Ieri s-au discutat niște valori ale salariilor celor de la Administrația Fondului pentru Mediu. Am venit aici și cu

documente, am dat deoparte confidențialitatea și am fluturașul președintelui pe două luni. Salariul cel mai mare în Administrația Fondului pentru Mediu, salariul net, deci suma tuturor veniturilor pe care le încasează președintele este de 3.961 de lei lunar, cu precizarea că președintele nu are acces la acel fond de stimulente. Stimulentele sunt destinate celor circa 60 de salariați ai Administrației Fondului pentru Mediu, care fac o activitate similară cu cea pe care o face ANAF, la nivel de constatare a veniturilor, urmărire, executare. Facem precizarea că noi nu avem organe de control în teritoriu, toată activitatea o desfășurăm de la centru. Acești oameni, care au salarii între 800 și 2.000 de lei – asta e marja în care se așază salariile personalului de execuție –, se deplasează în toate colțurile țării cu autobuzul, cu trenul, stau zile întregi în teritoriu, cu o diurnă pe care dumneavoastră o știți foarte bine și, în final, cu acele stimulente, care înseamnă, de fapt, nivelul maxim al unui salariu la trei luni – asta înseamnă marele stimulent pe care îl au cei care fac muncă de control – încercăm să le compensăm, într-un fel, cheltuielile pe care le fac și efortul pe care îl fac într-o muncă stresantă. Sunt cei care se duc, fac controale, pun în executare, pun sechestru și așa mai departe.

Noi considerăm că această modalitate de lucru este cea corectă și nu putem fi de acord cu faptul că la nivel de comisie lucrurile s-au judecat altfel, deci considerăm că aceste amendamente de corecție și eliminare a celor două alineate ale art. 12 nu sunt în regulă. Producem un act de inechitate. Oameni care fac aceeași muncă, unii sunt agreați ca fiind beneficiari de stimulente – cei din ANAF –, iar cei din Administrația Fondului pentru Mediu, nu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport suplimentar, în care, practic, față de cele 31 de amendamente admise în forma inițială a raportului comisiei, au rămas 29 în urma discuției pe care am avut-o ieri, în plenul Senatului.

În aceste condiții, dacă nu mai sunt alte intervenții cu privire la acest text – și rog atenția tuturor colegilor...

Pe procedură.

Microfonul 3 pentru domnul senator Constantin Dumitru.

## Domnule președinte,

Noi am discutat această chestiune ieri, în plenul Senatului, și cred că astăzi, datorită acestor discuții de ieri, este necesar un vot al plenului pe aceste amendamente, chiar dacă ele sunt admise sau nu, iar plenul o să dea votul de rigoare și după aceea pot fi eliminate sau nu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Suntem sesizați cu un raport suplimentar.

Nu, nu, nu... Eu vreau să

Punctul 2 de pe ordinea de zi suplimentară, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină?

Vă rog, domnule senator, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului național. Prin această lege se reglementează trecerea unei localități de la un rang la altul, respectiv principiile și principalii indicatori cantitativi și calitativi minimali ce trebuie respectați pentru ca un oraș să devină municipiu sau o comună să devină oraș.

Întrucât legea nu reglementează posibilitatea prin care mai multe localități să poată constitui un municipiu condus de o singură administrație locală, este necesară introducerea în textul legii a unor prevederi care să permită asocierea mai multor localități într-un municipiu care să funcționeze în limitele teritoriale ale unităților administrative componente. Acest lucru este impus de faptul că anumite localități s-au dezvoltat și s-au extins spre localități vecine, până aproape de contopirea cu acestea.

Inițiativele acestea pot fi extrem de benefice pentru mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea localităților vizate și la un trai mai bun pentru locuitorii acestora.

Aș vrea să mai spun că acest gen de inițiativă este diferit față de celelalte. Știm că, adesea, au fost promovate propuneri legislative sau alte proiecte de lege care prevăd despărțirea unor localități, lucru care, adesea, duce la cheltuieli suplimentare. De data aceasta, acest proiect vine în fața dumneavoastră să solicite sprijin pentru declararea de noi municipii, de a oferi posibilitatea de a se asocia comune sau orașe pentru dezvoltarea unor localități mai mari, care să ducă la posibilitatea de a avea o dezvoltare economică mai bună.

Apreciem și faptul că Guvernul a dat un punct de vedere favorabil, cu unele observații, și supunem atenției și dezbaterii dumneavoastră acest proiect de lege. Mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator Nicoară.

Îl invit pe domnul secretar de stat Ioan Andreica, de la microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

## **Domnul Ioan Andreica** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că prin această inițiativă se creează posibilitatea unificării mai multor localități, comune, orașe,

într-o localitate cu putere economică superioară, cu posibilități de dezvoltare pe baza realității din jur, Guvernul susține acest proiect de act normativ și vă invităm, ca atare, să votați.

Mulțumesc.

Domnul președinte Filip, punctul de vedere al comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate, să adopte un raport de admitere, cu patru amendamente.

Considerăm că proiectul de lege aduce o noutate de abordare privind posibilitatea realizării unor unități administrativ-teritoriale, nu numai în sensul divizării, ci și în sensul unificării și creării unor structuri administrative mai puternice. E adevărat că exista o lacună a Legii nr. 351/2001.

Ca urmare, am considerat că este un lucru pozitiv, că dă această posibilitate unor unități administrativ-teritoriale să se unească pentru a crea unități administrative mai puternice, fie de tip oraș, fie de tip municipiu, prin decizii ale consiliilor locale.

Legea este o lege organică importantă, credem noi, pentru administrația locală. De aceea, sigur, pe acest proiect de lege, Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții pe fondul materiei?

Dacă nu sunt, reamintim faptul că este vorba despre o lege organică și că avem un punct de vedere favorabil din partea Guvernului și un raport favorabil, cu amendamente, din partea comisiei.

Felicitări inițiatorilor!

Punctul 3 din ordinea de zi suplimentară, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, l-am reportat pentru ziua de marți, săptămâna viitoare.

Punctul 4 din ordinea de zi suplimentară, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Domnule senator Igaș, dacă doriți să interveniți, de la microfonul 2.

## Da, domnule președinte.

Vă solicit să amânăm și acest punct din ordinea de zi pentru votul final de marți, 25 mai anul curent, practic, fiind o zi de luni în programul nostru de activitate în Senat. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu văd dificultăți. Votul pe legi organice este, de obicei, luni, de fapt, marți, săptămâna viitoare.

În aceeași situație se află și proiectul de lege de la punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) litera b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Doriți să-l reportăm pentru ziua de marți, într-o zi de vot a legilor organice?

Domnule președinte Greblă, dacă doriți să interveniți la microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă tot se reportează dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege, aș ruga atât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și Academia de Științe Agricole și Silvice, până marți, să ne facă cunoscute punctele lor de vedere cu privire la acest proiect de lege, pentru că Ordonanța de urgență a Guvernului din 2008 avea ca principal scop ștergerea datoriilor acestor unități de cercetare și comasarea unor unități de cercetare cu niște universități, tocmai în vederea întăririi nucleului de cercetare.

Ca urmare a faptului că ajutorul de stat considerat atunci ar fi fost, teoretic, posibil, astăzi ne aflăm într-o imposibilitate juridică de a acorda ajutorul de stat. Din acest punct de vedere, v-aș ruga să-i întrebați dacă mai stăruie cu acest act normativ sau, eventual, să fie adaptat faptului că el va intra și va produce efecte în 2010.

## Mulțumesc.

Rog reprezentanții Guvernului să preia această solicitare a domnului președinte și sunt convins că marțea viitoare vom putea să avem un răspuns integral din partea Guvernului și, evident, din partea comisiei și a plenului Senatului României.

Deci punctele 3, 4 și 5 vor fi reprogramate pentru plenul nostru de marți, la secțiunea votului pentru legi organice.

Intrăm acum pe ordinea de zi obișnuită, după ce am parcurs-o pe cea suplimentară.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la București la 13 noiembrie 2009, la Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la București la 14 august 1992.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Grațiela Iordache.

Microfonul 10.

## **Doamna Grațiela Denisa Iordache** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul acord a fost semnat la București la 14 august 1992 și a intrat în vigoare la 15 iunie 1997.

În cadrul procesului de negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeană, statul român, la fel ca și celelalte state candidate, și-a asumat obligația de a aduce, în conformitate cu dreptul comunitar, toate acordurile bilaterale internaționale care ridică probleme de incompatibilitate cu acquis-ul comunitar.

Acordul bilateral menționat mai sus se înscrie în categoria documentelor care prezintă clauze neconforme cu dreptul comunitar, drept pentru care a fost necesară modificarea sa potrivit noului model de acord-cadru de investiție agreat de Uniunea Europeană și aprobat de Guvernul României.

Principalele amendamente conținute în documentul convenit de cele două părți se referă la:

– posibilitatea impunerii de restricții privind investitorii sau investițiile acestora în anumite sectoare, potrivit anumitor criterii de performanță care stabilesc condițiile de acordare a unui avantaj;

Doamnă secretar de stat, o întrebare, înainte să auzim și punctul de vedere al comisiei.

Este acest acord diferit față de un acord standard pe care România îl are cu alte țări?

Nu, nu.

Are elemente specifice, pentru că e vorba de o relație specifică, o relație specială?

Nu. Aceste amendamente, care au fost aduse, au fost tocmai...

...ca să poată să...

...pentru a standardiza și a fi pe modelul Comunității Europene.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru politică externă. Membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl propun plenului Senatului împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Intervenții pe fond? Nu sunt.

Rog atenția dumneavoastră.

E vorba despre un acord cu Republica Moldova, domnule senator Oprea, și vă rog, puțină atenție.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului-anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994.

Vă rog, doamnă secretar de stat Grațiela Iordache.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Încheierea prezentului protocol este necesară întrucât asigură, pe de o parte, respectarea angajamentului politic al Guvernului, iar, pe de altă parte, aplicarea art. 351 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităților dintre tratatele la care acestea sunt părți și dreptul comunitar.

Amendarea acordului existent a constituit soluția optimă întrucât, pe de o parte, denunțarea acordului ar fi constituit un semnal negativ pe plan politic și economic, iar, pe de altă parte, menținerea lui în forma nemodificată ar fi atras după sine declanșarea procedurii de infringement prevăzută de tratat, cu rezultatul anulării de către Curtea de Justiție a avantajelor acordate investitorilor străini.

Introducerea noilor amendamente asigură armonizarea cu dreptul comunitar, în sensul că oferă României posibilitatea de a stabili excepții sau de a impune restricții, astfel încât să nu se aducă atingere intereselor comunitare.

