Ion Eparu

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Era informației”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă din 1972, în luna octombrie, pe 24 mai exact, se sărbătorește Ziua internațională a dezvoltării informaționale.

A fost o decizie a Adunării Generale a ONU care a anticipat că o mai bună răspândire a informației va conduce, fără doar și poate, la mobilizarea și implicarea opiniei publice, în special a tinerilor, pentru rezolvarea problemelor societății.

Dacă acum 43 de ani erau greu de anticipat efectele acestei megadezvoltări informaționale, în ultimii ani se manifestă un efect de bumerang al acestei adevărate explozii din domeniu.

Ca atare, tot mai mulți specialiști trag semnale de alarmă, avertizând asupra ruperii tinerilor, dar nu numai, de viața reală, prin afundarea în lumea virtuală.

Nu vreau, nici pe departe, să neg importanța dezvoltării informaționale, ar fi absurd. Eu însumi, ca profesor universitar, sunt un beneficiar al posibilităților de informare pe care mi le oferă internetul, de exemplu. Eu însumi constat în fiecare zi adeziunea studenților mei față de multiplele forme sub care se prezintă sursele și resursele de informare și, ca să fac o scurtă glumă, aș spune că acestea sunt folosite uneori chiar în timpul examenelor.

Dacă acum 15 sau 20 de ani abia învățam să utilizăm mijloacele de calcul performante – mă trec și acum fiorii când îmi amintesc ce tragedie însemna prin anii ’80, ’90 să scapi un pachet de cartele pentru calculatoarele Felix din mână –, acum nu mai concepem activitatea zilnică fără ele. Telefonul mobil, tableta, internetul nu mai intră în categoria lux, ci în categoria absolut necesară.

E bine deci că avem o zi a dezvoltării informaționale, e bine să ne amintim de importanța diseminării informației în timp real și de posibilitatea de a reacționa în timp real, e bine să conștientizăm importanța acestor instrumente practice în viața oamenilor, indiferent de vârstă, dar, în același timp, va trebui să devenim mult mai atenți la un aspect: e nevoie să dezvoltăm o cultură civică în mod real, nu în mod virtual.

Suntem din ce în ce mai activi on-line, ceea ce nu este rău, grav este că nu dublăm efortul pentru a redescoperi viața adevărată. Ne-am contaminat în mod periculos de iluzia că avem viață socială, dacă avem mii, poate zeci de mii sau, de ce nu?, sute de mii de prieteni virtuali. Ne paște pericolul să ne trezim singuri cândva, izolați și derutați.

Paradoxal, socializarea virtuală ucide încet, dar sigur, contactul interuman și comunicarea directă, iar nevoia de informare, satisfăcută astăzi prin atâtea mijloace comode, ne-a izolat de lume și ne-a desprins de realitate.

Eu cred însă că nu este prea târziu. Tinerii noștri trebuie mai întâi să conștientizeze pericolul pentru a putea să-l contracareze.