Cseke Attila Zoltán

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul afacerilor externe.

Stimate domnule ministru,

Relația de după 1989 dintre România și Republica Ungară au cunoscut o ascensiune continuă și semnificativă. Interesul concordant al ambelor state central-europene în a accede în familia și structurile statelor democratice ne-a adus mai mereu împreună, pe același drum, în ultimii câțiva ani. Suntem două națiuni și două state învecinate cu istoric îmbelșugat, dar, câteodată, și contradictoriu.

E drept, nu ne-am aflat întotdeauna de aceeași parte a baricadei. Am avut păreri, idei și deziderate distincte, chiar divergente în unele momente istorice majore ce au trecut peste această parte a Europei, dar, totuși, am clădit împreună ceva: respectul reciproc al celuilalt, iar încercarea și demersurile noastre comune de a înțelege interesul și aspirațiile concordante și consecvente ne-au făcut să fim toleranți și uniți, români și maghiari, România și Republica Ungară.

În acest context, a căzut ca un trăsnet asupra relațiilor româno-ungare – pecetluite, de ceva vreme, și prin organizarea a patru ședințe comune ale celor două guverne în perioada anilor 2005–2008 – mesajul autorităților române conform căruia vizita particulară a Președintelui Republicii Ungare, domnul László Sólyom, pe data de 15 martie 2009,

cu scopul de a participa la festivitățile de comemorare a izbucnirii Revoluției maghiare de la 1848, nu este de actualitate, urmată de știrea că a fost revocată autorizația de aterizare pentru aeronava cu care dorea să sosească șeful de stat ungur la Târgu Mureș.

Cred cu tărie că este necesară lămurirea unor aspecte privind această vizită despre care oficialitățile române au oferit foarte puține și puerile explicații.

Astfel, vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii privind vizita, preconizată pentru data de 15 martie 2009, a Președintelui Republicii Ungare, domnul László Sólyom, în România.

Care au fost motivele revocării autorizației de aterizare, autorizație emisă de autoritatea de specialitate din domeniu, în speță Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru aeronava prezidențială ungară pe Aeroportul Internațional din Târgu Mureș în ziua de 15 martie 2009?

Dintre multiplele avioane înregistrate militar folosite de șefi de state sau de guvern care au vizitat România în decursul anilor, a existat vreun caz de refuz pe motivul caracterului militar al avionului cu care călătorea președintele sau premierul respectiv?

Menționez că avionul civil cu care a călătorit delegația Guvernului României, condusă de prim-ministrul în funcție la data respectivă, care a participat la ședința comună de guvern româno-ungară de la Szeget din data de 21 octombrie 2008, a aterizat pe aeroportul militar NATO de la Kecskemét, neexistând probleme de obținere a autorizației de aterizare.