Proiectul de act normativ nu are niciun impact asupra bugetului de stat și, față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Protocolului semnat la Beirut la 15 aprilie 2009.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

De asemenea, există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl propun plenului Senatului împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Statutului Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la Bonn la 26 ianuarie 2009.

Vă rog, domnule secretar de stat Tudor Șerban, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru ratificarea Statutului Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, a fost semnat de România la aceeași dată și poartă denumirea de IRENA – The International Renewable Energy Agency.

IRENA, la ora actuală, este foarte importantă pentru susținerea internațională necesară în ceea ce privește dezvoltarea surselor regenerabile.

Dezvoltarea surselor regenerabile și pentru țara noastră este extraordinar de benefică, atât în ceea ce privește beneficiile care sunt aduse principalelor zăcăminte ale țării, cât și pentru o dezvoltare durabilă a economiei.

IRENA a fost semnată de un număr de 130 de membri, ca statut, iar proiectele deosebite care se desfășoară în România la ora actuală pentru energie neconvențională fac necesară ratificarea acestei agenții cât mai rapid.

Supun atenției dumneavoastră acest proiect și sper ca votul să fie dat.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică externă.

Membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl propun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Conform modificării aprobate de plenul Senatului în urmă cu câteva minute, trecem la punctul 14 din ordinea de zi pentru a putea să optimizăm și prezența membrilor Guvernului.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unități ale cantității atribuite României prin Protocolul de la Kyoto.

Vă rog, domnule secretar de stat Tudor Șerban.

Domnule președinte,

Referitor la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unități ale cantității atribuite României prin Protocolul de la Kyoto, după cum știm, țara noastră face parte din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, ratificată prin Legea nr. 24/1994, ca și Protocolul la această Convenție-cadru, semnat la Kyoto și ratificat prin Legea nr. 3/2001.

La Kyoto, pentru prima dată s-a stabilit ca România să primească un număr de certificate care poartă numele de AAU-uri, un număr de 300 de milioane, în vederea reducerii cantităților de dioxid de carbon pe care industria românească le produce.

Guvernul și-a propus să stabilească o metodologie pentru valorificarea acestor AAU-uri și, în acest sens, Guvernul a stabilit prin această lege modul în care acestea vor fi vândute.

În principal, au fost numite câteva ministere cu obligații pentru acest lucru. Este vorba despre Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, despre Ministerul Mediului și Pădurilor, despre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice este și el implicat.

Vânzarea sau valorificarea acestora va fi făcută numai de către Guvernul României și va fi făcută în exterior, la o serie întreagă de state care au făcut și au aderat la Convenția de la Kyoto.

Cele 300 de milioane de AAU-uri au fost împărțite într-un număr de părți, fiecare parte cuprinzând un milion de AAU-uri, acestea urmând să fie vândute printr-un protocol încheiat între țara noastră și alte țări, în urma căruia să se poarte negocierile respective.

Pentru încasarea sumelor și pentru depozitarea acestor sume, Ministerul Mediului și Pădurilor a fost însărcinat, prin administrația acestuia, din aceste sume urmând ca Guvernul, mai departe, să dezvolte atât proiecte de mediu pentru energie neconvențională, cât și o serie întreagă de legi prin care să se propage folosirea acestei energii și reducerea cantităților de bioxid de carbon de către toate ministerele.

Este un proiect de lege important, pe care îl supun atenției dumneavoastră, pentru că Guvernul are foarte mare nevoie de valorificarea acestor AAU-uri. Ținând cont că este vorba despre bani, este vorba despre dezvoltarea unor proiecte care la ora actuală stau, deci exact de ce are nevoie economia noastră într-o perioadă de criză.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, în unanimitate, pe baza discuțiilor din comisie și a susținerii vizavi de importanța valorificării în acest moment a acestor surplusuri de unități pe care România le are la dispoziție.

Mi-aș permite să fac, în schimb, un comentariu vizavi de importanța, într-adevăr, a acestui subiect, pe care, din păcate, România – și îmi permit să spun –, la aproape toate nivelurile, nu o simte la adevărata dimensiune, ținând cont de modalitatea în care, la nivelul Uniunii Europene, începând cu anul 2013, se vor valorifica aceste cantități permise, la nivelul Uniunii Europene, de a fi emise în atmosferă. Mă refer la gazele cu efect de seră, respectiv bioxidul de carbon.

Vă spun aceste lucruri pentru că am avut posibilitatea să fiu coraportor al unui grup politic în Parlamentul European pe această temă. Aș vrea să vă spun că la nivelul Parlamentului European au fost dezbateri de luni de zile, pentru că problema impactului economic asupra țărilor Uniunii Europene privind cantitatea de bioxid de carbon posibil a se emite în atmosferă de către agenții economici este una dintre cele mai dificile probleme pe care țările Uniunii Europene o vor avea începând cu anul 2013, când, repet, agenții economici vor trebui să participe la licitații.

De aceea, domnule președinte, v-aș propune să organizăm, să organizați, la nivelul Parlamentului României, la nivelul Senatului, o dezbatere pe acest subiect, pentru că am convingerea că vor mai veni proiecte de lege legate de gazele cu efect de seră și cred că Legislativul trebuie să cunoască la adevărata valoare și în adevărata profunzime această problematică cu un impact deosebit de mare asupra agenților economici din România, începând din 2013, iar 2013 este poimâine.

Cred că și Guvernul, și Ministerul Mediului și Pădurilor, și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri au obligația să aibă o comunicare mult mai intensă pe acest subiect și, evident, și Parlamentul României, sigur, ambele Camere, cum este în România, să cunoască dimensiunea reală a acestei probleme.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Am reținut sugestia domnului președinte Filip. Domnule senator Varujan Vosganian, aveți cuvântul.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă mărturisesc faptul că-mi fac un reproș personal că acest act normativ nu a avut și un aviz de fond de la Comisia economică, industrii și servicii, pentru că subiectul aflat în dezbatere, în opinia mea, are în acest text o rezolvare pe care eu, eufemistic, aș numi-o suspectă.

Să ne înțelegem. Grupul parlamentar al PNL susține, având în vedere succesiunea de acorduri internaționale și protocoale, începând cu Kyoto, care fixa situația existentă în anii ’90, când România avea emisii considerabile, până la Copenhaga, care urgentează necesitatea vinderii acestor cote pe care România nu le utilizează, dat fiind că Acordul de la Copenhaga stabilește clar că ele nu se reportează de la perioadă la perioadă.

Deci cu asta suntem de acord. Ceea ce însă ne nedumerește este modalitatea în care ele se vor tranzacționa, și aici, stimați colegi, vă mărturisesc faptul că Grupul parlamentar al PNL nu poate accepta această modalitate care se propune.

Să vedem, în primul rând, ordinul de mărime. Este vorba despre 300 de milioane de unități, care în condiții normale s-ar vinde cu vreo două miliarde și ceva de euro, acceptând faptul că, după intrarea pe piață a unor țări precum Rusia și Ucraina, s-ar putea să obținem jumătate, 60%, 70%. În orice caz, ordinul de mărime al acestor tranzacții este între un miliard și două miliarde de euro.

Dumneavoastră observați care este mediul de dezbatere în România, cât de mult discutăm pe transparentizarea achizițiilor publice, cât de mult discutăm pe necesitatea ca fiecare tranzacție la care statul este parte să se desfășoare în condiții de legalitate și care să dea încredere românilor că cei care-i guvernează le respectă interesele.

Ce avem în acest act normativ? Ceva cu totul și cu totul neobișnuit. Avem un act prin care ministrul economiei, ministrul finanțelor publice și ministrul mediului ne solicită dreptul de a comercializa o avuție potențială de ordinul a miliarde de euro. Acest act normativ nu spune absolut nimic despre criteriile de eligibilitate pentru consultanți. Nici măcar nu scoate o vorbă despre consultanți.

Niciodată, dragi colegi, un guvern responsabil nu va merge el să vândă sute de milioane de euro, nu va merge el să cumpere, să emită sute de milioane de euro, eurobonduri și, în general, să facă tranzacții nemijlocite.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Bota. Aveți cuvântul, microfonul 3.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, cred că domnul senator Vosganian este într-o eroare, în sensul că acest act normativ este generator clar de corupție, iar aceste certificate nu se vor vinde mai scump decât la bursă, ci, eventual, mai ieftin, ca să fie loc și de ceva „mălai” pentru cei care negociază. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Necula Marius Gerard, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unei probleme puse politicianist și regret că atât domnul senator Varujan Vosganian, cât și domnul senator Bota nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă.

Domnul senator Varujan Vosganian a demonstrat că s-a interesat, dar nu a spus sau nu a vrut să spună adevărul până la capăt, și anume că astăzi, având în vedere concurența statelor din jur – și aici vorbesc de Ucraina, Bulgaria, Polonia –, aceste certificate, în cantitate, vândute prin negociere – repet, prin negociere – la nivel de guvern, nu valorează nimic.

Dacă ar fi fost vândute de Guvernul Tăriceanu – și nici nu pot să-mi dau seama dacă este bine că nu au fost comercializate atunci sau este rău –, probabil că România ar fi obținut undeva la 10 euro, ceea ce înseamnă cam trei miliarde. Cam așa era prețul. Trei miliarde de euro care, la fel, pe finalul guvernării Tăriceanu ar fi fost fituiți.

În al doilea rând, faptul că astăzi aceste certificate nu au o piață..., și vă dau o informație, domnule senator Vosganian, în România a existat o singură tranzacție, este vorba de CET Iași, care s-a efectuat pe Bursa de la Londra, iar Guvernul României trebuie să aibă această, dacă vreți, flexibilitate, pentru a se adapta unei piețe lovite de criză și în continuă schimbare. Nu putem îngrădi Guvernul României de a valorifica aceste certificate la cel mai bun preț.

De aceea, această variantă propusă de Guvern este singura care poate aduce bani, atât cât se va putea negocia la momentul respectiv al valorii de pe piață, pentru bugetul țării.

Mulțumesc.

Domnule senator Ichim, aveți cuvântul, microfonul 1.

## **Domnul Paul Ichim:**

Vă cer scuze, poate nu stăpânesc foarte bine limbajul în domeniul acesta, dar am câteva întrebări și folosesc prilejul, pentru că este și domnul ministru aici.

În primul rând, după Tratatul de la Kyoto, România a avut, nu știu prin ce an, un contract cu Olanda, care a cumpărat de la noi tona de bioxid de carbon. Acela a fost primul contract pe care l-am avut noi, ca țară, cu Olanda.

Referitor la a doua lege în domeniu, dacă țin bine minte, BERD-ul a fost desemnat să negocieze pentru țara noastră vânzarea acestor certificate. Nu știu ce s-a întâmplat în domeniu. Aceasta a fost a doua întrebare.

