Șerban Nicolae

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Mărturisesc că nu aș fi vrut să iau cuvântul, dar aș vrea să fac câteva precizări. Când vorbim de onorariile executorilor judecătorești, vorbim de o eventuală plafonare de onorarii maximale. Nu avem cum să comparăm acest lucru nici cu onorariile interpreților, nici cu onorariile avocaților din oficiu, întrucât acestea sunt plătite din buget public și sunt stabilite prin ordin al ministrului justiției tocmai pentru că afectează bugetul statului.

Onorariile pe care le precep executorii judecătorești sunt legate de executarea unor creanțe evaluabile în bani și poate că soluția găsită prin această ordonanță nu este cea mai fericită, să spunem. Este o problemă cu care, probabil, ați intrat în contact sau poate v-a fost adusă la cunoștință, că sunt situații în care cuantumul mare al onorariului pe care îl percepe sau pe care îl solicită un executor judecătoresc face ca executarea unei creanțe referitoare la o sumă plătibilă în bani să întârzie foarte mult sau să nu se producă deloc pentru că cel care are de recuperat o sumă de bani nu-și poate permite să plătească acel onorariu.

Poate că ar trebui să revedem și Legea executorilor judecătorești și ar trebui să revedem întreaga procedură, astfel încât onorariile să se perceapă din creanța recuperată, pentru că și aici apare o problemă.

Executorii judecătorești să-și pornească operațiunea de executare silită doar prin plata unei simple taxe inițiale, ca o taxă de timbru, și a taxelor legate de informare și documentare, urmând ca cuantumul onorariului să se recupereze de la debitor din creanța recuperată. Pentru că una este creanța de recuperat și alta este creanța efectiv executată.

De foarte multe ori s-a constatat că, în materia executării silite, este o diferență foarte mare între ceea ce ai de primit, în baza unei hotărâri judecătorești sau a unui titlu executoriu, și ceea ce se poate, într-adevăr, recupera de la un debitor de rea-credință.

De aceea, eu cred că soluția pe care noi am adoptat-o, în majoritate, este una care permite o nouă verificare în practică a modului în care lucrează onorariile executorilor judecătorești, în așa fel încât să respectăm și această profesie, și rolul social pe care îl are această profesie, inclusiv cu atributele de profesie liberă, bazată pe concurență și calitate, dar, pe de altă parte, să ținem cont și de interesele societății și de faptul că aceste onorarii nu trebuie să devină, așa cum am amintit și mai devreme la taxele judiciare de timbru, prohibitive pentru înfăptuirea justiției și pentru aflarea dreptății pentru justițiabili.

Eu cred că soluția pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat-o este una corectă, dar atrag atenția asupra faptului că ne găsim în fața unei legi organice, chiar dacă Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.