A treia întrebare.

Țările din jurul nostru – Ungaria și, un pic mai departe, Polonia – își vând aceste certificate și investesc tot în energie regenerabilă. De aici vine următoarea întrebare. Știu că țara noastră are ceva semnat cu Uniunea Europeană, în care noi avem obligativitatea ca din energia electrică produsă în România, nu știu cât la sută să fie produsă din energie regenerabilă. Din ce ați prezentat dumneavoastră – ori am înțeles eu greșit, ori poate nu am fost atent, îmi cer scuze –, am înțeles că nu se investește tot ce se câștigă prin vânzarea acestor certificate numai în energie regenerabilă. Vă rog să mă lămuriți și pe mine.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Vreau să dau o informație scurtă, domnule președinte.

Dați o informație scurtă, domnule senator Vosganian. Aveți cuvântul, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Am vorbit cu unii colegi de la Londra, care se ocupă cu astfel de lucruri, și mi-au spus că în luna aprilie tranzacțiile de pe bursă, la Londra, au fost de 700 de milioane de unități, ceea ce înseamnă peste 20 de milioane de unități tranzacționate pe zi, ceea ce înseamnă că tranșe de un milion de unități pot fi absorbite de Bursa de la Londra, astfel încât nu văd de ce nu am pune ca opțiune și bursa, în situația în care este mai avantajoasă.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, am și eu o întrebare punctuală. Există în acest moment negocieri antamate cu alte guverne sau alte firme din terțe țări pentru o viitoare comercializare a acestor certificate?

Cred că nu trebuie să facem proces de intenție nimănui atâta vreme cât lucrurile se desfășoară transparent, dar a existat în Slovacia un scandal imens, care a condus la schimbarea a doi miniștri de mediu, pe acuzații frontale de corupție cu privire la tranzacționarea acestor certificate.

Deci nevoia de transparență și nevoia de informare publică, așa cum sugera și domnul președinte Filip, cred că reprezintă obligații pentru noi toți.

Doriți să comentați și să răspundeți întrebărilor care v-au fost adresate?

## Vă mulțumesc.

Fără să am încrederea că stăpânesc foarte bine fenomenul, să știți că problema AAU-urilor a manifestat un

deosebit interes de mai mult timp și, dacă ducem lipsă de ceva în acest moment, este timpul foarte întârziat, când am promovat această lege, pentru că, într-adevăr, în această perioadă valoarea de schimb a acestor AAU-uri a scăzut foarte mult.

Interesul a fost permanent și deosebit, și el s-a manifestat, în principal, de către firme specializate, în principal firme străine, care, pentru a nu mai avea o așa mare neîncredere în această lege, să știți că lucrează numai pe burse, iar România, chiar dacă va intra în negociere cu guvernele țărilor respective, toate tranzacțiile le va face pe firme și, de asemenea, le va face pe bursă.

Din acest punct de vedere, domnul senator Varujan Vosganian nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că se va proceda corect.

Ceea ce este important acum este să valorificăm acești bani. Ei vor fi folosiți numai pentru dezvoltarea proiectelor pe energie neconvențională.

Vreau să spun că suntem în derulare cu pregătirea unui proiect pentru stocarea bioxidului de carbon. Este un prim proiect în țara noastră, cu care noi ne-am înscris la Comunitatea Europeană pentru accesare de fonduri ca să putem dezvolta un astfel de proiect.

Cred că mai mult decât faptul că Guvernul României este cel care-l patronează, tocmai pentru a nu fi probleme cu banii, cine îi ia, cum îi distribuie, au fost angajate mai multe ministere. Unul face licitația, altul depozitează banii, altul îi inventariază și îi împarte. Este vorba de Ministerul Mediului și Pădurilor, care-i stochează, și de Ministerul Finanțelor Publice, care este cel care va fi ordonator de bani. Cred că mai mult nu se putea face pentru a înlătura această spaimă permanentă a noastră.

Recunosc faptul că există un mare interes și că oamenii de afaceri, care lucrează și joacă pe bursă, știu ce înseamnă aceste AAU-uri, dar sper ca această acțiune să se desfășoare în mod corect și să folosim cât mai repede acești bani, pentru că există nevoie foarte mare de ei pe piața economică.

## Mulțumesc.

Domnule senator Greblă, aveți cuvântul, microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Totul pare că s-ar desfășura foarte bine. Trebuie vândut acest surplus de CO2, trebuie bani, mai ales în această perioadă, și dacă ar fi și o procedură transparentă am fi de acord ca 90% din această sumă să meargă la fondul de mediu și 10% la bugetul statului.

Lucrurile nu stau însă deloc așa.

Vă voi da numai două argumente din care veți vedea că este absolut inacceptabil ca Senatul să poată să aprobe această ordonanță de urgență.

În primul rând, vânzarea va fi făcută de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, printr-un mandat aprobat printr-un memorandum aprobat de Guvernul României, memorandum care, probabil, a și fost aprobat, dar care nu este public.

Noi nu putem accepta ca o tranzacție evaluabilă între două miliarde de euro și trei miliarde de euro să fie vândută către un SRL din altă țară – așa este textul ordonanței –, cu un mandat pentru ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, aprobat prin memorandum în ședința de guvern.

În al doilea rând, prezenta ordonanță de urgență nu are nevoie de girul Parlamentului sau, mai bine zis, de actul normativ care împuternicește pe nu știu cine din Guvern să vândă aceste unități.

Poate să o facă Guvernul asumându-și întreaga responsabilitate. Nu are nevoie de acoperirea legii, să spună: „Eu am vândut pentru că am respectat legea.”

Dacă este să respectăm legea, atunci aceasta trebuie făcută pe o cale transparentă și fie pe bursă, fie printr-o licitație internațională. În niciun caz Senatul României nu trebuie să adopte o lege prin care împuternicește un membru al Guvernului să tranzacționeze valori de aproape 3 miliarde printr-un mandat aprobat în ședința de guvern printr-un memorandum intern, adică printr-un referat.

Repet, Guvernul astăzi este liber să valorifice aceste unități. Nu are nevoie de o lege care să-i permită acest lucru, și vă veți întreba de ce totuși au promovat această lege. Pentru ca apoi să aibă acoperirea faptului că a vândut după această procedură care a fost aprobată prin lege.

Acesta este motivul principal pentru care vă solicit să nu adoptăm această ordonanță de urgență și să lăsăm Guvernul să valorifice, după cum consideră că este oportun pentru România, cu respectarea legalității, să valorifice această cantitate de emisii de bioxid de carbon.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Marcu, urmează domnul senator Necula. Microfonul 3.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Intervenția va fi foarte scurtă.

În opinia noastră, considerăm că valoarea cea mai bună se obține pe o piață reglementată în urma unei licitații.

În cadrul Comisiei economice, industrii și servicii, eu am propus un amendament. Concret, la art. 5 alin. (2), amendamentul meu este următorul: „Comercializarea surplusului de aur se va face pe o piață reglementată, cu toate entitățile prevăzute la art. 2 lit. i).”

Motivația de ce trebuie să fie valorificate aceste surplusuri pe o piață reglementată a fost făcută de colegii noștri aici, în plen. Eu cred că foarte multe argumente sunt în favoarea legiferării pe o piață reglementată și nu vrem ca prin negociere directă, practic, Executivul să fie acoperit de această mantie legislativă, să poată lua acele comisioane și așa mai departe.

Vă rog să supuneți la vot amendamentul care a fost respins în Comisia economică, industrii și servicii. Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Necula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că totuși colegii nu înțeleg și nu știu despre ce este vorba.

În primul rând, aceste certificate, care aparțin unei țări, care aparțin Guvernului, Guvernul reprezentând țara, nu se tranzacționează pe Bursa de la Londra. Aceste certificate se negociază de la guvern la guvern, între țările semnatare ale Tratatului de la Kyoto. Scurt.

Nu există nicio țară care să-și tranzacționeze aceste certificate pe Bursa de la Londra. Bursa de la Londra este folosită – așa cum am dat exemplul de mai devreme cu CET Iași – pentru alt tip de certificate, care seamănă, dar care nu sunt frați, care se tranzacționează pe bursă.

Deci trebuie să înțelegem că, dacă suspectăm Guvernul – și sunt colegi în această sală care pot suspecta Guvernul României – că nu este corect și că vrea să-și ia un comision, nu putem suspecta, zic eu, decât asumându-ne această poziție și Guvernul Japoniei, unul dintre cei mai mari achizitori de asemenea certificate.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, domnul senator Marcu a invocat un amendament pe care Comisia economică, industrii și servicii l-ar fi inițiat. Puteți comenta cu privire la acest subiect?

Microfonul 7.

Acest amendament a fost respins în Comisia economică, industrii și servicii. Raportul a venit de la Comisia economică, industrii și servicii cu amendamentul respins. Nu a fost un amendament individual.

De la Comisia economică, industrii și servicii a venit așa și noi nu l-am mai discutat în comisia noastră, fiind respins în comisia de aviz, ca principiu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Oricum, din punct de vedere regulamentar, readucerea unui amendament respins este o chestiune pe care plenul Senatului o poate tranșa. Suntem în fața unei propuneri concrete din partea domnului senator Marcu.

Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a ne putea apropia de momentul votului. ( _Domnul senator Varujan Vosganian solicită cuvântul.)_

Mai aveți o întrebare pentru domnul secretar de stat? Vă rog. Doriți un dialog între senatori?

Pot să-l întreb pe domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, în apărarea acestui act normativ s-a spus că nu există decât formula negocierii directe.

Întrebare: dacă nu există decât această formulă, de ce ea a fost menționată în text?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Cred că cei care au formulat acest text au vrut să se apere, într-un fel, de foarte multe întrebări care au presupus că vor apărea. Cred că acesta a fost motivul pentru care a fost formulată în textul respectiv. ( _Aplauze.)_

Domnule senator Marcu, vă rog să reveniți la microfon și să dați citire amendamentului respins pe care doriți să-l susțineți în plen.

Puteți lua loc la microfonul 6, lângă domnul președinte Filip, pentru a putea lucra pe textul respectiv.

Concret, la art. 5 alin. (2), în locul textului inițial, propun următorul text: „Comercializarea surplusului de aur se va face pe o piață reglementată, cu toate entitățile prevăzute la art. 2 lit. i).”

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Este suficient de clar: o propunere cu privire la tranzacționarea pe piețe reglementate. Punctul de vedere al Guvernului este cel pe care l-am ascultat.

Vă propun să votăm cu privire la acest amendament avansat de domnul senator Marcu.

Listă pentru liderii de grup pentru acest vot.

În condițiile în care avem un raport de admitere fără amendamente al comisiei de fond,

Listă pentru liderii de grup.

Rețin propunerea domnului președinte Filip și vom încerca să organizăm împreună cu Camera Deputaților o dezbatere cât mai cuprinzătoare cu privire la acest subiect.

Revenim la punctul 4 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul Ion Mihai, director general adjunct al ORNISS. Vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aveți în fața dumneavoastră Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009.

Obiectul acordului îl constituie protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea dintre părțile semnatare.

Un element fundamental în colaborarea celor două părți îl constituie compatibilitatea legislațiilor naționale în domeniul protecției informațiilor clasificate, astfel părțile vor recunoaște reciproc certificatele de securitate pentru personal și certificatele de securitate industriale emise în conformitate cu legislațiile naționale ale acestora, acesta fiind principalul obiectiv al acestui acord.

Actul normativ va fi pus în aplicare fără a fi nevoie de înființarea unor noi organisme sau de extinderea competențelor celor deja existențe.

Vă mulțumesc și vă adresez rugămintea de a adopta acest proiect de ratificare.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Meleșcanu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba de un acord standard pe care România îl încheie cu alte țări membre ale NATO pentru protecția informațiilor clasificate.

Din punctul nostru de vedere, nu ridică niciun fel de probleme, iar acest lucru a fost demonstrat și de faptul că raportul comun, al Comisiei pentru politică externă și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

De aceea, și noi recomandăm ratificarea acestui acord. Precizez că Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Vă consult dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Este vorba de un acord standard dintre România și alte state.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Irina Alexe.

O invit la microfonul 10 pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege reglementează organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări (SINS), compatibil din punct de vedere tehnic cu Sistemul de Informații Schengen de a doua generație.

Acest sistem contribuie la întărirea colaborării dintre autoritățile celorlalte state membre și autoritățile române cu competențe specifice în domeniul controlului trecerii frontierei de stat, al respectării regimului vamal, al eliberării vizelor și permiselor de ședere, precum și al celorlalte controale și activități specifice efectuate de organele de poliție sau de alte autorități în scopul asigurării ordinii și siguranței publice.

Prin acest sistem informatic se creează o bază de date centrală ce conține semnalări cu privire la persoane și bunuri introduse de anumite autorități publice, conform unor criterii stabilite prin acest proiect de lege.

Autoritățile publice române care urmează a avea acces la SINS, precum și tipurile de semnalări pe care acestea le pot consulta urmează a se stabili prin Hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, acest act normativ va asigura cadrul juridic necesar participării României la schimbul de date cu statele membre Schengen, așa cum este reglementat de prevederile europene în domeniu, prevederi pe care România urmează să le aplice de la data emiterii Deciziei Consiliului cu privire la aplicarea în totalitate de către România a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Proiectul stabilește în sarcina Ministerului Administrației și Internelor, prin Centrul Național SIS, responsabilitatea gestionării tehnice și a asigurării condițiilor optime pentru exploatarea SINS și a copiei naționale a SIS. Termenele de realizare a respectivelor activități sunt subsumate obiectivului de îndeplinire a standardelor ce urmează a fi supuse evaluării în domeniul SIS Sirene începând cu toamna anului 2010. Este un proiect foarte important pentru statul român. Vă rugăm să susțineți adoptarea proiectului în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Meleșcanu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Guvernul României și-a asumat ca termen pentru aderarea la spațiul Schengen data de 27 martie 2011.

În vederea verificării de către Uniunea Europeană a posibilităților României pentru îndeplinirea obligațiilor asumate pentru perioada septembrie–octombrie a acestui an, urmează să aibă loc o primă vizită de evaluare a Uniunii Europene, care să vadă dacă avem un asemenea sistem și dacă el funcționează, chiar dacă este într-o fază de testare. În acest sens a fost întocmit un proiect de lege, un proiect care pornește de la acquis-ul european în materie, proiectul a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, dar și de Comisia pentru politică externă și evident că rolul cel mai important îl are Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care a hotărât să adopte un raport de admitere. Vă propunem să aprobați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Evident, este un proiect important.

Mulțumim domnului președinte Meleșcanu. În mod evident calibrul comisiei a contat foarte mult în acest vot, practic, unanim.

Punctul 6, Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Doamna secretar de stat Grațiela Iordache, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Mulțumesc domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă vizează amânarea aplicării sistemului de plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, în perioada 1.01.2010–31.12.2011, deci, practic, prin această propunere legislativă se dorește o revenire la situația aflată în funcțiune în anul 2009.

Revenirea la sistemul de plată trimestrial a impozitului pe profit pentru contribuabili, alții decât cei din sistemul bancar, a fost determinată de solicitarea mediului de afaceri și aduce o influență pozitivă asupra acestuia, deoarece, practic, agentul economic este judecat după situația prezentă, iar nu după cea anterioară.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea Ordonanței de urgență nr. 22/2010. Vă mulțumesc.

Domnul senator Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează determinarea impozitului pe profit începând cu anul 2010. În cazul contribuabililor care efectuează comparația impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim, acesta urmând a fi recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, iar definitivarea impozitului pe profit datorat se va efectua prin comparația impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual.

Proiectul de lege mai prevede că trecerea la sistemul plăților anticipate – care în prezent se aplica numai contribuabililor societăților comerciale bancare persoane juridice române și sucursalelor din România ale băncilor persoane juridice străine – se va face începând cu anul 2012. Astfel, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere în forma prezentată de Guvern.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative.

Doamna Grațiela Iordache, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc din nou, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ are ca obiect îmbunătățirea cadrului legal aplicabil instituțiilor de credit, aflate în dificultate ca urmare a angajamentelor asumate prin Angajamentul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional și de transpunere în legislația internă a cadrului legislativ comunitar recent adoptat în domeniul financiar-bancar.

Principalele modificări din actul normativ vizează revizuirea procedurii administrării speciale, aranjamente de supraveghere prudențială, revizuirea unor prevederi privind instituțiile emitente de monedă electronică, în vederea transpunerii, până la data de 30.04.2011, printr-un act normativ distinct, a Directivei 2009/110/C a Parlamentului European și a Consiliului din 16.09.2009 și măsuri privind accesul prestatorilor de servicii de plată la sistemele de plăți și prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, pentru realizarea transpunerii complete a Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieței interne. Modalitatea de realizare a modificărilor menționate printr-un singur proiect de act normativ a fost justificată de urgența atașată acestor modificări și de evitarea promovării unor modificări succesive ale cadrului legislativ la intervale scurte de timp. Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de coinițiator, alături de Ministerul Justiției, propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2010.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea unor acte normative pentru a se asigura transpunerea integrală a prevederilor comunitare, Directiva 2007/64, Directiva 2001/24, Directiva 2009/111, Directiva 2009/110. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege și a decis să adopte raport de admitere.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Urban.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În primul rând, vreau să întreb dacă de la Banca Națională a României este cineva.

Da. Este foarte bine acest lucru.

Raportul la acest proiect de lege este întocmit de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Este normal să fie comisia raportoare. Nu există comisie avizatoare, deși, în cuprinsul legii, o secțiune extrem de largă este dedicată modificărilor care acoperă zona de administrare specială și zona de insolvență a instituțiilor bancare. Dacă analizăm această secțiune, eu unul, ca jurist, constat niște lucruri cel puțin ciudate și nu cred că acestea au fost cuprinse în memorandumuri pe care România și le-a asumat sau încheiat cu Fondul Monetar Internațional. De exemplu: vedem la art. 240[5] faptul că, pentru exercitarea atribuțiilor administratorului special al unei instituții de credit, al unei bănci aflate în dificultate financiară, Banca Națională a României poate desemna una sau mai multe persoane fizice ori o persoană juridică, iar fondul de garantare a depozitului în sistemul bancar poate fi administrator special numai opțional, pentru că apare sintagma „poate”. Însă, dacă mergem mai departe, vom vedea că acest administrator special va putea să angajeze auditori, avocați, evaluatori, experți autorizați independenți, care însă, la art. 240 indice 6 alin. (2), vedem că nu răspund personal pentru prejudiciile cauzate de îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea atribuțiilor primite de la Banca Națională a României.

Păi, să ne înțelegem! Într-adevăr, se spune că nu răspund decât atunci când provoacă prejudicii cu rea-credință sau din neglijență gravă, însă când le provoacă din incompetență, este inadmisibil ca acest administrator special, care poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică, și toți cei angajați de el, avocați, experți, auditori să nu răspundă pentru aceste prejudicii, mai ales dacă ne uităm la atribuțiile și la responsabilitățile pe care le are administratorul special.

Mergând mai departe, am văzut că începem deja să ieșim temeinic din sfera oricăror dispoziții în materie de justiție, pentru că la art. 240[22] văd pentru prima oară faptul că măsurile implementate în cursul administrării speciale nu pot fi suspendate sau desființate pe cale judecătorească, inclusiv în procedura falimentului instituțiilor de credit. Este pentru prima oară când văd că acte sau măsuri administrative nu se

Mulțumesc.

Probleme severe ridicate de domnul senator Urban. Domnul senator Frâncu. Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte,

Într-adevăr observațiile făcute sunt deosebit de importante, eu cred că ne putem înscrie în termen, săptămâna viitoare ar trebui, ca soluție, zic eu, proiectul de lege, pentru rezolvarea acestor chestiuni, să fie retrimis la comisie și să se facă un raport comun cu Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări, pentru că, într-adevăr, ar fi niște lucruri fără precedent și, în numele Grupului PNL, eu vă cer acest lucru. Deci retrimiterea la comisie a acestui act normativ, dar cu această, să zicem solicitare, ca raportul să fie comun cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Ovidiu Marian. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Haideți să citim art. 240[22 ] până la capăt și poate ne lămurim și nu mai este nevoie de nicio retrimitere dacă citim tot articolul!

„Dacă prin hotărârea pronunțată, instanța judecătorească constată ilegalitatea măsurilor implementate, partea în favoarea căreia s-a pronunțat hotărârea este îndreptățită să introducă acțiune în despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, cu excepția cazurilor care presupun atragerea răspunderii penale.” Deci nu se face niciun fel de exceptare, numai că trebuie să citim până la capăt.

La fel, la art. 240[8] „administratorul special și orice persoană care poate fi angajată în activitatea acesteia nu răspund personal”, dar „cu excepția cazului în care se dovedește că a acționat cu rea-credință sau cu neglijență gravă”. Deci lucrurile au acoperire juridică. Nu văd de ce este nevoie de o retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dacă citim până la capăt articolele, găsim și explicațiile de care avem nevoie.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Urban, apoi reprezentantul BNR, dacă dorește să facă un comentariu? Sau doamna secretar de stat.

Cu tot respectul și considerația față de colegul meu, la art. 240[22] , în teza a doua a acestuia, se vorbește doar despre despăgubirile care se pot acorda persoanelor afectate de aceste măsuri luate în cursul administrării speciale. Însă măsurile propriu-zise luate nu se pot desființa și nu sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Este un lucru diferit.

În afară de asta, este pentru prima oară când un administrator special într-o procedură de insolvență sau în faza preliminară acesteia, pentru prejudiciile pe care le provoacă, vedem că în conformitate cu art. 240[21] alin (2), dacă va fi obligat să plătească despăgubiri – știți de unde se plătesc? – se plătesc de la fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Atenție! Aici avem o situație extrem de interesantă, fiindcă, în condițiile în care este prejudiciată o persoană juridică, ea va primi despăgubiri de la acest fond de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care știm foarte bine căror persoane deponente le acordă protecție. Deci, din punct de vedere al modului în care justiția interacționează cu textele de lege cuprinse în acest act normativ, există grave deficiențe. După părerea mea, una este să-i dau posibilitatea celui prejudiciat să primească despăgubiri, pe care nu le plătește cel care a greșit, ci din fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, și alta este faptul că măsurile luate de acesta, care pot fi complet eronate, să scufunde instituția de credit, nu pot fi supuse niciunui fel de control din partea instanțelor de judecată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comentariu? Microfonul 10. Vă rog să vă prezentați.

Sunt Antonescu Emilian de la Banca Națională, director adjunct la Direcția Reglementare și Autorizare.

Vizavi de comentariile făcute în cadrul acestor dezbateri, vreau să prezint câteva lucruri. În primul rând, toate măsurile prevăzute în proiectul de lege, respectiv în ordonanța de urgență, sunt măsuri impuse de Fondul Monetar Internațional.

În ceea ce privește persoana administratorului special și măsurile dispuse de acesta, trebuie spus că administratorul special nu poate decide nimic în ceea ce privește restructurarea și organizarea instituției de credit fără o aprobare prealabilă a consiliului de administrație al Băncii Naționale. Deci toate măsurile dispuse de administratori sunt, practic, măsuri aprobate de BNR. De aceea și răspunderea lui este, în mod normal, limitată.

În ceea ce privește fondul de garantare a depozitelor, într-adevăr, el face serviciul de a despăgubi și deponenții pentru sumele depuse la bănci, dar face și serviciul de a-i plăti pe cei păgubiți în cadrul unei proceduri de administrare specială, numai că aceste prestații le face din fonduri diferite. Cele două fonduri se constituie în mod diferit și sunt administrate diferențiat, în funcție de situațiile pe care el le soluționează.

Cam asta e.

Vă mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mă raliez propunerii domnului senator Urban de a retrimite acest proiect la comisie și a primi un aviz de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, fiindcă avem două chestiuni de lămurit.

Pe de o parte, avem de lămurit în ce măsură interesele creditorilor sunt protejate în cadrul acestei proceduri, care este una derogatorie de la dreptul comun și trebuie să găsim un echilibru corect între interesele debitoarei aflate în dificultate și interesele creditorilor.

În al doilea rând, cred că trebuie să lămurim această problemă a răspunderii, pentru că explicațiile reprezentantului BNR vin și mai mult să ne pună semne de întrebare, fiindcă nu cred că dacă BNR îi dă un anumit mandat și îi aprobă anumite măsuri, nu văd de ce ar răspunde fondul de garantare. Atunci trebuie să lămurim clar în subordinea cui lucrează, care sunt limitele mandatului administratorului special și care sunt limitele în care acționează BNR și să stabilim pe cale logică o relație cu privire și la răspundere.

Și aici este și o filozofie a răspunderii juridice în general, fiindcă dacă aplicăm dreptul francez, continental, pe care îl cunoaștem foarte bine, atunci se răspunde pentru orice culpă, fie ea cât de mică, pe când dacă mergem pe sistemul de drept anglo-saxon, lucrurile sunt ceva mai complicate.

Deci pentru toate aceste motivații, eu cred că trebuie să retrimitem la comisie și pentru avizare la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Propunerea de retrimitere a fost a domnului senator Frâncu, domnul senator Urban a deschis conversația. Domnul senator Urban, microfonul 2.

Vreau să-i spun onoratului reprezentant al BNR că citim textele. Nu puteți veni aici să spuneți că administratorul special nu ia nicio măsură decât cu avizul Băncii Naționale a României, în condițiile în care, conform art. 240[11] alin. (2), atunci când BNR hotărăște retragerea autorizației de funcționare a unei instituții de credit și decide să înceapă procedura falimentului împotriva acesteia, BNR pierde orice fel de autoritate asupra acestui administrator special, care însă, conform art. 240[20] , capătă calitatea de administrator judiciar, atunci când nu mai consultă BNR, și BNR nu mai are niciun fel de posibilitate de a cenzura deciziile pe care le va lua.

Haideți să ne înțelegem. Nu putem să venim cu niște aspecte aici, mizând pe faptul că senatorii nu citesc textele de lege. Le citesc. Aceste lucruri trebuie diferențiate și, din punctul meu de vedere, măsurile pe care le ia administratorul special, atât în faza preliminară, cât și apoi în cadrul procedurii falimentului, trebuie să le supună cenzurii instanței de judecată. Altfel, haideți să derulăm procedura falimentului unei bănci exclusiv într-o zonă administrativă sub controlul și gestiunea BNR-ului și să lăsăm instanțele de judecată și tribunalele să nu mai fie implicate în această poveste.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Eu salut această conversație care arată că România nu se află sub administrarea specială a Fondul Monetar Internațional și că avem tot dreptul să punem întrebări atunci când sistemul juridic sau regula generală pot fi modificate.

De aceea

Mulțumesc reprezentanților Ministerului Finanțelor și BNR.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2010 pentru finanțarea în anul 2010 a Programului „Renașterea satului românesc – 10 case pentru specialiști”. Domnule secretar de stat Ioan Andreica, microfonul 8.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere necesitatea atragerii unui număr cât mai mare de specialiști în mediul rural, în principal pentru a acoperi domenii foarte importante, domenii de vârf precum învățământul, sănătatea sau chiar și ordinea publică, Guvernul a promovat un program prin modificarea Legii nr. 152/1998 intitulat „Renașterea satului românesc”, respectiv 10 case pentru fiecare comună din mediul rural, în situații excepționale până la 15 case, case care să rămână autorităților publice locale ca locuințe de serviciu și care să ofere specialiștilor, în mod diferit de blocurile de locuințe, condiții de locuit cu curte, cu grădină, pentru a deveni atractive locurile de muncă pentru specialiști.

Cifra pe care s-a bazat Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este de 25.000 de locuințe. Până la această oră sunt depuse cereri care depășesc 12.000 de locuințe, deci programul credem că va fi viabil. Se vede clar din primele solicitări, de aceea se impune aprobarea în procedură de urgență a acestui program fiindcă el nu a fost cuprins în Legea bugetului, votată la sfârșitul anului 2009, și am dori să-l promovăm, să începem lucrările pe la mijlocul anului 2010.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Ovidiu Marian, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Proiectul de lege reglementează finanțarea în anul 2010 a Programului „Renașterea satului românesc – 10 case pentru specialiști”. Comisiile au hotărât raport de admitere cu 16 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să introduc o nuanță în acest act normativ, de altminteri o ordonanță de urgență, stil cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. Această nuanță este legată nu atât de obiectul acestei ordonanțe, care, subsumându-se obiectivului de a moderniza satul românesc, pune sub auspicii favorabile o astfel de inițiativă, ci de context.

Zilele trecute s-a lansat un pachet de măsuri privind reducerea veniturilor salariale și a pensiilor unui număr de 9 milioane de persoane ce fac obiectul politicilor salariale și politicilor sociale ale Guvernului.

În acest moment, având în vedere anvergura acestor măsuri, este nevoie ca Guvernul să vină în fața Parlamentului cu un nou proiect de buget, practic. În orice caz, cu o rectificare bugetară de fond. Această rectificare bugetară are în vedere încadrarea în ținta stabilită cu Fondul Monetar Internațional de 6,8% deficit al bugetului consolidat și, evident, procesul de consolidare fiscală începând cu anul 2011.

În acest context, toate celelalte politici guvernamentale trebuie să fie corelate cu acest obiectiv privind ținta de inflație, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să-și asume public faptul că deficitul bugetar nu trebuie să fie mai mic decât volumul cheltuielilor de investiții, pentru a oferi resurse în viitor pentru plata datoriei publice. Și mai înseamnă, în același timp, prioritizarea cheltuielilor de investiții.

Am făcut o evaluare din care a rezultat că Guvernul, în ultima perioadă de timp, a angajat excesiv de multe studii de prefezabilitate și studii de fezabilitate, că Guvernul nu are un raport corect și sustenabil între proiectele de investiții aflate în curs și cele noi.

De aceea, opinia mea este, stimați colegi și stimați colaboratori de pe banca guvernamentală, să vă opriți cu demararea unor proiecte noi, să aduceți rectificarea bugetară în Parlament, să vedem ce sume intenționați dumneavoastră să alocați pentru investiții, să vedem care este resursa financiară alocată pentru investițiile în curs, să vedem ce investiții noi doriți să demarați și să stabilim cu toții prioritățile.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4.

## Stimați colegi,

Pe vremea lui Ceaușescu, în aproape toate comunele mari din România s-au construit blocuri, blocuri care în majoritatea lor sunt nefolosite și sunt în paragină. Multe dintre construcțiile respective nici nu au fost duse la bun sfârșit. Mai mult decât atât, în perioada care a urmat s-au depopulat satele, fie din cauza îmbătrânirii populației, fie pentru că locuitorii de acolo au plecat la cules căpșuni. Acum se vorbește de 12.000 de specialiști care vor veni în aceste case pe care dorește să le construiască doamna Udrea.

Întrebare: studiul pe care l-ați făcut era înainte de scăderea veniturilor tuturor bugetarilor cu 25%? Că poate nu-și mai permit și poate nu-i mai interesează. Și atunci poate facem cheltuieli aiurea.

Asta ar fi o chestiune, iar a doua chestiune: mă întreb dacă criza este chiar atât de mare la ministerul pe care îl conduce doamna Udrea, încât să începem iarăși să luăm bani de la bugetari, ca să dăm la clientela portocalie care construiește.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Gerard Necula, după aceea domnul senator Daea.

Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Un adevăr incontestabil: dintr-o criză economică nu poți ieși – așa spune manualul – decât folosind trei variante economice. Una presupune reducerea costurilor, a cheltuielilor guvernamentale, a doua presupune promovarea exporturilor, și a treia presupune investiții. În momentul în care investițiile străine, investițiile directe au scăzut sub jumătate față de perioada anterioară, statul rămâne principalul investitor.

De aceea, orice soluție prin care statul investește ar trebui să o salutăm cu toții, pentru că reprezintă fond de lucru pentru firme, reprezintă noi locuri de muncă, reprezintă sursă de taxe și impozite.

Vizavi de necesitatea acestui proiect, în mediul rural, contrar a ceea ce se întâmplă în majoritatea țărilor Uniunii Europene, trăiesc aproape jumătate dintre români. Până vom ajunge la procentaje similare, ca și grad de ocupație, ca și zonă de rezidență, suntem obligați, suntem datori moral ca în zona rurală să avem și să creăm condițiile fixării specialiștilor. Și în această Cameră superioară a Parlamentului s-a făcut de nenumărate ori vorbire despre calitatea slabă a învățământului în zona rurală, s-a făcut vorbire despre lipsa asistenței medicale în zona rurală, despre lipsa specialiștilor din agricultură.

Acest proiect, acest program de maximum zece case va fi, repet, la latitudinea primarilor și a consiliilor locale. Ei sunt cei care vor solicita. Programul este maximal și este multianual. Nu are culoare politică și dorește să rezolve problemele esențiale, fundamentale ale zonei rurale. De aceea, eu sunt pentru sprijinirea și votarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Domnul senator Petre Daea. După aceea, domnul senator Meleșcanu și domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt unul dintre cei care cunosc bine zona rurală. Sunt născut, crescut și am lucrat în zona rurală, de aceea, nu vreau să refuz _de plano_ o inițiativă în domeniu, însă, _de facto_ , putem discuta, motiv pentru care am parcurs drumul spre acest microfon, pentru a reține atenția reprezentanților Guvernului asupra câtorva aspecte de fond pe care trebuie să le avem în vedere în momentul în care judecăm aceasta și alte inițiative care antrenează bugetul de stat pe care l-am votat.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Spuneam la croiul bugetului și atunci când i-am dat girul, punând apostila aprobării noastre pe un buget cu o anumită filozofie economică, ne bazam pe un set de informații, pe o stare de fapt și previzionam un curs al lucrurilor. Atunci am decis în acest tipar al realității. Acum, când introducem în cursa economică diverse programe, avem altă stare de fapt, ne aflăm într-o altă situație, cunoscută și recunoscută, prezentată și prelucrată, anticipată de unii într-un anumit fel, de alții cu o anumită doză de realism, altfel și altă categorie în care intră, din nefericire, și această propunere a Guvernului, într-un tipar al lipsei de realism.

Partidul Social Democrat a spus foarte clar că astăzi, în România, să putem face concret ceva trebuie să aducem în plenul Parlamentului un alt buget, un alt buget construit pe alte ținte și judecând, în atare situație, direcțiile pe care trebuie să le urmăm. Și atunci putem vedea care este prioritatea zilei, care este perspectiva economică și, în consecință, unde ne aflăm cu decizia politică în acest tipar nou al realității actuale.

Revenind, probabil că toți din această sală sunt de acord că în lumea satelor trebuie să intervenim pentru a ridica condițiile de trai ale tuturor și, în mod special, a antrena intelectualitatea pentru a rămâne acolo. Dar, în același timp, judecata mă duce la o alternativă, dacă se poate numi alternativă, și nu condiție esențială pentru timpul de astăzi: Măsura 3.2.2.

Stimați colegi reprezentanți ai Guvernului,

Avem în tiparul zilei mii de proiecte care au consumat etape economice și decizionale, localitatea respectivă a consumat bani pentru a face proiecte pentru drumuri, pentru apă, pentru canal. Acești bani au fost ai colectivității și în ce situație ne aflăm când decizia de selecție a fost luată? Din 1.700 de proiecte, toate legate de nevoia satului, au putut să intre doar 295, pentru că aici s-a oprit suma necesară pentru această nevoie reală. Și atunci, nu cumva este aceasta o prioritate așezată în fața celei pe care dumneavoastră, ca reprezentanți ai Executivului, ne îndemnați să o votăm, ceea ce dumneavoastră ați gândit cu câtva timp în urmă și ați rămas în urma realității? Nu cumva este necesar să regândim strategia deciziei noastre economice și să antrenăm bugetul pe canale care dau curs unor cheltuieli deja făcute și împinse de nevoia reală a localității respective? Nu cumva ar fi bine să dăm bani și să găsim soluții pentru a pune în pragul de execuție toate proiectele eligibile – atenție! – care astăzi se îndreaptă spre lumea satelor?

Vă mulțumesc.

Domnul senator Meleșcanu, fiind vorba de chestiunile efemere ale guvernării...

Vă cer scuze, domnule președinte, vorbesc cu un deosebit sentiment de umilință după ce a luat cuvântul pe această temă domnul senator Varujan Vosganian și nu îndrăznesc decât să adresez două întrebări inițiatorilor.

La pagina 4, în fișa textului, la punctul 3, care este unul dintre punctele obligatorii pentru adoptarea oricărui proiect de lege, „Impact financiar, plus/minus, din care: buget de stat, bugete locale”, în mod extrem de interesant, nu numai că nu se prevede niciun fel de impact financiar, dar nici măcar, așa cum este de obicei la alte rubrici, nu scrie „nu este cazul” sau măcar o liniuță să se tragă.

Deci prima întrebare ar fi: ce trebuie să înțelegem din rubrica nr. 3 – „Impact financiar”, în care nu se prevede nicio cifră, nu se spune că „nu este cazul” și nici măcar nu se trece linie?

A doua întrebare pe care doresc să v-o adresez este legată de conținutul propriu-zis al legii – e vorba de ordonanța de urgență a Guvernului care urmează să fie aprobată – este un articol unic în care, la pagina... nu sunt numerotate... din economie de toner, Guvernul nu mai numerotează paginile...

Articolul unic spune: „Se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului etc., etc. să introducă Programul „Renașterea Satului Românesc”, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, în bugetul pe programe, cu încadrarea în bugetul aprobat pe anul 2010, conform Legii bugetului de stat pe anul 2010”.

Revin, întrebarea mea este simplă: care este, de fapt, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pe programe, pentru anul 2010, în condițiile actuale? Dacă el mai există, mai e valabil, mai au resurse sau urmează, la o viitoare rectificare, probabil, să acorde resurse suplimentare? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai întâi, vreau să ridic o chestiune care arată cam cum suntem văzuți noi, Parlamentul României, de către Guvernul României.

În accepțiunea clasică, învățată în anul I de facultate, Parlamentul României dă legi, iar Guvernul le pune în aplicare, emite acte, hotărâri de guvern, în baza și în executarea legii, așa învață un student în anul I de facultate.

Vă rog să observați că aici logica este inversă. Mai întâi, Guvernul adoptă Hotărârea de Guvern nr. 151/2010, aprobă Programul „Renașterea satului românesc – 10 case pentru specialiști” și vine în Parlament ca noi să aprobăm hotărârea de guvern, ceea ce arată că nu există nici măcar un dram de respect elementar pentru această instituție fundamentală a statului.

Într-o logică de reglementare normală, veneam mai întâi cu actul normativ care dădea voie Guvernului să adopte, printr-o hotărâre de guvern, măsuri de punere în aplicare.

Lucrul acesta cred că nu trebuie să-l acceptăm, dacă ne respectăm ca instituție fundamentală a statului român.

Al doilea comentariu ține de oportunitate. S-au adus aici mai multe argumente și vreau să vin și eu cu câteva argumente suplimentare.

Prima chestiune: în județul Dâmbovița, la începutul anului 2010, existau restanțe la plată, de exemplu, la reparațiile de școli, de aproape 200 de miliarde de lei, motiv pentru care multe firme care au lucrat la reabilitarea școlilor se află astăzi în procedură de insolvență, pentru că nu li s-au plătit lucrările, uneori chiar de un an și jumătate.

A doua chestiune: tot la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului avem programe pe Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, pe Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 și avem Programul de reabilitare termică a blocurilor, program care nu mai este finanțat și se lucrează pe credite de angajament, deci cei care au bani și pot lucra vor primi banii de la Guvern anul viitor.

Deci nu finanțăm niște lucrări care sunt în continuare pe cele trei acte normative, în schimb venim cu un proiect, cu un program nou prin care, practic, încercăm să mai creăm o breșă pentru alocarea de fonduri bugetare pe criterii efectiv politice, pentru că veți vedea, dacă citiți întregul act normativ, că și cei care vor construi trebuie să aibă bani pentru ceea ce înseamnă utilități, apă, drumuri și așa mai departe. Și, cum banii nu sunt în bugetele locale, vom avea, din nou, hotărâri de guvern date cu destinație pentru clientela politică.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat, un comentariu și răspunsul la întrebările care v-au fost adresate. Microfonul 8.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Foarte pe scurt, încep în ordinea inversă.

Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 nu este la ministerul nostru, este sub bagheta premierului, e un consiliu format din secretari de stat. Ministerul nostru gestionează doar partea tehnică a lucrurilor, deci nu face parte din programele noastre.

Reabilitarea termică, toți banii pe care i-am avut în buget, respectiv 150 de milioane lei, i-am alocat pentru plățile facturilor din 2009, pe un credit de angajament anterior. Acum ne plătim facturile conform graficului, urmând să deschidem un alt credit de angajament, dacă nu va fi o rectificare bugetară pozitivă.

Programul de reabilitare a școlilor nu a fost, de asemenea, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Referitor la ordonanța care face obiectul discuției, vreau să vă informez că, de fapt, construcția de locuințe este un domeniu prioritar al Guvernului României, implicit al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Numărul de cereri depuse la autoritatea centrală și la primării depășește cu mult o sută de mii, la această oră, atât cereri depuse de către tineri, cât și de diferite familii pentru locuințe sociale. În niciun caz, chiar la o primă intervenție a Guvernului – eu nu mă substitui Guvernului –, programul de construcții de locuințe nu va trece pe un plan secundar, ci va rămâne un program prioritar al Guvernului României, în etapa aceasta.

Referitor la bugete, nu diminuăm decât cu o sumă foarte mică, 500.000 lei, de la alt program, ca să pornim acest program, pentru că este cunoscut faptul că, pentru a promova un program nou, ai nevoie de o jumătate de an, de un an, pentru a face studiul de fezabilitate, proiectele tehnice, proiectele de adaptare la teren, proiectele de utilități. Deci nu facem decât să demarăm acest lucru și nu diminuăm cu sume substanțiale bugetele de la celelalte programe.

Referitor la ordinea de priorități, de ce Guvernul României a adoptat întâi o hotărâre de guvern? În conformitate cu Legea nr. 152/1998 se pot dezvolta și alte programe față de cele existente, bunăoară Programul de locuințe pentru tineri, deci se pot dezvolta și alte programe dacă le-am fi avut în buget.

În hotărârea de guvern s-a prevăzut în detaliu modalitatea de derulare a programului, ordonanța are scopul doar de a deschide o poziție în buget, întrucât nu a fost, la vremea respectivă, aprobat în Legea bugetului pe care dumneavoastră ați votat-o. Deci, practic, hotărârea de guvern a definit și nuanțat programul, iar ordonanța deschide o poziție în buget pentru anul 2010.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Olguța Vasilescu, un comentariu referitor la cele afirmate de domnul secretar de stat.

Eu sunt convinsă că domnul senator Țuțuianu, care a vorbit mai devreme, știe foarte bine că unitățile de învățământ nu sunt la ministerul dumneavoastră, dar vă propun să le transferați totuși, că văd că este singurul minister care are bani. Toate celelalte nu mai au bani. La ministerul dumneavoastră se găsesc totdeauna bani. Dacă vă permiteți să dați 100.000 de euro pentru produse de curățenie, cred că vă permiteți să băgați și 100.000 de euro în vreo 6, 7, 10 școli din mediul rural ca să le terminați! Aceasta ar fi o chestiune.

A doua, o întrebare. Nu era mai simplu, acele blocuri care au rămas de pe vremea lui Ceaușescu, doar scheletul, să le terminați pe acelea mai întâi și după aceea să vă ocupați de altă acțiune de asemenea tip?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Eu sunt convins că reprezentanții Guvernului au auzit solicitarea făcută de unii senatori cu privire la o prezentare a reordonării bugetare, în urma obligațiilor asumate cu Fondul Monetar Internațional, sunt convins că Guvernul va veni în fața Parlamentului, într-o modalitate sau alta, cu acest tip de reordonare și cred că, pe fond, aceasta este observația centrală pe care reprezentanții Guvernului trebuie să o preia din discuția pe care o avem.

De asemenea, cu privire la ceea ce s-a spus, dincolo de tonul polemic și politic, care este inevitabil în astfel de discuții, cu privire la proiectele începute, în special proiectele pe care comunitățile rurale le-au plătit ca studii de fezabilitate pe Măsura 3.2.2 sau pe alte măsuri legate de fondurile europene, aș sugera Guvernului și ministerelor reprezentate să se uite puțin la ceea ce a făcut Guvernul Spaniei care, chiar atunci când anvelopa europeană, de bugetare europeană, a fost consumată pe un proiect și exista interes ca acel proiect să continue dincolo de banii europeni, s-a venit cu un fond de dezvoltare regională finanțat de Guvernul Spaniei, în care proiectele utile comunităților au putut fi continuate, dincolo de anvelopa bugetară. Pe Măsura 3.2.2 ne apropiem foarte rapid de epuizarea banilor pe care-i avem.

Doamna senator Boagiu susținea, într-o discuție în Biroul permanent, poate chiar nevoia de a reordona o parte din fondurile structurale de coeziune și dezvoltare de la Uniunea Europeană, de la cele care nu sunt consumate către cele care sunt suprasolicitate și care consumă această chestiune. Cred că este o dezbatere serioasă și de fond, dincolo de textul propriu-zis al acestei inițiative.

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Îi ofer cuvântul domnului Marian Zlotea, președintele agenției de profil, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## **Domnul Marian Zlotea** – _președintele Autorității_

## _Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Urgența prezentului act normativ este determinată de necesitatea preluării în legislația națională a noilor reglementări impuse prin legislația comunitară, începând cu data de 31 decembrie 2009. Potrivit prevederilor art. 9 alin. (3) din Regulamentul Comisiei Europene 21/2004, începând cu data de 31 decembrie 2009, pentru toate ovinele și caprinele trebuie făcută identificarea electronică. Nerespectarea de către România a obligațiilor ce decurg din calitatea acesteia de stat membru al Uniunii Europene atrage

sancționarea țării noastre și blocarea comerțului pe care România îl face cu alte state membre.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, alături de necesitatea reducerii unor cheltuieli importante de la bugetul de stat, vă rugăm, domnule președinte, să supuneți aprobării proiectul de lege în forma adoptată, cu cele trei amendamente ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc.

Domnule președinte Daea, vă rog.

## Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia vine în fața plenului Senatului cu un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule președinte,

Îngăduiți-mi să supun atenției plenului faptul că la amendamentul nr. 1 este o eroare materială și să ne îngăduiți – pentru stenogramă – să corectăm această eroare materială, în sensul „înregistrarea bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Am luat notă de această propunere de natură tehnică. Îi ofer cuvântul domnului senator Orest Onofrei.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Înainte să spun ceva despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010, aș vrea să fac doar o precizare, care nu are legătură nici cu bovinele, nici cu suinele, nici cu caprinele.

La începutul ședinței noastre de astăzi, domnul senator Puiu Hașotti ne-a adus aminte faptul că acum trei ani s-a întâmplat ceva. Din punctul nostru de vedere, s-a întâmplat altceva. Exact acum trei ani de zile, poporul român – să-l citez pe domnul senator Daea – „în înțelepciunea lui”, a îndreptat o eroare pe care o majoritate – chiar 322 – a făcut-o în Parlamentul României. Deci o altă majoritate, mai mare decât majoritatea de 322, a îndreptat o eroare și a avut ocazia poporul român – una din rarele ocazii – să poată cenzura și deciziile aleșilor.

Referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010, este o chestiune tehnică. Așa cum spunea și domnul președinte, aprobăm astăzi o problemă tehnică, cerută de legislația europeană, în care se cere identificarea acestor categorii de animale, identificare care nu are legătură doar cu ideea de a ști ce este și al cui este un animal, ci are legătură cu a cunoaște tot traseul lui, trasabilitatea acelui animal, care are legătură, de fapt, cu prevenirea bolilor la animale, cu prevenirea răspândirii bolilor de la animale la om și, de fapt, cu siguranța alimentară.

La aceasta se adaugă și posibilitatea sau, mai bine zis, imposibilitatea deținătorilor de asemenea animale să exporte în Uniunea Europeană, dacă nu ne conformăm acestei prevederi, care este parte din legislația europeană. De aceea cred că nu există niciun impediment să votăm un asemenea proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Iată cum o problemă tehnică devine un suport pentru o declarație politică.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun atenției dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise, ținând cont și de modificarea erorii materiale semnalate de domnul senator Daea.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiect de lege pentru completarea art. 3 din Legea creditului agricol pentru producție nr. 150/2003.

Este vorba despre o reexaminare, la solicitarea Președintelui României.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Dănuț Apetrei, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege din simplul considerent că, începând cu anul 2010, ajutoarele operaționale bazate pe suportarea prețurilor sau a dobânzilor din Legea creditului agricol nr. 150/2003 nu mai sunt în conformitate cu regulile ajutorului de stat.

Țin să precizez, totodată, faptul că există un Proiect de lege depus la Senat, cu nr. B301/2010, prin care Legea creditului agricol nr. 150/2003 se abrogă, la art. 1 lit. f). Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnule președinte Daea, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Comisia prezintă plenului un raport de admitere, cu un vot majoritar. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, deși noi, senatorii, eliminasem o discriminare care apăruse în lege, în sensul că de prevederile Legii creditului agricol nu beneficiau cooperativele agricole înființate potrivit Legii cooperației agricole, și din cauza faptului că la Camera Deputaților s-a întârziat nejustificat de mult cu procedurile, acum, într-adevăr, această modificare nu

mai are obiect. Însă, am rugămintea către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca, în viitorul act normativ, care va înlocui această modalitate de subvenționare într-un fel a agricultorilor, a fermierilor, să prindă și cooperativele agricole, pentru că este păcat ca fermele mari, fermele de dimensiuni mari, să nu poată să aibă o șansă să se dezvolte.

Deci, cu acest regret că această lege, deja votată și de Camera Deputaților, va fi, astăzi, probabil, prin votul dumneavoastră, anulată, vreau să ridic, în principiu, deci juridic, și o chestiune de fond, pentru că prima a fost o chestiune de formă – rugămintea către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Nu am știut de faptul că Guvernul pregătește un proiect de lege care să anuleze întregul dispozitiv al acelor prevederi, pentru că, altfel, aș fi solicitat totuși respingerea acestei solicitări a Președintelui României, de reexaminare, pentru că, practic, articolul respectiv nu venea decât să întregească legea – _primum non nocere_ –,deci nu aducea niciun efect negativ aplicării ei, pentru că, peste doi sau trei ani, prevederile Legii creditului agricol ar fi putut să fie reluate.

Dar, dacă ni s-a spus că există un act normativ de anulare, atunci, într-adevăr, din punctul meu de vedere, este corectă aprecierea comisiei. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Orest Onofrei. După aceea, domnul senator Ion Rotaru.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru rigoare legislativă, domnul secretar de stat ar fi trebuit să spună nu că nu este de acord cu legea, ci că susține cererea de reexaminare a Președintelui României, pentru că, de fapt, asta discutăm, cererea de reexaminare care se referă, în final, la a nu fi de acord cu legea.

Deci cred că asta ar trebui să susțină Guvernul, ceea ce, bineînțeles, susținem și noi. Susținem pentru că, așa cum ni s-a explicat, nu mai are obiect, pentru că din anul 2010 formele de sprijin și ajutorul de stat în agricultură sunt reglementate de altă legislație. De fapt, noi am și votat în Parlament Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 – dacă-mi aduc bine aminte –, am votat ordonanța-cadru care permite Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să readapteze formele de sprijin la contextul legislației europene.

Deci, acestea fiind zise, cred că suntem de acord cu cererea de reexaminare, cu faptul că cererea este întemeiată și că legea nu mai are obiect și, bineînțeles, așteptăm ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să vină cât mai repede cu forme de sprijin în cadrul ordonanței Guvernului pe care am aprobat-o.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Ion Rotaru, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reiterez o propunere pe care am mai făcut-o anterior, aceea de a avea aici, atunci când discutăm despre creditare, despre tot ce înseamnă activități care țin de bănci, un reprezentant al Băncii Naționale a României, care să ne poată lămuri și să răspundă la eventualele întrebări pe care le avem.

Profit de punerea în discuție a acestei teme pentru a ridica o problemă și am de adresat și o întrebare: dacă reprezentanții Guvernului cunosc că la această oră Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii a dublat sau se pare chiar că a triplat comisioanele pe care le percepe la garantarea creditelor care sunt solicitate de IMM-uri, în condițiile în care suntem în plină criză economică, în condițiile în care ar fi absolut necesar ca acest fond să reducă aceste comisioane și nu să le crească?

Guvernul, Banca Națională a României și, în general, băncile statului, cele două care au mai rămas – reiterez ideea – să revadă politica de creditare pentru a sprijini mediul de afaceri, pentru că oamenii de afaceri nu vor putea să iasă din această zonă fără o creditare reală și fără sprijinul băncilor, ca parteneri din acest punct de vedere.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Din partea Secretariatului General al Guvernului, vă rog să vă prezentați, pentru stenograma ședinței. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt Ștefan Gáti, secretar general adjunct al Guvernului. Completările aduse Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică vizează extinderea ariei de aplicare a dispozițiilor acesteia, precum și îmbunătățirea procesului de consultare, în general. Astfel, completările presupun extinderea domeniului de aplicare a legii la documentele de politici publice elaborate de autoritățile publice centrale și instituirea obligației, pentru autoritățile administrației publice, de a argumenta în scris nepreluarea recomandărilor formulate și înaintate în scris de cetățeni și asociațiile legal constituite ale acestora.

Completările propuse vor contribui la dezvoltarea unei culturi a comunicării între administrația publică centrală și cetățeni și organizațiile legal constituite ale acestora, facilitând colaborarea în contextul procesului de elaborare a politicilor publice.

În consecință, propunem adoptarea proiectului de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, analizând acest proiect de lege, a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere.

Motivația, în mare, este cea pe care am luat-o în considerare, mă refer la îmbunătățirea acestei relații la nivelul administrațiilor publice între petiționar și instituția administrației publice, motiv pentru care votul a fost unul în unanimitate.

Avize favorabile s-au primit de le Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale. Sunt intervenții? Nu sunt.

Menționez că proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

În aceste condiții,

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dănuț Apetrei. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Esența acestui act normativ este aceea de a acorda gratuit elevilor care participă la cursuri, începând cu anul școlar 2009–2010, fructe, în speță mere, în limita a 100 de zile calendaristice, cel puțin în acest an școlar.

Cu alte cuvinte, acest Program național de încurajare a consumului de fructe în școli face parte dintr-un program european și țin să menționez că finanțarea este 75% europeană și 25% românească, în limita a aproximativ 5 milioane de euro – finanțare europeană și 1,6 milioane de euro – finanțare românească.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere, cu două amendamente respinse.

Motivația adoptării este legată de oportunitatea de a putea ajuta alimentarea sănătoasă a copiilor din școli. Inițiativa a plecat de la nivelul Uniunii Europene. Programul se aplică la nivelul tuturor țărilor europene, nu numai la nivelul României, sigur, cu o cofinanțare din partea fiecărei țări din Uniunea Europeană. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru egalitate de șanse și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Au fost patru comisii de aviz la acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Vă invit la dezbateri generale. Sunt intervenții? Dau cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că noi susținem pe deplin această inițiativă. Este susținută de Uniunea Europeană și financiar, deci nu avem de ce să nu o susținem, dar întrebarea pe care mi-o pun și aș pune-o reprezentanților Guvernului ar fi: dacă există un studiu care să demonstreze că această combinație pe care o avem noi pentru copiii din școli, și anume lapte, corn, miere și mere, este una sănătoasă pentru copii, este bine-venită sau ar trebui regândite celelalte programe în situația în care adoptăm acest program privind acordarea de mere pentru elevi.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem și apreciem această inițiativă pe care o considerăm necesară. Aș vrea să sugerez Guvernului o idee absolut necesară. După cum cunoaștem, la această oră, România importă un procent extrem de mare de legume și fructe, evident, printre acestea se numără și merele. Producătorii autohtoni nu reușesc să facă față prin nivelul de producție și, uneori, prin calitatea pe care o obțin, deși merele sunt gustoase.

Aș vrea să sugerez Guvernului să analizeze, pe programele de finanțare, pe măsurile care există la ora actuală, dacă există posibilitatea introducerii unei măsuri de finanțare a înființării livezilor pomicole, pentru că nu există o asemenea măsură la această oră, și ar fi o gură de oxigen și o direcție de investiție absolut necesară, care se înscrie și în limitele acestei inițiative necesare, de altfel, pe care o vom vota.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Daea.

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Iată o dovadă a înțelepciunii clasei politice când, pe parcursul timpului, anumite proiecte, aș reaminti acest trainic și sănătos proiect „Laptele și cornul”, pus pe masa de execuție de Guvernul Năstase, celelalte guverne care au urmat le-au păstrat și bine au făcut. Iată că, astăzi, un guvern îl completează cu un produs pe care piața îl oferă – aici voi avea o nuanță –, iar posibilitatea de acordare și folosire este

facilă. Din aceste considerente, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dat un aviz favorabil acestui proiect de lege.

Spuneam că intervin pe nuanța pe care cu toții trebuie să o sesizăm, și anume, astăzi, în România, avem o dificultate vizavi de asigurarea conveierului de produs, cu alte cuvinte, existența lui de la 1 ianuarie până la 31 decembrie, pe tot parcursul anului.

Știm cu toții situația în care se află România, producătorii agricoli, sezonieri fiind, pot fi loviți de exercițiul acestui act normativ. O să explic de ce. Din momentul în care se pune în aplicare – aș ruga reprezentanții Guvernului să fie foarte atenți, pentru că acest semnal a fost tras și în comisia de specialitate, despre care v-am vorbit și pe care o reprezint –, există o fereastră de timp în care noi nu am putea să intervenim cu produse românești. Am face un deserviciu, pe de o parte, producătorilor, pe de altă parte, copiilor. Răspund parțial: nu este datoria mea, dar conștiința profesională mă îndeamnă să dau răspuns unei temeri justificate a unui coleg din Senatul României, pe care îl prețuiesc, îl ascult cu atenție, și această prețuire mă îndeamnă să dau răspunsul că este foarte sănătos să mănânce copiii fructe și, repet, agasându-vă, că este foarte sănătos dacă mănâncă mere românești, produse în România.

De aceea, membrii Guvernului, care au o discuție interesantă și foarte utilă, dar nu știu pentru cine – _(Aplauze) –_ , să fie atenți, că, în derulare...

Domnule secretar de stat, am rugămintea să fiți atent la ceea ce se discută.

...se poate decupla acest interes biunivoc, producător–consumator, dacă secvența de punere în aplicare și de licitație răspunde cu sezonul pe care îl are România în domeniu, și atunci împinge producătorul să se ducă în spațiul de depozitare cu o anumită cantitate de mere. Este o nuanță profesională, dar extrem de importantă. Oricum, Guvernul este foarte important, dar puțin profesional. Este lesne de înțeles de ce nu mă ascultă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, urmează domnul senator Bara și domnul senator Necula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la microfon ca să-l liniștesc, într-un fel, pe domnul senator Günthner și să-i spun că, deși Legea privind programul cu mierea de albine există de la sfârșitul anului 2006, nici Guvernul trecut, nici actualul Guvern nu au pus-o în aplicare, deși există bani prinși în buget pentru acest program. Chiar aș vrea să știu pentru ce au fost folosiți, și anul trecut, și anul acesta, banii din acest program.

Domnul secretar de stat va răspunde la această întrebare.

Domnul senator Bara.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu voiam să atrag atenția asupra unui aspect, și anume că acest program este un program educațional. El are impact pentru agricultură, un impact pozitiv cu siguranță, dar, repet, este un program educațional și vizează formarea unui obicei nutrițional la tineri și, dacă îl aplicăm de la vârstă fragedă, avem șanse să se producă acest efect.

De altfel, este un program european și de aceea cred că partea emoțională trebuie să iasă din discuția noastră, să nu exagerăm, pentru că, de fapt, programul european vizează consumul de fructe și legume tocmai ca răspuns la ceea ce se întâmplă în societatea noastră, nu numai în România, riscul de a avea o alimentație irațională. Tocmai de aceea cred că trebuie să votăm acest proiect, pentru că el vizează, de fapt, sănătatea tinerei generații.

Vă mulțumesc. Domnul senator Marius Gerard Necula.

Legat de înființarea de livezi, țin să-l anunț pe domnul senator că există Programul național de dezvoltare rurală care, la Măsura 1.2.1, are eligibilă această acțiune.

Legat de banii pentru programul referitor la acordarea de miere de albine, inclusiv sumele alocate acestei legi..., stau la baza alocării sumelor pentru Programul „Fructe în școli”, bani care se defalcă din TVA și apoi sunt rambursați de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură.

Îmi cer scuze și față de domnul președinte Daea, am fost reținut o secundă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Günthner încă nu e convins de faptul că această dietă...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să fac o observație cu privire la acest proiect pe care îl susțin și eu, de altfel l-am și votat în comisia de specialitate.

Proiectul „Cornul și laptele” a fost un proiect inspirat și am fost printre cei care au participat la implementarea acestui proiect, dar, din nefericire, acest proiect s-a transformat în „Eugenie și brânză topită” sau „Napolitane și brânză topită”.

Dacă este să fim serioși în continuare – și solicit acest lucru reprezentantului Guvernului –, cer ca aceste două programe naționale – eu mi-am pus întrebarea ce ar însemna ca tinerii noștri, elevii, să consume lapte, corn și un măr în aceeași pauză – să fie regândite.

În același timp, autoritatea pusă să supravegheze modul în care se desfășoară acest program să fie atentă ca din programul „fructe sau mere pentru școlari” să nu-l transformăm în „curmale, portocale sau banane”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, un comentariu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, mărul ne-a fost impus ca fruct în acest an de către Ministerul Sănătății, entitatea responsabilă în domeniu. Din câte știu eu, laptele și cornul se livrează și sunt consumate de copii dimineața, iar mărul se dă în ultima pauză dinaintea finalizării cursurilor.

## **Domnul Günthner Tiberiu:**

Scurt, vreau să mai adaug ceva.

Dacă copiii vor primi în fiecare zi lapte, corn, măr, poate și miere, programul următor pe care va trebui să-l aprobăm va fi „Mâncare diversificată pentru copii”, ca să nu mănânce în aceeași zi aceleași feluri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Înțeleg că amendamentele respinse nu au fost susținute în plen de inițiatori.

Ca atare,

Suntem la finalul programului nostru de lucru. Încheiem aici ședința de plen.

Invit membrii Biroului permanent la ședință.

Ne reîntâlnim în plen marțea viitoare, având programul de lucru specific zilei de luni, ținând cont de calendarul sărbătorilor legale de săptămâna viitoare.

Vă mulțumesc.

O după-amiază plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00_ .

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|518896]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/28.V.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei