Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Mirel Gheorghe Taloș, Grupul ALDE.

Se pregătește domnul deputat Mircea Cazan, PNL.

## Domnule președinte,

Declarația mea politică se referă la participarea paradoxală a UDMR atât la putere, cât și la opoziția la adresa puterii.

Recent, Guvernul a trecut testul unei moțiuni de cenzură, inițiată de PNL. S-a demonstrat în Parlamentul României că există în continuare susținere pentru actualul Guvern, care a fost, practic, revalidat.

Din păcate, colegii de la UDMR demonstrează că joacă duplicitar, pentru că au votat împotriva Guvernului, în condițiile în care ei sunt parte a acestui Guvern. Consider că există în acest moment o problemă în arcul guvernamental, respectiv aceea a participării nejustificate a UDMR la guvernare, în lumina opțiunii publice a parlamentarilor acestei formațiuni care au votat împotriva Guvernului din care fac parte.

UDMR are în acest moment oameni în structurile guvernamentale, secretari de stat, șefi de agenții, cinci subprefecți în teritoriu și șefi de instituții publice deconcentrate.

Din punctul meu de vedere, aceste persoane care au fost numite politic pe funcțiile respective și beneficiază de sprijin politic ar trebui să plece. Nu poți vota împotriva Guvernului din care faci parte și de pe urma căruia beneficiezi, din punct de vedere politic, direct.

UDMR a votat împotriva Guvernului Ponta, asumându-și public că nu vrea să facă parte din acest Guvern. De aceea, trebuie să piardă și funcțiile publice de care beneficiază în această guvernare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Îl invit pe domnul deputat Mircea Cazan.

Se pregătește doamna deputat Camelia Khraibani, Grupul PSD.

Declarația politică: „«Interesul național» cu antemergător”. Pe data de 25 octombrie a fost Ziua Armatei Române, iar în mai multe locuri din țară au fost comemorați eroii care au căzut la datorie în toamna anului 1944. Din păcate, în acest octombrie 2015, imaginea Armatei Române a fost grav pătată de un personaj care, într-un mod cu totul dubios, a obținut și poartă nemeritat pe umeri cele patru stele de general. Gabriel Oprea trebuia, ținând cont de codul de onoare al ofițerilor, să demisioneze din funcția de vicepremier și din funcția de ministru al internelor în dimineața zilei de 21 octombrie. Trebuia să demisioneze pentru că, încălcând de două ori legislația, s-a ajuns la un tragic eveniment, decesul unui agent de poliție, deci a unui cadru al ministerului pe care dânsul îl conduce.

Gabriel Oprea a utilizat în mod ilegal, pentru o deplasare spre domiciliu – surse juridice au confirmat acest aspect –, echipaj auto al Poliției Rutiere și tot ilegal un antemergător pe motocicletă.

Marți, 20 octombrie, Gabriel Oprea a încălcat HG nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, unde sunt prevăzute expres persoanele – președintele țării, prim-ministrul, președinții celor două Camere – care au dreptul la coloană oficială și unde se menționează că doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență, pot beneficia de însoțirea cu echipaje ale Poliției Rutiere și miniștrii din Guvernul României.

Gabriel Oprea, încă de când era ministrul apărării, a utilizat în mod ilegal mijloace de transport ale MApN pentru a se deplasa la reuniuni politice ale partidului pe care îl conduce.

În prima decadă a lunii octombrie 2010 și în a doua decadă a lunii noiembrie 2011, întreaga presă a prezentat ample reportaje de la deplasările lui Gabriel Oprea cu elicopterele armatei la reuniuni zonale ale UNPR, care au avut loc la Satu Mare, respectiv la Deva. Atunci Gabriel Oprea a fost acoperit de subalternii săi de la departamentul de comunicare, care au susținut că deplasările au fost în interes de serviciu și au vizat inspecții la unități militare. Cei care l-au acoperit au devenit la rândul lor complici la încălcarea legii. Și am înțeles că ar fi fost și alte plimbări cu elicopterul, și nu numai în interes de serviciu, ci în interes național, și aici mă refer, evident, la sloganul UNPR.

Acum a trebuit să moară un om ca să aflăm de ce Gabriel Oprea a încălcat frecvent legea. Peste 1.500 de deplasări doar în primele 10 luni ale acestui an, în medie cinci deplasări cu antemergător pe zi. Este de domeniul SF-ului ca într-un minister, fie el și unul de acțiune, cum este Ministerul de Interne, să existe în 10 luni 1.500 de situații deosebite care să impună deplasarea în regim de urgență pentru ministrul de resort.

Sunt foarte multe întrebări pe care procurorii trebuie să i le pună domnului Gabriel Oprea. Sunt foarte multe răspunsuri pe care domnul Gabriel Oprea trebuie să le dea nu numai în fața procurorilor, ci și în fața opiniei publice.

În ceea ce mă privește, mai aștept de la domnul Gabriel Oprea o serie de lămuriri. Faptul că perioada 1993–2000 nu apare în CV-ul dânsului se datorează cumva absenței unui antemergător? Când a trecut de la un partid la altul, de la un guvern la altul, a beneficiat de antemergător?

Închei printr-un citat al celui care pentru „interesul național”, și aici din nou mă refer la sloganul de partid, folosește logistica și puterea unui ministru: „Pentru Armată, o lege strâmbă este mai grea decât un război drept!”

Aștept de la fostul căpitan de intendență, Gabriel Oprea, demisia unui general de carton.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Mircea Cazan.

Doamna Camelia Khraibani, Grupul PSD. Se pregătește domnul Márton Árpád, Grupul UDMR. Vă rog, doamnă deputat, aveți trei minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Tema declarației mele de astăzi este „O rezoluție europeană nu poate restructura mineritul în România”.

Restructurarea industriei extractive de cărbune a fost mereu în ultimele două decenii un punct sensibil pe agenda oricărui Guvern. Termenii „productivitate”, „eficiență”, „retehnologizare” și „poluare” au constituit periodic un cadru de negociere între conducerile administrative ale companiilor de extracție, sindicate și ministerele de resort.

Tot acest dialog instituțional, și nu numai, a avut ca efect „colateral” o sensibilizare suplimentară vizavi de orice informație apărută în presă și care vizează cu precădere acest domeniu.

În acest context, rezoluția „Un nou acord internațional de la Paris privind schimbările climatice”, adoptată recent de Parlamentul European, a devenit subiectul unei astfel de dispute interne neinspirate și nemeritate.

Știu că situația economică a Complexului Energetic Oltenia este una dificilă, cu un echilibru financiar delicat și că una dintre mizele continuării activității este și păstrarea celor 15.200 de locuri de muncă. Înțeleg că sursa principală de îngrijorare a echipei manageriale este prețul certificatelor de carbon care a crescut în ultimii doi ani de la 2,46 euro/tonă în aprilie 2013 la 8,43 euro/tonă în septembrie 2015 și pe care compania este obligată să le achiziționeze, iar o nouă majorare a costurilor legate de achiziționarea acestor certificate de carbon ar crea dificultăți financiare insurmontabile pentru Complexul Energetic Oltenia. Îngrijorarea devine astfel legitimă, mai ales că în România Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul țării și poate genera până la 30% din consumul intern de energie electrică.

În 2014, cifra de afaceri a fost de 2,6 miliarde de lei, iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 7,6%. Deci în aceste condiții miza devine din economică strategică.

Dar rezoluția la care ne referim nu justifică temerile, în primul rând, pentru că documentul aprobat este doar un semnal politic al forului legislativ european referitor la continuarea politicii de până acum în problema încălzirii globale și nu are consecințe juridice.

Parlamentul European și-a reafirmat astfel doar consensul față de faptul că încălzirea climatică reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale umanității în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, sănătatea și economia mondială. Și, de asemenea, a confirmat încă o dată necesitatea de a da un răspuns urgent, responsabil și global, bazat pe solidaritatea comunității internaționale. Iar solidaritatea înseamnă, la nivelul Uniunii Europene, asumarea a două aspecte.

Primul se referă la faptul că schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră și la adresa țărilor în curs de dezvoltare și admite, în același timp, că emisiile de gaze cu efect de seră ale celor mai vulnerabile țări sunt nesemnificative în comparație cu cele ale țărilor puternic industrializate, iar cel de al doilea vine să propună și o direcție de acțiune, aceea ca Uniunea Europeană să își intensifice eforturile privind transferurile de tehnologie către țările mai puțin dezvoltate, pentru că reducerile necesare de emisii depind de intensificarea dezvoltării și folosirii tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

Este, de asemenea, clar că dezvoltarea acestor capacități tehnologice implică însă mecanisme de finanțare eficiente și finanțări care ar trebui puse la dispoziția țărilor în curs de dezvoltare.

Ceea ce trebuie să facă România este să nu rateze aceste oportunități financiare, menite să atenueze eforturile necesare tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, așa cum o cer normele Uniunii Europene, obiectiv ce trebuie atins într-un orizont de timp care se extinde până în 2050.

Am convingerea că vom reuși să ne susținem în mod coerent interesele noastre economice în fața partenerilor noștri europeni și, fără nicio îndoială, avem capacitatea diplomatică de a negocia permanent ce este mai bine de făcut, astfel încât România să se dezvolte în continuare armonios și românii să se poată bucura din plin de statutul de cetățeni ai Europei.

Camelia Khraibani, deputat PSD, Gorj.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Márton Árpád. Se pregătește doamna deputat Laura Marin, de la Galați.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

În data de 29 octombrie 1956 Statele Unite au intervenit armat în conflictul din Suez.

De la asta a devenit clar că nu vor avea susținerea armatei Statelor Unite mișcările revoluționare din ’56 din estul Europei.

Dar ce s-a întâmplat la noi? În Polonia, ca urmare a mișcărilor studențești și reformelor din sânul partidului, în 19 octombrie Gomulka este ales președinte. Imediat, în zonele limitrofe ale Poloniei, deci Ungaria, România, Cehia, au intervenit mișcări studențești care doreau să schimbe fața țării lor.

În data de 16 octombrie, la Szeged, Seghedin, s-a reînființat fosta Uniune a Studenților Maghiari, desființată de dictatura lui Rákóczi. Exemplul lor a fost urmat la Pécs, Miskole, Sopron. În 22 octombrie, la Budapesta, au fost elaborate și publicate cele 16 puncte de revendicare ale studenților, iar în data de 23, la statuia pașoptistului polonez Joseph Ben, în semn de solidaritate, scriitorii maghiari au depus coroane de flori. Și a izbucnit revoluția din Ungaria.

Ce s-a întâmplat la noi? Manifestări studențești la Cluj, București, Iași, Timișoara, Târgu-Mureș. La Cluj, încă din data de 24, studenții reuniți au aprobat și ei punctele lor, s-a încercat de mai multe ori ca să-i unească studențimea din cele două universități de atunci, dar s-a reușit ca să semene sâmburele posibilului conflict interetnic, dându-i o astfel de natură. Ca atare, nu s-a mai realizat acel marș propus, prin care cele două universități să manifeste împotriva dictaturii comuniste. Lucru care s-a întâmplat însă la Timișoara în datele de 30 și 31 octombrie. Este evident însă că s-a intervenit cu forță și au fost arestați mii de studenți. La București, la fel.

Primele încercări s-au făcut pe 2 noiembrie și s-a decis ca în data de 5 noiembrie, în Piața Universității, să se facă o mare manifestare, însă în data de 4 noiembrie tancurile rusești au intervenit în Budapesta și în noaptea de 4 spre 5 noiembrie armata românească comunistă a ocupat Piața Universității, unde, ca atare, nu s-a putut ține acel miting. Poate este o asemănare cu ceea ce s-a întâmplat în data de 13 iunie 1990.

Pe vremea respectivă, în biroul comandamentului de criză era Nicolae Ceaușescu și, ca să fie sigură conducerea universitară, a fost ales ca președinte al UAS din RPR domnul Ion Iliescu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. O invit pe doamna Laura Marin. Se pregătește domnul Mihai Deaconu, de la Galați. Doamna deputat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele de astăzi este „Stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor care provin din familii dezavantajate”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vârsta preșcolară, între trei și șase ani, este o etapă importantă din punctul de vedere al achizițiilor psihologice ale copiilor, de dezvoltare a abilităților cognitive, de rafinare a limbajului și de învățare a unor noi modalități de interacțiune socială. Astfel, etapa preșcolară este una a schimbărilor semnificative, nu doar fizice, ci și mentale și emoționale.

Participarea copiilor de vârstă preșcolară la activitățile zilnice organizate în grădinițe este absolut necesară pentru formarea unor deprinderi inițiale de gândire, comportament, disciplină, înțelegere a unor fenomene sau fapte și, nu în ultimul rând, însușirea unor valori morale accesibile nivelului lor de dezvoltare.

Adeseori, copiii care provin din familii dezavantajate, mai ales din mediul rural, nu frecventează grădinițele cu program normal sau prelungit, fie din cauza faptului că părinții nu conștientizează importanța achizițiilor la acest nivel de vârstă, fie pentru că situația materială precară a familiei nu permite pregătirea zilnică a copilului pentru frecventarea grădiniței.

Din acest motiv, la inițiativa a 19 parlamentari din întreg spectrul politic actual, a fost dezbătută și aprobată propunerea legislativă PL-x 548/2015 cu privire la stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor care provin din familii dezavantajate, în ședința Camerei Deputaților din data de 7 octombrie 2015, obținând 289 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

Prin acordarea stimulentelor educaționale sub forma tichetelor sociale, acordare condiționată de frecvența regulată a copiilor din familiile beneficiarilor, numărul celor care vor urma cursurile grădinițelor va fi mai mare și va fi asigurată egalitatea de șanse în ceea ce privește startul în viața școlară. Mai mult, acest demers legislativ contribuie

la atingerea obiectivelor asumate de Guvernul României prin Programul național de reformă, obiective derivate din Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale – Europa 2020.

De remarcat este faptul că Guvernul României a înțeles utilitatea unui asemenea demers legislativ și a susținut adoptarea sa prin identificarea resurselor bugetare pentru acoperirea costurilor necesare, stimulentele educaționale fiind acordate de la bugetul de stat prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin sume alocate pentru bugetele locale cu această destinație.

Îmi exprim convingerea că numărul copiilor care vor frecventa grădinițele va fi din ce în ce mai mare, stimulentele educaționale prevăzute de acest act normativ fiind un mijloc eficient de a asigura un start bun pentru toți copiii, indiferent de situația socială a familiilor din care provin.

Felicit parlamentarii care au avut această inițiativă și membrii Guvernului care au susținut adoptarea și aplicarea ei. Vă mulțumesc pentru atenție.

Laura Marin, deputat PSD Galați.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Îl invit pe domnul deputat Mihai Deaconu.

Se pregătește domnul deputat Costel Alexe, de la Iași.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Iar nu avem buget!”.

Stimați colegi,

Astăzi se împlinesc două săptămâni de când Guvernul încalcă prevederile articolului 35 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Astfel, ministrul finanțelor publice se face responsabil de incompetență în realizarea proiectelor legilor bugetare și a proiectelor bugetelor pe baza a ceea ce a primit de la ordonatorii principali, iar Guvernul, în frunte cu prim-ministrul, se face vinovat de lipsa de respect față de banii cetățenilor contribuabili și de lipsa de responsabilitate legală și financiară.

În fiecare an asistăm neputincioși cum Guvernul tratează cu dispreț această atribuție extrem de importantă pentru bunul mers al țării. Primim bugetul în ultimele zile din sesiunea parlamentară, la comisii se dezbate în mod superficial, deputații puterii stau liniștiți căci amendamentele lor au ajuns deja pe alte căi în bugetele instituțiilor pentru obiectivele cerute, iar deputații opoziției fac amendamente la foc automat, care sunt respinse pe bandă rulantă.

Acesta este rezumatul procedurii de adoptare a Legii bugetului de stat de care personal m-am săturat. Probabil că ar fi necesară introducerea unei sancțiuni pentru nerespectarea termenului de 15 octombrie, astfel încât să fie taxați cei care nu își îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege.

Profit de această ocazie pentru a-i solicita ministrului finanțelor publice să realizeze un buget pentru anul 2016 realist, din punctul de vedere al veniturilor, și responsabil, din punctul de vedere al cheltuielilor, astfel încât investițiile să fie realizate în funcție de prioritățile naționale și fără alte scuze, conform cărora întârzierea s-ar putea datora retrimiterii de la promulgare a modificărilor la Codul fiscal. Abia acum domnul ministru Teodorovici a conștientizat că sunt deja prea multe măsuri care au un impact însemnat asupra bugetului. Curiozitatea mea este ce anume i-a împiedicat pe guvernanți să identifice până acum soluțiile care să răspundă la nevoile financiare reale pe care România le are și îmi pun întrebarea dacă vor găsi resursele necesare prin care să acopere găurile negre create deja în buget prin măsurile populiste și electorale adoptate de majoritatea parlamentară.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3 Argeș, Grupul parlamentar național-democrat. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Îl invit în continuare pe domnul deputat Costel Alexe. Se pregătește domnul Sorin Iacoban, deputat de Iași.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor!

În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la unul dintre marile eșecuri ale guvernării Ponta: „Abandonarea marilor proiecte ale Regiunii Nord-Est și discriminarea gravă a Moldovei în raport cu celelalte regiuni ale țării”.

Să începem cu începutul. La momentul alegerilor locale din 2012 USL a asumat un anumit Manifest pentru Moldova, un document care înșiruia un număr de 10 priorități pentru Iași, în perspectiva dezvoltării sale ca o veritabilă capitală europeană a culturii și a pornirii motorului de dezvoltare pentru regiunea Moldovei. O regiune care numără o populație de peste patru milioane de locuitori, deci aproximativ o pătrime din populația României aflată între hotarele sale. Acest document cuprindea toate proiectele vitale: autostrada Iași–Târgu-Mureș, modernizarea și dezvoltarea Aeroportului Internațional Iași, atragerea de fonduri europene și altele asemenea.

Speranțele erau cu atât mai mari cu cât, din perspectiva unei alianțe politice dreapta-stânga, rezultă un compromis, un consens și un apel la solidaritate pe care Moldova nu le mai întâlnise. Toate premisele duceau spre atingerea obiectivelor, mai ales că existau din Moldova, în primul Guvern USL, miniștri din această regiune care erau dispuși să se angajeze într-un efort de a susține aceste proiecte. Doar că PSD nu va pune niciodată interesele comunităților mai presus de interesele sale. Și acest lucru trebuie înțeles pentru totdeauna ca un legământ al nerușinării și al cinismului pe care acest partid, decuplat complet de nevoile românilor, îl face cu politica și guvernarea.

## Doamnelor și domnilor,

La aproape trei ani și jumătate de la acele promisiuni, în mare parte s-a ales praful de ele, pentru că miniștrii liberali au fost îndepărtați rând pe rând, fie luându-le atribuțiile – a se vedea cazul Ministerului Transporturilor și deposedarea sa de administrarea construcției de autostrăzi, prin crearea unui alt minister, al marilor proiecte, dat, evident, pe mâna PSD –, fie prin alocarea unor fonduri substanțiale către zona Olteniei și alte fiefuri PSD-iste. O altă metodă a fost, așa cum se știe, acordarea unor sume atât de fărâmițate către comunitățile mici, încât ele au fost pur și simplu derizorii în raport cu nevoile sau inutilizabile, pentru că au fost acordate multe prin PNDR, dar la sfârșitul perioadei exercițiului bugetar, astfel încât ele s-au întors la bugetul de stat.

Cel mai mare proiect de infrastructură al Moldovei a fost scos de ministrul transporturilor, Ioan Rus, celebru după ce

a jignit milioane de români, din Masterplanul general de transport al României și propus spre finanțare după 2030. Deci după 15 ani!

Partidul Social Democrat a arătat astfel că este cel mai mare dușman al dezvoltării Moldovei.

De asemenea, mai nou, nici măcar studiul de fezabilitate nu mai poate fi realizat, pentru că acesta nu are aviz de mediu.

Autostrada Transilvania se va termina în câțiva ani, iar cea care ar trebui să lege Moldova de Ardeal și apoi de restul Europei nici nu va începe mai devreme de 2030, cum a decis Partidul Social Democrat.

Singura excepție din acel manifest rămân proiectele asumate de administrația liberală exclusiv prin fonduri europene, reabilitarea a două spitale monobloc din Iași și – un miracol al administrației – modernizarea și dezvoltarea celui mai dinamic aeroport din România la ora actuală – Aeroportul Internațional Iași. Dintr-o ruină sub administrația PSD până în iunie 2012, acesta a devenit un model administrativ, un unicat. Cu o investiție de aproape 60 de milioane de euro din fonduri europene, aeroportul are astăzi 14 curse internaționale, o pistă complet nouă și un terminal la standarde europene. Condus de un liberal – Marius Bodea –, aeroportul dovedește cum arată o administrație liberală și cum arată singurul succes pe care PSD nu l-a putut doborî și nici opri, deși a încercat în repetate rânduri.

În concluzie, trebuie să spunem că trei ani și jumătate de guvernare Ponta au însemnat pentru Moldova doar sărăcie, minciună, propagandă deșănțată, lipsa finanțărilor și abandonarea totală a acestei provincii istorice. De aceea, pentru Moldova, PSD rămâne cel mai mare dușman al ultimilor 25 de ani.

Vă mulțumesc.

Costel Alexe, deputat de Iași.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul deputat Sorin Iacoban, deputat de Iași. Urmează domnul deputat Aurelian Mihai, Diaspora, PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi declarația politică „Gorghiu și Blaga _versus_ Leana și Costel”.

## Dragi colegi,

Modelul promovat de opoziția autointitulată de dreapta provoacă o erupție de zâmbete. Susținerile publice ale copreședinților Blaga și Gorghiu sunt atât de hazlii, încât le considerăm un scenariu mult mai bun decât cel mai cunoscut serial de comedie, și anume „Leana și Costel”.

Realizările PNL-ului din ultimele sesiuni parlamentare au fost moțiunile simple și moțiunile de cenzură, încununate, evident, cu un eșec răsunător.

Desigur, am uitat să amintesc și semnăturile de pe statele de plată, care au constituit, de fapt, singura activitate politică liberală de succes.

Colegii liberali au trâmbițat, mai ales între turul unu și turul doi al alegerilor prezidențiale, că sunt adevărații susținători ai dreptului la vot al românilor din diaspora, dar au renunțat la inițierea proiectelor de lege privind votul prin corespondență, considerând mai nou că incompetența profesională nu îi poate ajuta în sensul elaborării acestui act normativ.

Meschinăria colegilor noștri s-a amplificat în momentul în care au decis că pot câștiga capital electoral politizând un deces devenit subiect public, tocmai pentru că s-a ivit momentul politic ideal pentru a verifica solidaritatea coaliției de guvernare.

Moartea unui polițist aflat în misiune a reprezentat pentru urmașii Băsescienilor, nu Brătienilor, momentul ideal de declanșare a unei isterii hiperbolizate în care personajele politice cocoțate pe soclul de acuzator public, asemenea celor două personaje – Leana și Costel – cocoțate pe mesele birtului din sat, cereau domnului Gabriel Oprea ceea ce cer prim-ministrului Victor Ponta, fără succes, de un an de zile, și anume demisia.

Demisia, dragi colegi, pare a fi singurul scâncet care vine și de la Palatul Cotroceni, unde în rest e numai tăcere.

Ciudat mod al colegilor liberali de a reprezenta interesele celor care n-au putut vota la alegerile prezidențiale. S-au transformat din așa-ziși gardieni ai drepturilor fundamentale în oportuniști cu un grad ridicat de meschinărie. Nu m-ar mira ca după acest eveniment tragic să comande un sondaj de opinie pentru a vedea dacă au mai crescut în ochii electoratului sau nu.

Evident că acest gen de politicianism ieftin se regăsește și la nivelul organizațiilor locale liberale. Și cum „playboy-ul zăpezilor”, Cristian Adomniței, nu mai beneficiază de troienele necesare pentru a realiza un pictorial de succes, locul lui a fost luat, ca reprezentant al ridicolului public, de domnul deputat Costel Alexe, cel care a mușcat mortal 350.000 de euro pentru scopul declarat de a salva niște vipere, presupunând că cele politice din opoziție.

Așa cum domnul Alexe și-a lipit ventuzele de banii publici, la fel și liberalul Bodea și-a lipit ventuzele de Aeroportul Iași, folosind prilejul inaugurării unei noi piste pentru a-și anunța viitoarea candidatură la Primăria Iașiului, demonstrând, totodată, că niciodată aeroportul n-a fost pe lista de priorități a Domniei Sale și nici a PNL-ului din Iași, ci doar pozele realizate cu ocazia inaugurării, poze care, probabil, vor constitui afișul electoral cu care se va prezenta la alegeri.

Însă locul întâi la categoria personaj ridicol liberal nu-l poate obține decât domnul deputat Anton Doboș, care a declarat recent că Domnia Sa, prin forțe proprii, a mutat vama de la Iași, din zona Gării Nicolina, la Centrul Tehnologic Tehnopolis.

Poate ați reușit să mutați acest edificiu cu puterea gândului, că, de fapt, n-ați făcut nimic concret, nici măcar nu v-a preocupat serios subiectul. În 5 noiembrie 2013 ați inițiat o declarație politică prin care anunțați pompos opinia publică ieșeană că vama s-a mutat.

Domnule deputat Pinocchio, ați mințit cetățenii și în 5 noiembrie 2013, când nu s-a întâmplat nimic, pentru că nu ați făcut nimic, dar și în octombrie 2015, când, într-adevăr, s-a realizat mutarea vămii, dar nu ca urmare a puterilor dumneavoastră supranaturale, ci ca urmare a demersurilor serioase realizate de Primăria Municipiului Iași, ANAF, conducerea Tehnopolis și subsemnatul, la Guvern.

Închideți, vă rog.

## **Domnul Sorin Avram Iacoban:**

Vă place să vă împăunați cu realizările altora, când, de fapt, nu ați realizat absolut nimic pentru ieșeni.

Dragi colegi,

Aceasta este politica liberală din România. În realitate, un scenariu ridicol care s-ar putea bate fără concurență

la „Zmeura de aur” sau la alte asemenea distincții care întruchipează exact neputința, minciuna și politicianismul.

Și, în încheiere, un îndemn colegilor de dreapta: domnilor colegi din opoziție, aveți decența și la scrutinul de anul viitor faceți prima la dreapta, în sensul giratoriu al politicii românești, urmărind să vă încadrați pe ieșirea de urgență din viața politică românească.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL, Diaspora.

Se pregătește domnul deputat Laurențiu Nistor, de la Hunedoara.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

Ieri, de la această tribună, am adoptat mai multe propuneri legislative, dintre care două fac obiectul diasporei, și anume votul prin corespondență și reducerea taxelor consulare.

Pentru votul prin corespondență, un proiect destul de chinuit, care, iată, până la urmă s-a născut după 11 luni de la acele alegeri, chinuit spun pentru că nu prevede nici măcar ca românii din diaspora să aibă drept de vot atunci când avem alegeri prezidențiale sau când este referendum, dar, în sfârșit, este un proiect care totuși rezolvă anumite chestiuni parțiale pentru votul în diaspora, pentru votul prin corespondență și acest lucru este un avans, trebuie să recunoaștem, al actualului Parlament.

Nu spunem cauzele, dar cu siguranță ceea ce s-a întâmplat în noiembrie a fost determinant pentru ca această chestiune să fie astăzi reală. Observ prin Parlament – ceea ce este destul de grav și periculos pentru democrație – că au loc interacțiuni lingvistice, alte dialoguri, cum spuneam, periculoase între colegi, și anume referitoare la dreptul românilor de a vota în afara țării. Ori ne hotărâm să respectăm Legea fundamentală a statului român și să înțelegem că cetățenii români sunt egali oriunde s-ar afla, ori ne lăsăm de politică, pentru că aceste lucruri nu fac bine României, în primul rând.

În al doilea rând, se tot discută despre fraudarea votului. Am mai spus și săptămâna trecută. Ne tratați pe cei din diaspora de parcă am fi un grup omogen de 4 milioane – de 20% din populația țării – de hoți. Nu avem aceste intenții.

Dacă cineva strigă „Hoțul strigă hoții!” înseamnă mai mult decât ceea ce vreau să spun prin această zicală, dar, încă o dată, vrem doar să votăm, să avem anumite drepturi cum au mulți cetățeni din Europa. Suntem, poate, în urmă cu un secol.

Taxele consulare, cum am mai spus și ieri, deși s-au redus aceste taxe și această Ordonanță nr. 64 din 6 octombrie anul trecut a fost pregătită pe perioada când eram în greva foamei, nu pot să nu mă bucur că aceste taxe consulare au fost reduse, chiar eliminată taxa, așa cum propuneam, pentru eliminarea, încă o dată repet, a taxei pentru certificatele de naștere, pentru înscrierea lor. Este un lucru bun, dar, iată, s-a creat o altă discriminare prin faptul că pentru minorii în vârstă până la 6 ani este gratuit să fi emis acel titlu de călătorie, dar pentru cei de la 6 la 18 ani încă se percepe acea taxă. Este o discriminare și acest lucru trebuie corectat. Mai mult decât atât, încă o dată – voi termina în curând –, vreau să vă atrag atenția că diaspora este încă vie, că acei oameni așteaptă să se întoarcă acasă, iar dacă eșecul guvernamental de până acum nu a făcut altceva decât să ne împiedice să revenim la țara-mamă, eu cred că setul de măsuri care trebuie luate de acum înainte trebuie să încurajeze această revenire și, mai mult decât atât, să se termine odată acest exod, cea mai mare dramă a secolului XXI pentru poporul român: emigrarea.

Vă mulțumesc. Aurelian Mihai – Diaspora.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul Laurențiu Nistor, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Virgil Guran, de la Prahova.

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Fondul Monetar Internațional, taxele și gigacaloria”.

O misiune tehnică a Fondului Monetar Internațional a vizitat România în perioada 13–21 octombrie. În urma discuțiilor purtate au rezultat două puncte mari de litigiu între Guvernul de la București și Fondul Monetar Internațional (FMI): reducerea TVA și majorarea salariilor pentru medici și cadre didactice.

Experții Fondului Monetar au estimat, în acest moment, un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 și peste acest nivel în 2017, din cauza reducerilor masive de taxe și impozite și a majorărilor salariale anunțate, în timp ce recomandarea instituției financiare internaționale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.

Concret, Fondul Monetar Internațional nu agreează reducerea TVA prevăzută de Codul fiscal și nici cota de 9% pentru alimente – deja intrată în vigoare cu 1 iunie 2015 – și nu este de acord nici cu creșterea salariilor cu 25% la sănătate și educație.

Dar, din experiența personală anterioară pe care o am, știu că în acest moment, în acest timp al anului, cel mai important lucru pentru cetățeni și pentru primari rămâne nu deficitul bugetar de anul viitor, ci prețul gigacaloriei acum. Iarna este aproape și oamenii se tem întotdeauna de asprimea ei, așa încât cunosc cât de mult contează facilitatea acordată de Guvern primăriilor prin ordonanța de urgență de rectificare prin care se pot împrumuta din Trezorerie, în condiții avantajoase, pentru a trece perioada de iarnă. Și crearea unei astfel de posibilități la dispoziția autorităților locale este un ajutor foarte important pentru cei pe care-i reprezentăm în Parlament. Iată că cetățenilor municipiului Brad, care m-au votat și pe care îi reprezint în cel mai important for al țării, mă bucur să le mai transmit o veste în prag de iarnă: că prețul gigacaloriei în această localitate va fi cu 21% mai mic față de anul trecut.

După mulți ani în care dialogul dintre Fondul Monetar Internațional și Guvernul României la care am asistat periodic a fost mereu un monolog plin de directive ale experților internaționali, lucrurile au început să se schimbe. Acum putem înțelege diferențele de viziune dintre cele două părți și putem exprima o părere. Părerea mea este că, dacă situația financiară a țării o permite, taxe mai mici și o iarnă

mai ușoară pentru români sunt mai importante decât un deficit bugetar pe anul viitor, care oricum se încadrează în normele Uniunii Europene. Aceasta este social-democrația în care cred, să pot merge cu fruntea sus în mijlocul oamenilor care m-au votat și m-au trimis în Parlament și să-i întreb: ați avut o iarnă mai ușoară? Iar ei să îmi răspundă simplu și direct: da!

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Deputat Laurențiu Nistor, Colegiul nr. 1, Hunedoara.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Virgil Guran. Se pregătește doamna deputat Doina Pană, de la Bistrița.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca orice parlamentar, în momentul în care se apropie sfârșitul de mandat, îți faci un bilanț, te gândești ce ai făcut, te gândești cu ce te poți prezenta în fața oamenilor care au avut încredere, la un moment dat, în tine, te-au ales. E adevărat, de multe ori cetățenii confundă activitatea parlamentară cu activitatea unui primar mai mare de mai multe localități și de multe ori cred că trebuie să rezolvi drumuri, poduri, dar totuși, atunci când mergi în campanie, când știi că vei intra la guvernare, se fac niște promisiuni.

Pe zona mea s-a promis un lucru important: autostrada Comarnic–Brașov. Cred că era de referință. Toți cei care ne-au votat acolo sperau ca această investiție să aducă o prosperitate zonei și, de ce nu?, o prosperitate României, o deschidere spre Occident a României.

Am văzut, la un moment dat, un ministru – domnul Șova – care își pregătise cortul să se așeze acolo, să înceapă lucrările. Parlamentarii de acolo ne gândeam deja să-i facem condiții deosebite, să-i tragem apă la cort, să-i facem canalizare. Am auzit un prim-ministru spunând că n-o să mai candideze la Parlament dacă nu se face autostrada.

Sunt convins – am învățat multe din politică –, sunt convins că a uitat acest lucru. Dar ce este dureros este că s-au cheltuit mulți bani pe tot felul de studii de fezabilitate, dar această autostradă n-a început.

Mă gândesc ce-o să le spun oamenilor, că, dacă le spun: „Știți, am rupt alianța, este de vină PSD-ul”, ei se uită la mine: „Ești parlamentar. Ai venit de mână cu cei care sunt acum în guvernare și tot nu s-a făcut nimic.”

Domnule Ponta,

Vă lansez o provocare: sunt dispus să-mi dau demisia din Parlament, să lucrez _pro bono_ un an de zile și să mă puneți să răspund de acest lucru și promit că într-un an de zile destructurez această mafie care de 25 de ani blochează construcțiile din România. Promit că pot să prezint realitatea și că deblochez aceste lucrări și că aceste lucrări pot să pornească.

Este o provocare publică, mă țin de cuvânt, aștept să văd dacă există acest curaj și această reacție. Vă mulțumesc. Deputat Guran Virgil.

Mulțumesc, domnule deputat. Doamna deputat Doina Pană.

Se pregătește domnul deputat Tinel Gheorghe, de la Ialomița.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: „Vaccinarea obligatorie, pro sau contra”.

Ministerul Sănătății va elabora și implementa, în regim de urgență, un program de informare națională destinat viitorilor părinți în ceea ce privește vaccinarea copiilor.

În cadrul acestui program, Ministerul Sănătății va realiza și va distribui medicilor de familie un ghid al vaccinării pe care aceștia vor avea obligația de a-l înmâna viitoarelor mame sub semnătură, în momentul în care le iau în evidență.

În acest moment, toți părinții au nevoie de informații corecte și complete din surse autorizate: medici și specialiști. Numai în condițiile în care cunosc toate efectele, consecințele pe care acțiunea sau inacțiunea lor o poate avea, părinții vor lua decizia cea mai bună pentru ei și copiii lor.

Alte direcții de acțiune ale programului de informare națională vizează elaborarea unui raport anual al vaccinării, precum și a unor campanii naționale de informare în legătură cu vaccinarea în maternități și spitalele de copii.

Opinia publică din România se confruntă și cu lipsa unor informații privind vaccinarea, respectiv cu consecințele grave ale unor boli eradicate ca urmare a unor campanii realizate în trecut.

Populația trebuie să dispună în orice moment de două elemente: informațiile și vaccinurile necesare.

Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, declara: „Modul de informare a populației este extrem de eterogen. Nu mai suntem confruntați cu efectele poliomielitei sau cu mortalitatea generată de difterie, pentru că aceste boli au dispărut ca urmare a unor campanii de vaccinare.”

Reducerea impactului acestor boli asupra părinților este evident, iar aceștia se întreabă: de ce să-și vaccineze copiii dacă bolile nu mai există? Trebuie să luăm însă în considerare toate fenomenele care ne pot influența, cum ar fi: puternica migrație înregistrată la nivelul Europei în acest moment. Ca urmare a acestui fenomen ne vedem obligați să luăm decizia vaccinării copiilor împotriva poliomielitei, așa cum se întâmplă și în Ucraina.

Toți cei care sunt astăzi împotriva vaccinării au fost imunizați în copilărie, arăta prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balș”. El a subliniat că orice vaccin este pus pe piață doar după ce se face dovada eficacității și siguranței lui, în urma unor teste îndelungate. Vaccinurile se adresează unor boli severe, cu potențial letal, reacțiile adverse care apar sunt minimale. Reacții severe apar foarte rar și ele sunt asumate de autoritățile de sănătate, a declarat Streinu-Cercel.

Acesta a menționat că România se confruntă, în acest moment, cu un risc major de declanșare a unei epidemii de rujeolă la nivel național.

Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, a confirmat existența unei tendințe descrescătoare a acoperirii vaccinale, ceea ce poate determina reapariția unor afecțiuni extrem de severe, precum difteria și tusea convulsivă. „Tusea convulsivă a beneficiat de o campanie puternică de vaccinare în anii ’60, ceea ce a redus drastic incidența acesteia. Constatăm în prezent reapariția unor cazuri cu forme foarte grave ale acestei boli. De aceea, se impun măsuri urgente”, a spus dr. Adriana Pistol.

Menținerea statusului de zonă liberă de polio, eliminarea rujeolei și a rubeolei și controlul infecției cu virus hepatic B sunt principalele scopuri ale strategiei regionale a

Organizației Mondiale a Sănătății privind vaccinarea, a spus dr. Victor Oslavszky, șeful Biroului Organizației Mondiale a Sănătății pentru România.

Toți părinții au ca prioritate sănătatea copiilor lor, iar noi, ca demnitari ai statului român, trebuie să ne preocupăm în mod deosebit de sănătatea poporului, în egală măsură ca și de bunăstarea și fericirea lui.

Deputat Adriana Doina Pană.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, de la Ialomița. N-aveți scris discurs.

Se pregătește domnul deputat Ghera Giureci Slobodan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Evenimentele din această perioadă se succedă cu atâta repeziciune, încât nici nu știi despre ce să declari și ce să declari mai repede ca să fii în ton cu vremurile, dar am să mă refer la un caz aparte și am să intitulez declarația mea politică de astăzi: „Despre coincidențe, intendențe și alte bizarerii ale politicii românești mai vechi și actuale”.

Pornesc de la cazul lui Bogdan Gigină, acest erou polițist mort în condiții tragice, în coloana oficială, și fac o paralelă cu alt caz tragic petrecut acum 12 ani, despre care presa și opinia publică nu prea au vorbit, dar ale cărui implicații ar fi fost devastatoare. E vorba de vânătoarea de la Bolovani, decembrie 2003, guvernare PSD.

De ce vorbesc de coincidențe bizare? Pentru că mă refer la calitatea și notorietate liderilor care aveau – eu știu? – acest atribut de martor al evenimentelor. Și atunci, ca și acum, martor era liderul El Maximo al vremurilor, atunci Adrian Năstase, lider de partid, lider de Guvern, acum Gabi Oprea, lider de partid, lider de Guvern. Lider de Guvern, să știți, stimați colegi de la PSD!

Și atunci, ca și acum, presa n-a aflat nimic, decât ce-au dorit autoritățile să-i spună. Și atunci, ca și acum, adevărul umblă cu capul spart. Pentru ce-a fost atunci o să aflăm peste vreo 50 de ani adevărul. Pentru ce va fi acum văd că se pregătește, tot așa..., vreo 50 de ani să aflăm adevărul.

Morala este: domnule Gabi Oprea, calitatea asta de martor al unor evenimente tragice îți dăunează foarte grav carierei politice și uneori ajunge să te scoată chiar din politică. Vezi cazul lui Adrian Năstase, pentru care eu consider că începutul sfârșitului a început atunci.

Gheorghe Tinel, deputat de Ialomița. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ghera Giureci Slobodan, deputat din partea minorităților naționale. Se pregătește doamna deputat Natalia Intotero.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Criza imigranților, un test pentru Uniunea Europeană”.

Stimați colegi, Stimate colege,

După cum cunoașteți, Europa se confruntă cu un val de imigranți fără precedent după cel de Al Doilea Război Mondial. Potrivit FRONTEX, numai în primele nouă luni ale anului peste 710.000 de oameni și-au riscat viața pentru a ajunge în Europa. Marea majoritate a acestora au fugit din zonele devastate de războaiele din Siria, Afganistan și Irak.

Bombardamentele, decapitările, violențele și multe altele i-au impulsionat să traverseze Marea Mediterană, unii găsindu-și sfârșitul în apele ei, în speranța de a-și găsi un loc unde să nu le mai fie frică pentru viețile și viitorul familiilor lor.

Această criză nu reprezintă o criză a migrației economice, ci o tragedie umanitară provenită din zonele mediteraneene, fiind consecința războaielor fără perspectivă de soluționare, reprezentând un adevărat test la adresa Uniunii Europene în găsirea unor soluții rapide și eficiente pentru gestionarea și dezvoltarea acestei situații.

Catastrofa umanitară din Siria i-a făcut pe cei mai mulți dintre ei să se refugieze în țările arabe, precum Egipt, Iordania sau Liban, dar și acolo au întâmpinat destule probleme, pe când țările bogate din Golf s-au dovedit foarte puțin interesate să-i primească, însă imigranții sosiți nu vor oriunde, ei spun că vor pace și liniște, dar cei mai mulți vor, de fapt, să ajungă în țările europene foarte bine dezvoltate, unde asistența socială este pe măsura așteptărilor: în Germania, Suedia etc.

## Stimați colegi,

## Stimate colege,

Cum am mai precizat, mii de oameni sosesc zilnic în Europa din Africa și Orientul Mijlociu, iar țările afectate de acest fenomen nu mai fac față acestui val uriaș.

Presiunea care apasă pe liderii europeni este enormă și de aceea, de urgență, trebuie să se schimbe totul prin căutarea și găsirea unor soluții, cele mai bune soluții, de fapt, atât pentru acei oameni refugiați, cât și pentru siguranța tuturor cetățenilor Uniunii Europene, pornind de la cauze.

Migrația reprezintă și va continua să reprezinte una dintre provocările majore de pe agenda europeană, dat fiind impactul economic, social și politic al acestui fenomen asupra întregii Uniuni Europene.

Trebuie să fim pe deplin conștienți de amploarea și complexitatea situației, în special pentru statele din prima linie, ceea ce face necesar un răspuns comun, ferm și eficace, unde, repet, este importantă rezolvarea eficientă a cauzelor profunde ale presiunii migratorii sporite la adresa Uniunii Europene.

România a fost în favoarea adoptării unei decizii echilibrate, bazate pe solidaritate și responsabilitate partajată, fiind solidară cu statele membre afectate de afluxul foarte mare de refugiați, manifestându-și disponibilitatea, și a decis preluarea prin relocare a unui număr de 1.705 refugiați din Italia și Grecia și 80 de refugiați din afara Uniunii Europene, pe lângă cei 4.837 care au fost alocați prin proiectul JAI.

Aș dori să mai menționez, în încheiere, că, dincolo de găsirea unor soluții și angajamente asumate pentru refugiați de către statele membre, consider că este necesară și obținerea unei decizii favorabile privind aderarea României la Spațiul Schengen, care constituie, în continuare, un obiectiv prioritar și legitim, fapt care ar oferi și un mesaj mai mare de încredere Spațiului Schengen, consolidând, în același timp, securitatea europeană.

Deputat al Uniunii Croaților din România, Ghera Giureci Slobodan.

Mulțumesc.

Da, doamna Natalia Intotero.

Se pregătește doamna deputat Cristina Pocora, deputat de Ialomița.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la „Celula de criză a Ministerului Afacerilor Externe”.

Ultimul raport anual elaborat de Amnesty International, care analizează situația drepturilor omului în 160 de țări, a constatat că anul 2014 a fost un an catastrofal pentru milioane de oameni afectați de violențe. Raportul a plasat pe primul loc între cauze recrudescența actelor de terorism, datorată ascensiunii și în 2015 a unor grupări armate nonetatiste, inclusiv a grupării autointitulate Statul Islamic. Acestea au comis abuzuri în cel puțin 35 de țări în anul 2014.

În aceste condiții, necesitatea de a avea la dispoziție o structură capabilă să intervină în momente critice pentru a proteja și a sprijini cetățenii români aflați în dificultate a devenit o prioritate absolută pentru Guvernul României. Celula de criză a Ministerului Afacerilor Externe și-a dovedit cu prisosință utilitatea. Devenit activ în septembrie 2012, Centrul consular de crize a gestionat și a soluționat situații extrem de complexe și cu grad ridicat de pericol, apărute în diferite zone ale lumii. Crize politice, accidente rutiere, calamități naturale, atentate teroriste, accidente aviatice, sechestrare de vase cu echipaj românesc sunt numai câteva dintre tipurile de crize externe pentru care această structură de reacție rapidă a trebuit să răspundă și să găsească soluțiile cele mai bune și procedurile cele mai eficace. Iar succesul final al acestor acțiuni a demonstrat avantajul de a avea la dispoziție o structură adaptabilă și flexibilă, capabilă să răspundă prompt și în timp real oricărei provocări.

Răpirea echipajului mixt de pe petrolierul MT Kerala, pe ruta Angola–Nigeria, în anul 2014, a fost soluționată cu succes ca urmare a demersurilor întreprinse de celula de criză a MAE împreună cu misiunile diplomatice omoloage. O altă situație care a impus intervenția în regim de urgență a Centrului consular de crize a fost accidentul rutier din Ungaria, în februarie 2014, în care a fost implicat un autocar cu 29 de pasageri de cetățenie română, dintre care 22 au fost răniți. Și-au mai adus contribuția la finalizarea operațiunii de acordare de asistență Ambasada României la Budapesta, Consulatul General de la Szeged, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, care au acționat umăr la umăr cu autoritățile ungare. În iulie–august 2014, sub coordonarea Centrului consular de crize, s-au desfășurat trei operațiuni de evacuare a cetățenilor români și a membrilor familiilor lor din Fâșia Gaza. Operațiuni similare de evacuare au mai avut loc pentru cetățenii români aflați în Libia și Siria, iar seria de exemple ar putea continua.

La întrebarea dacă este celula de criză a Ministerului Afacerilor de Externe activă în acest moment, răspunsul este cu certitudine: da. De exemplu, la ora actuală, România are peste 10.000 de cetățeni români în Siria. Situația din Siria este, după cum știm cu toții, una deosebit de periculoasă și instabilă. Iar România este printre puținele state ale lumii care are ambasada la Damasc încă operațională. Desigur, nu ne dorim ca România să fie confruntată cu alte situații extreme, dar realitatea are însă uneori alte planuri. Important este ca structura care și-a dovedit până acum din plin utilitatea și eficiența să poată răspunde și de acum încolo cu aceeași competență, promptitudine și profesionalism oricărei provocări, iar Guvernul României să își poată onora și îndeplini datoria supremă de a oferi în orice moment asistență și protecție cetățenilor ei, oriunde s-ar afla aceștia în lume.

Natalia Elena Intotero, deputat, județul Hunedoara.

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Cristina Pocora, deputat de Ialomița.

Se pregătește doamna deputat Tamara Ciofu.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică se referă la „Bătaie de joc și indiferență sau un plan de exterminare bine pus la punct. Rovana Plumb ignoră dreptul copiilor abandonați la un trai decent”.

## Stimați colegi,

Un ordin de ministru emis de Ministerul Muncii, de doamna Rovana Plumb, demonstrează că actualul Guvern se încăpățânează să ignore dreptul copiilor abandonați la un trai decent.

Ordinul ministrului muncii nr. 1.733/2015 privind aprobarea procedurii de stabilire și plată a alocației lunare de plasament restricționează categoriile de persoane care pot lua în plasament copii doar la rude și „rețeaua socială”, adică cunoștințe sau prieteni ai familiei, ori ai familiei extinse a copilului, contrar prevederilor Legii nr. 272/2004. Să găsești o familie în anturajul direct al familiilor care își abandonează copilul, iar rudele până la gradul IV nu îl doresc, este total nerealist.

Mai mult, se limitează dreptul familiilor cu un copil luat în adopție sau care au intenționat vreodată acest lucru de a prelua și alți copii în plasament. Astfel, ordinul prevede că o simplă cerere depusă pentru atestatul de familie adoptatoare te face incompatibil pentru a lua un copil în plasament. Aceste condiții sunt inexistente în Legea plasamentului nr. 272/2004 sau în Legea adopției nr. 273/2004 și chiar contravin Hotărârii Guvernului nr. 350/2012, care prevede ca, la evaluarea socială, responsabilul de caz să aibă în vedere experiența anterioară cu copiii biologici sau, după caz, alți copii aflați sau care s-au aflat în îngrijirea solicitanților, acesta fiind un indicator solid care arată disponibilitatea crescută de a îngriji copii și de a le oferi un mediu propice de dezvoltare.

Totodată, se limitează modalitatea de depunere a cererii de plasament la nivelul direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului, eliminând astfel furnizorii de servicii acreditați, care pot primi la rândul lor astfel de cereri. Acest lucru este deosebit de grav, întrucât astfel se reinstituie un monopol instituțional asupra întregului proces.

Din păcate, acest ordin de ministru echivalează cu o condamnare pe viață semnată de doamna Rovana Plumb față de copiii abandonați. În loc să se limiteze la scopul specific al acestui ordin, acela de a stabili modalitatea de plată a alocației de plasament, a fost introdusă o întreagă secțiune, care, ignorând ierarhia legilor, stabilește nelegal reglementări și restricționări privind procedura de plasament,

restricționând drepturile familiilor de a lua sau a avea copii în plasament.

În opinia mea, o astfel de reglementare nu vine în sprijinul interesului superior al copilului, și anume acela de a-i asigura un mediu de dezvoltare asemănător cadrului familial normal și echilibrat. Acest principiu ar trebui să prevaleze în toate demersurile și deciziile care privesc acești copii, și nu să reprezinte un simplu calcul matematic, în sensul menținerii unui număr mare de centre de plasament și de apartamente sociale, respectiv a unui număr ridicat de angajați în sistem și a unor contracte de achiziție de valori mari.

În acest sens, am decis ca alături de acest demers parlamentar, această declarație politică, să depunem și o interpelare în Parlament, adresată doamnei Rovana Plumb, tocmai pentru a afla de ce a promovat această reglementare care modifică substanțial condițiile pentru plasamentul copiilor abandonați, fără nicio dezbatere publică.

Totodată, considerăm important ca Ministerul Muncii să ne lămurească dacă există un studiu de impact al acestui ordin și să ne arate cu cât va scădea numărul de copii ce vor fi luați în plasament, deoarece sigur nu putem vorbi de o creștere.

Tocmai ministerul care ar trebui să se ocupe de protecția familiilor și a persoanelor vulnerabile încearcă limitarea numărului persoanelor și al familiilor care au posibilitatea de a prelua copii în plasament familial, prin acest ordin.

Stimați colegi,

Sunt astăzi în fața dumneavoastră pentru a-i solicita ministrului muncii să revoce acest ordin, având în vedere că, din totalul copiilor aflați în măsura de protecție specială, 93% pot avea parte de o familie doar prin plasament familial sau asistență maternală, aceștia nefiind declarați adoptabili, din diferite motive.

Este cu atât mai grav faptul că, prin acest ordin, ministrul muncii restricționează și mai mult integrarea copiilor în familii, favorizând menținerea acestora în centre sociale. De asemenea, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în Buletinul statistic „Protecția drepturilor copiilor”, trimestrul I 2015, reiese că, din totalul de 58.149 de copii aflați în sistemul de protecție specială ca urmare a separării temporare de părinți, doar 7%, respectiv 4.106 copii, se află în plasament la familii sau persoane.

Potrivit ordinului, chiar și acest procent de 7%, care deja este foarte mic, se va diminua și mai mult. Concluzia este una singură: doamna Rovana Plumb a hotărât că cel mai bine pentru majoritatea copiilor orfani este să rămână în centre de plasament, în loc să aibă o șansă la o familie, să beneficieze de educație, dragoste, atenție, pe care le-ar fi putut căpăta în sânul unei familii.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Colegiul nr. 1, Ialomița, Fetești–Țăndărei. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Șase minute, doamna deputat. Ați văzut că nu am oprit cu clopoțelul...

O invit pe doamna deputat Tamara Ciofu, deputat de Botoșani.

Se pregătește domnul deputat Ibram Iusein. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației politice de astăzi este: „Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru eliminarea violenței domestice împotriva copiilor”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Prin prezenta declarație politică vă adresez solicitarea de a identifica și a implementa măsuri la nivel legislativ pentru eliminarea violenței domestice împotriva copiilor.

Violența asupra copilului reprezintă forme de rele tratamente produse de către părinți sau de orice altă persoană aflată în poziție de răspundere, putere sau relație de încredere cu copilul, care produc vătămarea actuală sau potențială asupra sănătății acestuia și îi pun în pericol viața, dezvoltarea, demnitatea și moralitatea.

În fiecare zi suntem informați că sunt copii bătuți, abuzați sau chiar uciși, dar există însă multe alte cazuri despre care nu se știe nimic.

Violența asupra copiilor este mai des întâlnită decât se crede. Multe acte de violență au loc în spațiul domestic și rămân necunoscute. Unele nici nu sunt considerate acte de violență și sunt tolerate. Fenomenul violenței, deși foarte răspândit, este de multe ori invizibil.

Toți copiii au dreptul la o viață fără violență, care le pune în pericol dezvoltarea fizică și mentală.

Datele statistice arată că sunt înregistrate în fiecare an peste 11.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare.

Cu toate acestea, numărul de cazuri înregistrate reprezintă numai o parte din actele de violență și abuz care au loc în realitate. Conform estimărilor organizațiilor care se preocupă de această problemă, cum sunt UNICEF și „Salvați Copiii!”, la fiecare caz raportat există alte 100 de violențe asupra minorilor care nu sunt aduse la cunoștința autorităților.

Studiul național privind abuzul, neglijarea copiilor, realizat de Organizația „Salvați Copiii!” în România, în 2013, arată că 63% din copiii chestionați recunosc că sunt bătuți acasă de către părinți. De asemenea, s-a constatat că 20% din părinți cred că pedeapsa fizică este un mijloc de educație. Majoritatea părinților și o parte dintre copii nu percep unele corecții fizice, cum ar fi pălmuirea, a fi o formă de abuz fizic și astfel nu se raportează niciun act de violență domestică.

Studiile ulterioare realizate în țara noastră în ceea ce privește violența domestică arată că cel mai des copiii români sunt victime ale agresiunilor și amenințărilor transmise prin internet, în comparație cu celelalte țări ale Uniunii Europene. Astfel, un copil din șapte primește mesaje jignitoare sau de amenințare, iar un copil din cinci primește mesaj cu caracter sexual.

Pentru construirea unei societăți care respectă dreptul copiilor la protecție și securitate, consider că se impune stabilirea unei serii de măsuri la nivelul autorităților centrale și locale. Astfel, este nevoie de: îmbunătățirea cadrului legislativ și a aplicării lui, care să prevadă proceduri și standarde unice de identificare, înregistrare, prevenire și monitorizare a cazurilor de violență în care victime sunt copiii și alți membri de familie, care trebuie create și dezvoltate.

În același timp, este obligatoriu să se dezvolte un cadru instituțional de asistență multidisciplinară pentru cazurile de violență îndreptate împotriva copilului, cu implicarea societății civile.

În acest sens, este importantă promovarea utilizării responsabile de către copii a internetului și a tehnologiilor

moderne de informare și comunicare la nivelul sistemului național de învățământ.

În lipsa măsurilor propuse mai sus, majoritatea cazurilor de abuz și exploatare a copiilor vor rămâne nedescoperite. Adulții, cadrele didactice sau părinții nu-și vor schimba atitudinea față de copil și vor considera că este benefic în anumite situații să se folosească violența împotriva minorilor.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a transpune în viața copiilor săi standardele stabilite prin Agenda Uniunii Europene pentru drepturile copilului și prin Strategia „Europa 2020”.

Țara noastră, ca parte la Convenția ONU, are responsabilitatea de a îndeplini recomandările ce îi sunt adresate periodic de către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului.

Având în vedere argumentele prezentate mai sus, vă rog să mă susțineți în demersul pe care îl voi iniția în perioada următoare de a modifica cadrul legislativ și aplicarea acestuia, în vederea identificării și implementării de măsuri pentru eliminarea violenței domestice împotriva copiilor.

Dați-mi voie să adresez, în câteva minute doar, felicitări Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, care a inițiat proiectul-start „O viață de calitate în siguranță”. În acest sens, s-au inițiat o serie de dezbateri sub egida „Serbările normalității” – celebrarea unei normalități care exclude și condamnă violența domestică, traficul de persoane și lipsa egalității de șanse.

În această dezbatere a fost inclusă și zona Botoșaniului. Dezbaterile au avut loc în sala amfiteatrului Colegiului „A.T. Laurian”. Aceste dezbateri au avut ca scop conștientizarea la nivel local a principiilor egalității de șanse și a problematicii prevenirii și combaterii violenței domestice și a traficului de persoane.

Obiectivul general al acestui proiect este de a dezvolta măsuri integrate, cu abordare sistemică și națională, de prevenire și combatere a violenței domestice și a traficului de persoane.

Sperăm că acest proiect și altele pe măsură, ca și acesta, vor identifica și vor putea implementa măsuri pentru eliminarea violenței domestice împotriva copiilor.

- Vă mulțumesc. Tamara Ciofu

Vă mulțumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ibram Iusein. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Dragomir.

Rugămintea ar fi să ne încadrăm totuși în trei minute, să aibă posibilitate..., oricum, vom prelungi programul, dar rugămintea ar fi să poată vorbi toți colegii.

Mulțumesc, domnule președinte. Eu o să fiu mai succint.

Vreau să mă refer... Astăzi se împlinesc 92 de ani de la înființarea Republicii Turcia.

Cu această ocazie este și declarația mea politică.

Republica Turcia este o țară întinsă pe două continente. Turcia are granițe cu opt țări: Grecia, Bulgaria, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak și Siria.

Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OCED și este membru al Consiliului Europei din octombrie 2005. Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara. Datorită poziției sale geografice, între Europa și Asia și între trei mări, Turcia a fost o răscruce istorică, patria și câmpul de luptă ale mai multor civilizații și un centru de comerț. Turcii selgiucizi au început să migreze în locul numit acum Turcia în secolul al XI-lea. Procesul a fost accelerat de victoria selgiucizilor asupra Imperiului Bizantin, la Bătălia de la Manzikert. Sultanul de Rum al turcilor selgiucizi a controlat o mare parte din Anatolia Centrală, până la invazia mongolă din 1243. Începând cu secolul al XIII-lea, turcii otomani au unit Anatolia și au creat un imperiu ce cuprindea Europa de Sud-Est, Asia de Sud-Est și Nordul Africii. După ce Imperiul Otoman s-a prăbușit, în urma înfrângerii din Primul Război Mondial, părți din el au fost ocupate de aliații victorioși. O grupare condusă de Mustafa Kemal Atatürk a organizat rezistența față de aliați, iar în 1923 aceștia au instaurat Republica modernă Turcia, cu Atatürk ca prim președinte al acesteia.

Turcia este o republică democratică, seculară, unitară, constituțională, cu o moștenire culturală și istorică veche.

Turcia a început negocierile complete cu Uniunea Europeană în 2005, este membru asociat al Comunității Economice Europene încă din anul 1963 și a încheiat acordul uniunii vamale în 1995.

Cu această ocazie, comunitatea turcă din România felicită poporul turc cu ocazia Zilei Naționale a Turciei. _Doğum günün kutlu olsun Türkiye!_ Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Dragomir, deputat de Constanța.

Se pregătește doamna deputat Neviser Zaharcu, deputat de Tulcea.

„Majestatea Sa Regele Mihai, garanția unei Românii bazate pe valoare, credință și modestie”

Întreaga societate l-a sărbătorit duminică, 25 octombrie anul curent, împreună cu familia regală, pe Regele Mihai, care a împlinit onorabila vârstă de 94 de ani. Majestatea Sa este ultimul rege al României și unul dintre puținii șefi de stat în viață din perioada celui de Al Doilea Război Mondial. În ciuda tuturor greutăților, Majestatea Sa a traversat aproape un secol de viață, având statura unui om de stat adevărat: calm, bun, curajos și drept.

Nicio altă persoană nu simbolizează mai bine tragedia românilor din ultima jumătate de secol decât Regele Mihai. El s-a născut să devină un mare rege într-o țară a cărei dezvoltare era comparabilă, la acea vreme, cu cea a Belgiei. Din păcate, istoria a fost potrivnică atât lui, cât și poporului său. Întâi a trebuit să lupte împotriva naziștilor, iar apoi a comuniștilor. A fost un monarh constituțional într-o vreme în care Europa era dominată de dictatori. Pe perioada celui de Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostașii români care au luptat pentru reîntregirea țării, însă nu a fost de acord cu depășirea liniei Nistrului. La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului mareșalului Antonescu, trecerea României în tabăra aliaților săi tradiționali, fapt care a scurtat războiul și a cruțat multe vieți. Din 1944, Regele s-a opus, din toate puterile, instaurării autorității comuniste. După o domnie zbuciumată, în care a dat dovadă de multă înțelepciune și devotament, a fost nevoit să abdice, în 1947, prin decizia sa salvând viața a peste 1.000 de tineri aflați în închisoare. Deși constrâns

să semneze decretul de abdicare, luând calea exilului, Regele Mihai nu și-a uitat poporul și țara și nu a încetat niciodată să pledeze cauza României, țara în care s-a născut și a domnit.

Aceasta este istoria, pe scurt, a unui rege și a poporului său. O istorie despre eroism, modestie, credință, victorie și înfrângeri.

Așa cum spunea Majestatea Sa Regele Mihai: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața.” Cuvinte de actualitate dacă urmărim ceea ce se întâmplă astăzi pe scena politică românească.

Din fericire, Regele Mihai este garanția faptului că încă putem spera la o Românie altfel, bazată pe credință, valoare, modestie și democrație.

La mulți ani, Majestate!

Dragomir Gheorghe, deputat PNL, Constanța.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Neviser Zaharcu, deputat de Tulcea.

Se pregătește domnul deputat Amet Varol, deputat din partea minorităților naționale.

## **Doamna Neviser Zaharcu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se referă la: „Tristele învățăminte ale secretarului de stat din Ministerul Educației sau despre selecția cadrelor în politica românească”.

Demisia fostului secretar de stat din Ministerul Educației, în urma declarațiilor aiuritoare cu privire la modul cum ar trebui să se comporte și să arate elevele din România, este nu numai tardivă, ci și penibilă. Acest incident rămâne o pată murdară pe reverul învățământului românesc, iar faptul că tocmai un secretar de stat a proferat enormitățile respective nu rezolvă problemele din învățământul nostru. Din punctul meu de vedere, elucubrațiile respective comportă două abordări, care, deși ar părea diferite la prima vedere, conduc la aceeași concluzie.

În primul rând, faptul că demisionarul și-a permis cu o nonșalanță înfiorătoare să arunce cu noroi, la modul general, în toate elevele din România este strigător la cer. Pentru acesta, fetele nu se duc la școală să învețe, ci „să știe să meargă frumos, cu pieptul în față, cu dosul în spate, să leșine băieții!”. Mai mult, o asemenea afirmație publică aruncă în ridicol întreg corpul profesoral românesc, deoarece s-ar putea înțelege lesne că fostul secretar de stat, din calitatea sa de responsabil cu învățământul preuniversitar, a făcut o recomandare explicită în acest sens tuturor dascălilor. În final, secretarul de stat și-a dat demisia. Dar nu cu onoare și nici prin a-și cere scuze elevelor și profesorilor, ci aruncând vina pe o ziaristă „tendențioasă”, care i-ar fi răstălmăcit și scos din context spusele. Ceea ce denotă faptul că respectivul, care, culmea, este și profesor, nu a înțeles absolut nimic în urma reacțiilor virulente ale societății civile. Deci nu e vinovat deloc, dar și-a dat demisia. Evident, forțat să o facă.

În al doilea rând, acest incident în care ex-secretarul de stat din Ministerul Educației ajunge să dea lecții de mers pe stradă fetelor, să fie cu pieptul și cu fundul scoase, pentru a-i cuceri pe băieți, demonstrează nivelul jalnic în care a ajuns selecția cadrelor în politica românească. Cu alte cuvinte, nu prea mai contează cine ești, ce ești, ce te recomandă, ce pregătire ai, unde ai muncit, ce rezultate ai avut. În politica noastră contează, din păcate, și nu de azi, de ieri, doar „vocea și talentul meu”, cum ar spune umoriștii.

În realitate, problema este una extrem de serioasă. Din păcate, oamenii cu probitate morală și profesională s-au îndepărtat de politică, lăsând locul unor personaje precum cel amintit și mulți alții ca el, indiferent de culoarea politică. Cu toate acestea, este inacceptabil ca în structurile politice executive să nu existe un filtru, o selecție riguroasă, un examen de determinare a capacităților oamenilor care ajung să conducă ministere, să fie secretari de stat, să dispună de destinele și de bugetul țării! Aceste probe de analiză a competențelor ar trebui să fie obligatorii nu numai la politicienii numiți, dar și la cei aleși, teoria este universal valabilă și extrem de necesară.

Din păcate, constatăm astăzi, în anul de grație 2015, că nu mai suntem în stare să facem nimic pentru a însănătoși mediul politic. Dezamăgitor, dacă ne gândim că mult hulitul regim comunist avea un întreg mecanism, extrem de eficient, în ceea ce privește selecția pretendenților la funcții politice și executive. Nu putea intra oricine, oriunde, oricum, așa cum se întâmplă azi, din nefericire. Cazul fostului secretar de stat din Ministerul Educației este doar un simplu exemplu. Trist, dar adevărat.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD de Tulcea.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Îl invit în continuare pe domnul deputat Amet Varol.

Se pregătește domnul deputat Radu Zlati, deputat de Cluj.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Proiectele TIKA, un parteneriat bilateral româno-turc”.

Ziua de 26 octombrie a fost marcată de un eveniment important pentru comunitatea turco-tătară din Dobrogea, având loc festivitatea de inaugurare a lectoratului de turcă „Mehmet Akif Ersoy” la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. Lectoratul a fost deschis cu sprijinul acordat de Guvernul turc, printr-o finanțare oferită de Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă – TIKA, având scopul de a le da posibilitatea tinerilor turci și tătari să studieze limba și cultura turcă alături de profesori vorbitori nativi. La festivitatea de inaugurare au luat parte atât membri din conducerea instituției de învățământ superior, ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Eras, directorul pentru zona Balcanilor și a Europei de Est al Agenției de Cooperare și Coordonare Turcă, Mahmut Cevik, secretarul de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice, Aledin Amet, muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, dar și alți invitați de seamă ce fac parte din viața culturală și economică a comunității turcotătare din Dobrogea.

Deși se află pe teritoriul Dobrogei de numai câteva luni, TIKA a reușit să implementeze un număr considerabil de proiecte într-un timp foarte scurt. În decursul aceleiași zile, după festivitatea de deschidere a lectoratului de turcă din cadrul Universității „Ovidius”, tot în zona Dobrogei, membrii TIKA au luat parte la inaugurarea a încă două proiecte finanțate de către ei: parcul de joacă și sălile de curs

ale Grădiniței bilingve româno-turcă „Zubeyde Hanim”, dar și a laboratorului de turcă din cadrul Școlii generale nr. 12 „B.P. Hașdeu”.

Pe lângă multiplele proiecte realizate în zona Dobrogei, TIKA a inaugurat la data de 27 octombrie primul ei proiect în București, mai exact noul laborator al Institutului Național de Cercetare pentru Sport, în prezența ministrului tineretului și sportului, Gabriela Szabo, a reprezentanților celor două comunități, turce și tătare, și a reprezentanților Ambasadei Turciei la București.

Consider că, de-a lungul timpului, poporul român și cel turc s-au sprijinit reciproc, existând mereu o colaborare bună pe plan politic, economic și cultural, iar parteneriatul cu TIKA va ajuta la dezvoltarea acestei relații în mod bilateral. Vă mulțumesc.

Deputat minorități, Amet Varol.

## Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Radu Zlati, deputat de Cluj. Se pregătește doamna deputat Luminița Adam, deputat de Olt.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Săptămâna trecută am vorbit despre finanțarea învățământului universitar. Permiteți-mi în această zi să discutăm puțin despre finanțarea cercetării în România.

Recent, domnul ministru al educației, Sorin Cîmpeanu, recunoștea falimentul politicii de finanțare a cercetării românești, declarând că: „Cercetarea în 2016 are nevoie de o creștere cu 0,12% din PIB, pe lângă cei 0,24% din prezent, pentru a intra în traiectoria țintelor pe care și le-a asumat.” Cu alte cuvinte, finanțarea pe care însuși domnul ministru a angajat-o pentru anul fiscal curent nu asigură atingerea țintelor pe care Domnia Sa și ministerul pe care îl conduce și le-au asumat pentru același an. În anul de grație 2015, cu un 0,24% din PIB alocat cercetării, România se plasează pe ultimul loc în Europa, fapt recunoscut chiar de către domnul ministru, cu altă ocazie. Însă domnul ministru se înșală dacă își imaginează că alocarea a 0,36% din PIB ar rezolva problemele cercetării românești.

Faptul că universitățile românești fac cercetare într-o măsură tot mai redusă, cam tot atât de redusă pe cât este și finanțarea, o spun și scorurile clasamentelor universitare europene și mondiale, în care universitățile românești ocupă poziții jenante în raport cu pregătirea și calitatea cercetătorilor români, precum și cu aspirațiile societății românești în domeniul cercetării științifice.

## Doamnelor și domnilor,

Într-un sistem universitar medical în care un cercetător științific reușește să publice, în medie, un articol cotat ISI la patru ani – în cel mai bun caz, adică cel al Facultății de Medicină din Cluj-Napoca –, dar poate coborî și la contraperformanța zero, adică zero articole științifice în același interval de timp, adică în patru ani, ceva este putred. Iar acel ceva putred, care afectează pe termen scurt, mediu și lung viitorul cercetării științifice românești, pleacă din legislația pe care noi înșine am votat-o, din faptul că noi nu ne-am asumat în mod eficace controlul felului în care Ministerul Educației manageriază activitatea de cercetare în țara noastră, din faptul că am tolerat și tolerăm ca interese de grup să domine împărțirea unor bani care, iată, sunt și așa prea puțini. Să luăm atitudine nu este destul. Să schimbăm ceea ce este de schimbat, până nu este prea târziu. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Radu Zlati, parlamentar PNL.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Luminița Adam.

Se pregătește doamna deputat Carmen Hărău, deputat de Hunedoara.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Simpatică coincidență! Cu privire la articolul „Oprea trebuie oprit! DNA, solicitată să stăvilească ascensiunea acestui Arturo Ui românesc”, vreau să vă precizez următoarele.

Regret că acela care face aceste afirmații nu l-a citit pe Bertolt Brecht sau, și mai grav, dacă l-a citit, nu l-a înțeles.

Dacă până acum existau doar speculații mass-media cum că PNL vrea să dărâme Guvernul folosind DNA, acum cred că deputatul PNL Radu Zlati spune în mod clar acest lucru. Consider că în acest mod se aduce o atingere gravă statului de drept și Parlamentului României. Acolo unde PNL nu a reușit cu moțiunea de cenzură, cere intervenția în forță a instituțiilor statului.

Consider demersul nedemocratic, specific vremurilor comuniste.

Vă mulțumesc.

Luminița Adam, deputat, Olt.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

O invit în continuare pe doamna deputat Carmen Hărău. Se pregătește domnul deputat Ion Eparu.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la faptul că prețul apei începe să devină pentru mari categorii de oameni prea mare, prohibitiv pentru consumul de apă, deși Comisia Europeană, Uniunea Europeană, cu alte cuvinte, autoritățile române și-au dorit cu totul și cu totul altceva.

În Tratatul de aderare la Comisia Europeană există obligații ale românilor, cu sprijin occidental, cu sprijin comunitar, ca pe diferite etape de evoluție gradul de epurare, gradul de puritate, anume, al apei să fie din ce în ce mai mare. S-au investit în acest sens fonduri europene nerambursabile pe acest Program de finanțare 2007–2013 nici mai mult, nici mai puțin decât 3,5 miliarde de euro și urmează să se investească 6 miliarde de euro. Atâta doar că operatorii prin care se derulează aceste contracte au încheiat cu Autoritatea de Management POS Mediu contracte de finanțare pentru extinderea și reabilitarea rețelelor de apă, cu clauză de creștere sistematică a prețurilor la apă.

Vă informez că în ultimii 10 ani, în funcție de regiunile de operatori, de zonele în care s-au aplicat aceste proiecte, prețul apei a crescut de zeci de ori.

## Stimați colegi,

Avem în Valea Jiului focar de infecție cu... epidemie de hepatită B. În vara trecută a izbucnit și acum continuă să se manifeste. Ceea ce am dorit cu toții, ceea ce a dorit Comisia

Europeană și bineînțeles că și autoritățile române, accesul la apă cât mai curată, cât mai pură, cât mai benefică organismului, începe să devină, din motivul prețurilor..., se transformă în contrariul ei. Deci pur și simplu mari categorii de oameni nu-și mai pot permite să consume apă. Este tragic! Se sistează, se blindează instalațiile de apă din pricina neplății facturilor.

Avem, în Valea Jiului, în legătură cu operatorul „Apa Serv”, niște discuții..., polemici, politicianiste, pe care v-aș ruga frumos, îi rog frumos pe colegii din arcul guvernamental din Hunedoara să încerce să le lase la o parte, noi avem de rezolvat o problemă.

Și cum doar moartea este ireversibilă, dragi colegi, fac un apel la Guvern, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Mediului, de ce nu?, pentru că prin Ministerul Mediului s-au derulat aceste contracte, să facă demersuri la Comisia Europeană pentru revizuirea, pentru rectificarea acestor clauze contractuale de creștere abruptă a prețurilor.

Vă reamintesc că în 2013, când s-a dorit lucrul acesta, s-a putut cu Comisia Europeană negocia graficul de creștere a prețului la gaz metan.

Pe de altă parte, rog autoritățile guvernamentale să analizeze posibilitatea ca TVA-ul la apă să scadă la 9%. Nu ne putem permite să lăsăm importante categorii de oameni fără acces la apă, mai cu seamă în situația în care planeta noastră încă îi poate alimenta cu apă potabilă pe toți trăitorii Pământului.

Și în al treilea rând, rog autoritățile locale din zonele cu populații sărace, cu populații cu nivel de trai la limita... sub limita sărăciei să analizeze posibilitatea acordării unor subvenții, pentru că nu putem rămâne în afara lumii. Rețelele vor trebui modernizate, iar, pe de altă parte, nu este deloc acceptabilă ideea de a sta să ne bucurăm de niște rețele modernizate și nefuncționale, în timp ce un număr important de români suferă de sete.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Îl invit în continuare pe domnul deputat Ion Eparu.

Se pregătește domnul deputat Mugurel Cozmanciuc, deputat de Iași.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Era informației”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă din 1972, în luna octombrie, pe 24 mai exact, se sărbătorește Ziua internațională a dezvoltării informaționale.

A fost o decizie a Adunării Generale a ONU care a anticipat că o mai bună răspândire a informației va conduce, fără doar și poate, la mobilizarea și implicarea opiniei publice, în special a tinerilor, pentru rezolvarea problemelor societății.

Dacă acum 43 de ani erau greu de anticipat efectele acestei megadezvoltări informaționale, în ultimii ani se manifestă un efect de bumerang al acestei adevărate explozii din domeniu.

Ca atare, tot mai mulți specialiști trag semnale de alarmă, avertizând asupra ruperii tinerilor, dar nu numai, de viața reală, prin afundarea în lumea virtuală.

Nu vreau, nici pe departe, să neg importanța dezvoltării informaționale, ar fi absurd. Eu însumi, ca profesor universitar, sunt un beneficiar al posibilităților de informare pe care mi le oferă internetul, de exemplu. Eu însumi constat în fiecare zi adeziunea studenților mei față de multiplele forme sub care se prezintă sursele și resursele de informare și, ca să fac o scurtă glumă, aș spune că acestea sunt folosite uneori chiar în timpul examenelor.

Dacă acum 15 sau 20 de ani abia învățam să utilizăm mijloacele de calcul performante – mă trec și acum fiorii când îmi amintesc ce tragedie însemna prin anii ’80, ’90 să scapi un pachet de cartele pentru calculatoarele Felix din mână –, acum nu mai concepem activitatea zilnică fără ele. Telefonul mobil, tableta, internetul nu mai intră în categoria lux, ci în categoria absolut necesară.

E bine deci că avem o zi a dezvoltării informaționale, e bine să ne amintim de importanța diseminării informației în timp real și de posibilitatea de a reacționa în timp real, e bine să conștientizăm importanța acestor instrumente practice în viața oamenilor, indiferent de vârstă, dar, în același timp, va trebui să devenim mult mai atenți la un aspect: e nevoie să dezvoltăm o cultură civică în mod real, nu în mod virtual.

Suntem din ce în ce mai activi on-line, ceea ce nu este rău, grav este că nu dublăm efortul pentru a redescoperi viața adevărată. Ne-am contaminat în mod periculos de iluzia că avem viață socială, dacă avem mii, poate zeci de mii sau, de ce nu?, sute de mii de prieteni virtuali. Ne paște pericolul să ne trezim singuri cândva, izolați și derutați.

Paradoxal, socializarea virtuală ucide încet, dar sigur, contactul interuman și comunicarea directă, iar nevoia de informare, satisfăcută astăzi prin atâtea mijloace comode, ne-a izolat de lume și ne-a desprins de realitate.

Eu cred însă că nu este prea târziu. Tinerii noștri trebuie mai întâi să conștientizeze pericolul pentru a putea să-l contracareze.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10, Prahova.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Mugurel Cozmanciuc.

Se pregătește doamna deputat Lucia Ana Varga, deputat de Bihor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează rectificarea bugetară, pe care o putem considera o mutare strategică în favoarea coaliției de guvernare.

Tertipurile politice cu care ne-a obișnuit Partidul Social Democrat de când se află la guvernare sunt o constantă a politicii noastre. Era imposibil ca evenimente de tipul rectificării bugetare să lipsească din aceste trucuri politice. Probabil este un prim pas în șirul lung care va urma și care va domina gândirea politică viitoare a Executivului în pregătirea alegerilor locale din 2016 și a alegerilor parlamentare din 2016.

Guvernul a aprobat vineri, 23 octombrie 2015, a doua rectificare „pozitivă”, în optica prim-ministrului. Întrebarea este: „pozitivă” pentru cine, pentru statul român, pentru cetățenii țării sau pentru interesul actualei coaliții de guvernare? Tăierile de fondurile care vizează domenii importante ale economiei și adăugarea lor la un alt domeniu

nu respectă niciun principiu, nici al echității, nici axiologic, nici al dezvoltării durabile.

O defalcare a rectificării bugetare pe domenii de referință, fără a prezenta cifre, relevă că cel mai mult are de suferit Ministerul Transporturilor, prin categoria infrastructurilor rutiere și feroviare. Exact această categorie este cea care are cel mai mult nevoie de investiții în România. Pe această logică putem discuta că, în momentul de față, anumite regiuni ale țării sunt clar lăsate spre subdezvoltare.

Rectificarea bugetară nu s-a făcut în interesul oamenilor, ci în interesul unor scopuri politice cu tentă pur electorală. Intoxicarea populației cu aceste măsuri populiste este o jignire la adresa societății civile. Asistăm cum Guvernul își face politică în interes propriu, după reguli proprii. Un scurt excurs de la prezentul subiect arată cum, de pildă, Executivul întârzie elaborarea Legii salarizării unitare, dar mărește salarii pe anumite categorii sociale după cum dorește: medici, profesori, însă în momentul de față nu au salariile mărite.

Transferul fondurilor către primării și consiliile județene, sub diverse forme, în mod clar nu se face echilibrat. Guvernul să nu uite că este reprezentantul întregii administrații locale, nu doar al administrațiilor conduse de către reprezentanții de culoare politică... cu înregimentare în Partidul Social Democrat.

Guvernul dă curs bine-cunoscutei zicale a trage spuza pe turta ta. Acest tip de abordare politică, de camuflare a intereselor unor partide sub formă de grijă față de cetățenii acestei țări, denotă și un alt aspect pe care coaliția de guvernare îl are în materie politică, adică a se face politică mai mult pe teme care să privească interesul propriului partid.

Recrudescența unor astfel de măsuri de tipul rectificării bugetare se va simți și mai bine pe măsura apropierii alegerilor din anul 2016.

De aceea, Partidul Național Liberal solicită ca pentru viitor astfel de măsuri să vizeze doar un singur lucru: dezvoltarea durabilă a României.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat PNL.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O invit în continuare pe doamna deputat Lucia Ana Varga. Se pregătește domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Declarația mea politică se referă la faptul că Guvernul Ponta nu realizează în această toamnă perdele forestiere.

România se confruntă din ce în ce mai des cu inundații, viscole, secete, ca efecte ale schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că amplitudinea și frecvența producerii acestor fenomene meteorologice extreme vor fi în creștere, cu efecte negative asupra securității cetățenilor și comunităților, a calității factorilor de mediu și a activităților economice.

Realizarea perdelelor forestiere de protecție este una dintre măsurile de adaptare recomandate de specialiști pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice. Astfel, blocarea traficului pe drumurile publice din cauza nămeților, producerea de inundații din cauza eroziunilor de mal și a ruperii digurilor, compromiterea culturilor agricole în perioade de secetă ar putea fi reduse ca fenomene sau chiar evitate dacă s-ar realiza perdele de protecție de-a lungul căilor de comunicație, cursurilor de apă și pe terenurile agricole.

Guvernul Ponta însă nu ia în considerare avertizările oamenilor de știință și nici recomandările specialiștilor și dovedește acest lucru prin faptul că nu realizează în această toamnă niciun kilometru de perdea forestieră.

Reamintesc faptul că în timpul mandatului meu de ministru delegat pentru ape, păduri și piscicultură au fost aprobate legislația și documentațiile tehnice necesare demarării Programului național de realizare a perdelelor forestiere de-a lungul drumurilor naționale și că am lăsat în bugetul ministerului 30 de milioane de lei în scopul realizării acestora. Apoi, în calitate de deputat, am urmărit derularea proiectului prin interpelarea adresată doamnei ministru Doina Pană, însă răspunsul primit mi-a confirmat lipsa de interes a Guvernului PSD–UDMR pentru realizarea perdelelor forestiere. Săptămâna trecută, reprezentanții Ministerului Mediului prezenți în Comisia pentru mediu a Camerei Deputaților ne-au anunțat că în această toamnă vor planta zero kilometri de perdele forestiere.

Considerăm că nepăsarea și lipsa de acțiune a Guvernului PSD–UNPR nu pot fi lăsate la îndemâna unui guvern iresponsabil, care nu este preocupat să ia măsuri pentru a nu mai avea drumuri blocate din cauza troienelor de zăpadă, pentru a nu avea oameni a căror viață și bunuri să fie amenințate de viscol și inundații și pentru a nu avea zone ale țării supuse riscului de deșertificare.

Prin urmare, parlamentarii PNL vin cu o soluție, prin inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, inițiativă ce se află în dezbatere în Camera Deputaților. Soluțiile propuse de parlamentarii liberali sunt: obligativitatea alocării anuale de fonduri de către Guvern pentru realizarea perdelelor forestiere, redactarea și prezentarea în Parlament a unui raport anual privind activitățile de realizare a acestora, în vederea monitorizării derulării lor.

De asemenea, consider că Ministerul Mediului trebuie să identifice împreună cu specialiștii, în maximum șase luni, suprafețele pe care este necesară realizarea perdelelor forestiere de protecție, de-a lungul căilor de comunicație, a cursurilor de apă și a terenurilor agricole, să evalueze necesarul resurselor financiare și să prezinte în Parlament, pentru aprobare, un plan multianual de realizare a perdelelor de protecție forestieră pentru următorii 10 ani.

Fac apel la parlamentarii din actuala majoritate PSD–UNPR să voteze modificările propuse de parlamentarii PNL la această lege. Prin aplicarea ei avem șansa să creștem gradul de protecție a cetățenilor și a comunităților locale în fața viscolelor, a inundațiilor, a secetelor prin realizarea perdelelor forestiere, indiferent de Guvernul care conduce România.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu. Se pregătește doamna deputat Maria Grecea.

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Doresc să aduc în atenția dumneavoastră o problemă de o importanță crucială pentru societatea românească.

După anul 1989, numărul nou-născuților din România a scăzut dramatic. În urmă cu 25 de ani se nășteau anual peste 300.000 de copii. Două decenii mai târziu numărul acestora a scăzut aproape la jumătate, iar statisticile confirmă, de la an la an, faptul că românii iau tot mai greu decizia de a face copii.

Datele Institutului Național de Statistică arată că în ianuarie 2014 s-au născut cu 1.360 de copii mai puțin decât în aceeași lună a anului 2013. Cifrele sunt îngrijorătoare, în condițiile în care populația României scade cu 5.000 de persoane pe lună, iar numărul pensionarilor a ajuns în prezent la 5,4 milioane.

Sociologii estimează că până în 2050 populația României va scădea la 16 milioane de persoane. La nivel mondial, România se situează pe antepenultimul loc la capitolul natalitate, statisticile arătând că în 2012 la noi în țară s-au născut 10 copii la 1.000 de locuitori.

Un aspect important ce stă la baza acestui fenomen îngrijorător îl constituie nivelul veniturilor pentru mamele aflate în concediu de maternitate. În prezent, indemnizația pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni. Cuantumul acestei indemnizații nu poate depăși însă suma de 3.400 de lei, în cazul mamelor care optează pentru un concediu maternal de un an, respectiv 1.200 de lei în cazul unui concediu de doi ani. În luna mai 2015 se aflau în plată 134.525 de persoane, potrivit datelor furnizate de ANPIS.

Legislația română privind indemnizațiile acordate mamelor pentru creșterea copilului pare mai degrabă o ironie a unui guvern ce aparent susține creșterea natalității. În realitate, plafonul maxim impus nu este altceva decât o măsură prin care îi descurajează intenționat pe cei cu studii superioare sau cu salarii mari să facă copii. O femeie cu venituri mari este descurajată în demersurile conceperii unui copil de prevederile legii actuale, care îi conferă în primul an 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele douăsprezece luni, prin impunerea plafonului maxim al indemnizației de 3.400 de lei. Sunt create premisele unei discriminări evidente, în condițiile în care cuantumul acestei indemnizații este egal și pentru o femeie cu un venit mediu de 4.000 de lei și pentru cea cu un venit mediu de 8.000 de lei, spre exemplu.

În creșterea și dezvoltarea unui copil aspectele financiare sunt foarte importante. Oricât de mult și-ar dori o mamă să rămână alături de copil în cel de-al doilea an de viață al acestuia, tocmai atunci când cheltuielile și nevoile cresc, veniturile sale vor scădea considerabil, iar aceasta va fi constrânsă să revină la locul de muncă. În aceste condiții, femeile cu un salariu de peste 4.000 de lei vor lua în considerare tot mai mult renunțarea la ideea conceperii unui copil, determinând astfel scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Și mai puține vor fi cele ce vor opta pentru varianta de a petrece și cel de-al doilea an alături de copil, primii doi ani reprezentând, așa cum bine știm, cea mai valoroasă experiență în evoluția acestuia.

Ținând cont de nevoia acută de creștere a natalității, apreciez că cea mai bună soluție ce trebuie adoptată urgent este ca indemnizația pentru creșterea copilului să fie calibrată cu veniturile din ultimul an realizate de angajată, eliminând plafonul maxim impus, așa cum de fapt ministerul a și promis anul acesta, dar nu s-a ținut de cuvânt. Existența acestor plafoane reprezintă motivul din cauza căruia cele mai multe mame cu venituri mari renunță la concediul maternal, uneori și mai devreme de un an. Acest fapt atrage după sine numeroase dezavantaje în ceea ce privește dezvoltarea generațiilor următoare.

Stimați colegi,

Eliminarea pragului de 3.400 de lei se va dovedi benefică pentru mamele cu venituri salariale crescute. În ceea ce privește indemnizația pentru cel de-al doilea an, aceasta ar trebui să reprezinte 85% din media veniturilor lunare înregistrate de mamă în ultimele douăsprezece luni anterioare concediului maternal. Este momentul să luăm atitudine și să întreprindem toate demersurile necesare pentru a elimina descurajarea femeilor cu venituri medii și peste medie și de a susține creșterea natalității României, pentru a consolida o societate sănătoasă, ale cărei valori și principii să nu se piardă.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL, Prahova.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O invit în continuare pe doamna deputat Maria Grecea. Se pregătește domnul deputat Cristian Popescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Încă de la începutul mandatului meu am acordat o atenție deosebită problemelor cu care se confruntă educația în România, iar una dintre aceste probleme este legată de siguranța în unitățile de învățământ.

În urmă cu doi ani am început să studiez mai atent fenomenul, motiv pentru care am inițiat o propunere legislativă menită să asigure o abordare mai cuprinzătoare a siguranței în școli. Asta pentru că și mulți alți colegi din Parlament au reclamat faptul că Legea nr. 35, în vigoare în momentul de față, nu mai corespunde realității sociale din zilele noastre, cei opt ani trecuți aducând multe schimbări.

Dorim o educație de calitate, dar suntem pregătiți să luăm măsurile corespunzătoare? Eu am decis să mă implic.

Parcursul inițiativei mele a fost unul anevoios, fiind inițial respinsă de Senat, dar, în final, am reușit să conving membrii Comisiei de învățământ, știință, tineret și sport de necesitatea acestui act normativ. Astfel, deputații din comisie au decis înființarea unui grup de lucru care a conturat o formă a legii care să cuprindă acele prevederi care au fost considerate absolut necesare și de aplicare imediată, fără un efort sporit din partea factorilor implicați.

Din păcate, reprezentanții Guvernului nu au înțeles importanța modificărilor aduse cadrului normativ care să garanteze un mediu sigur copiilor noștri, motivând că actuala lege împreună cu regulamentele de ordine interioară ale școlilor sunt suficiente.

Înainte ca legea să ajungă în plenul Camerei cu un raport de respingere, am demarat o serie de consultări cu reprezentanții Ministerului de Interne, dar și cu cei din Ministerul Educației. În timp ce Ministerul Afacerilor Interne și-a adus contribuția la elaborarea acestui proiect, Ministerul Educației, ca principal beneficiar al măsurilor ce urmează a fi instituite, refuză modernizarea unei legi atât de importante.

Printre principalele modificări aduse prin noul act normativ am dorit instituirea obligativității purtării însemnului distinctiv, împrejmuirea unităților preșcolare, dar și a celor preuniversitare, în termen de maximum cinci ani și, nu în ultimul rând, elaborarea unui plan național de siguranță în școli.

Atitudinea reprezentanților Ministerului Educației este una care denotă incompetență și nepăsare, dar se înscrie în registrul obișnuit al ultimilor ani. Acest aspect este confirmat și de declarațiile recente ale fostului secretar de stat Vasile Șelaru, care privește instituțiile de învățământ ca pe niște saloane în care elevele ar trebui să învețe cum să țină pieptul în față și dosul în spate. Dacă reprezentanții Ministerului Educației ar vedea în elevi mai mult decât viitoare dame de companie sau o forță de muncă ieftină pentru Occident, România ar avea șanse să formeze cu adevărat noile generații care vor asigura progresul.

Înțeleg intențiile Guvernului de a prelua ideile bune din propunerile parlamentarilor și de a le transpune în ordonanțe (care tind să devină principala modalitate de legiferare). Înțeleg și accept chiar și practicile necolegiale ale celor din Ministerul Educației și m-aș bucura dacă ar fi în stare să elaboreze un act normativ cu adevărat eficient. Dar, dat fiind profesionalismul de care dau dovadă cel puțin secretarii de stat din minister, cred că orice demers al dumnealor va fi sortit eșecului.

Vă mulțumesc.

Deputat Grecea Maria, PNL, Brașov.

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Cristian Popescu. Vă rog. Se pregătește doamna Andreea Paul.

„Degeaba ai coloană oficială, dacă nu ai coloană vertebrală”

Epidemia girofarului a lovit clasa politică. Este o epidemie care îmbolnăvește politicieni de teama că pot fi atacați și grija că trebuie apărați și separați de alegători. Boala asta îmbolnăvește politicianul de la momentul preluării funcției și se transmite la consilieri și consiliere, familie și mai ales la protejate, care preiau girofarul pentru folosința personală periodică.

Epidemia girofarului este un alt tip de boală a corupției care activează, pe lângă dorința de șpagă și comisioane, și utilizarea extinsă a bunurilor și drepturilor funcției pentru mici interese personale: o coloană oficială care deschide drumul spre cârciumă; o scutire de taxe și impozite de la primărie pentru un pseudo-ONG, preocupat de „idealurile tinerilor”; un sediu generos și central, cadou pentru fundația unei protejate a ministrului-șef de partid.

Alături de boala grea a corupției, care produce dilatarea portofelului sau a contului bancar, epidemia de girofar se manifestă cu precădere prin dilatarea egoului de șef: mici cadouri și plocoane, abuzul de drepturi, atenții din partea subordonaților sau a colaboratorilor.

Alături de boala grea a corupției, care excită nervii și suprasolicită atenția la riscuri, epidemia de girofar și coloană oficială implică lipsa masivă de bun-simț și senzația acută și invazivă a lipsei totale de jenă.

Împreună, corupția, epidemia de girofar și abuzul de drepturi date de funcție distrug coloana vertebrala a politicienilor. Iar dacă cineva crede că toate acestea sunt o metaforă se înșală, pentru că aceste boli care afectează politicieni, și nu numai, se întâlnesc în viața de zi cu zi la tot pasul. Cel mai concret caz este situația din sectorul 2, în care primăria Oprea-Onțanu abuzează de funcții, de fondurile locale și de bunurile publice pentru a-și răsplăti protejații politici și mai ales protejatele.

Alexandra Dobre, apropiata consilieră personală a ministrului de interne Gabriel Oprea, este și președinta Asociației pentru Dezvoltarea Idealurilor Tinerilor. Dincolo de aparenta preocupare pentru idealurile tinerilor, asociația ascunde doar preocuparea pragmatică pentru satisfacerea capriciilor și pasiunilor politice costisitoare ale protejatei ministrului de interne și șef al UNPR.

Pe scurt, vă relatez faptele pentru care am decis depunerea unei plângeri penale:

1. Primăria Sectorului 2, condusă de Neculai Onțanu, a scutit de impozite și taxe, prin hotărârea consiliului local, Asociația pentru Dezvoltarea Idealurilor Tinerilor.

2. Primăria Sectorului 2, condusă de Neculai Onțanu, a alocat cu generozitate ca sediu pentru aceeași asociație un imobil într-o zonă ultracentrală din sectorul 2: Jean Louis Calderon nr. 39.

Ca mențiune suplimentară la cele de mai sus, trebuie adăugat că, pe aceeași linie a ocrotirii hârjoanei politice a consilierei personale a lui Gabriel Oprea, prin acces liber la fonduri și bunuri publice, Alexandra Dobre primește după dorință – tot sub pretextul evenimentelor Asociației pentru Dezvoltarea Idealurilor Tinerilor – folosința spațiului Cercului Militar Central, unde au avut loc numeroase activități ale asociației și ale tineretului UNPR.

Ca politician, consider că aroganța, goana după privilegii și abuzul de funcție sunt cauzele pierderii încrederii în politicieni și în instituții. Uzul în interes personal al relațiilor, drepturilor legale și bunurilor publice la care oferă acces prin sine o funcție publică, chiar dacă uneori nu este ilegal, este cu certitudine imoral și la fel de dăunător precum corupția sancționată clar de lege.

Vorbeam mai sus despre lipsa de bun-simț care îi afectează pe o parte a politicienilor.

Cred că pentru abuzul exagerat de coloană oficială trebuie să ținem un moment de jenă pentru ministrul de interne, Gabriel Oprea.

Dan Cristian Popescu, deputat ales în sectorul 2.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Andreea Paul, deputat de Satu Mare, Țara Oașului. Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Domnule președinte,

Prima declarație politică pe care o susțin astăzi vizează votul de ieri din Parlamentul României.

Și am să încep franc: PSD a votat anti-justiție, PNL va vota pentru ridicarea imunității la vedere.

Solicit Partidului Social Democrat să scoată de la sertar proiectul de lege pe care l-am depus, alături de colegii mei din Partidul Național Liberal, pentru urgentarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare.

Acest proiect de lege este depus în Parlament încă din luna iunie a anului 2014. Am cerut în acest proiect o procedură rapidă și transparentă pentru ridicarea imunității, nicidecum analiza probelor, care este atributul justiției. Dacă PSD nu ar ține acest proiect blocat de mai bine de un an

și s-ar urgenta această procedură tehnică, ridicarea imunității nu ar mai fi o temă a zilei în mass-media de fiecare dată când justiția ar face solicitări în acest sens. Am asistat ieri cu toții, în cazul votului privind ridicarea imunității deputatului Elena Udrea, la o piesă cruntă de teatru, pusă în scenă de liderii coaliției majoritare.

PNL a tratat cu suspiciune declarația președintelui PSD Liviu Dragnea, potrivit căreia toți deputații PSD vor vota în favoarea cererilor justiției în acest caz. Pentru PSD una sunt declarațiile făcute public și cu totul altceva votul în Parlament.

Ca de obicei, liderii PSD declară un lucru în fața camerelor de luat vederi, dar aritmetica parlamentară demonstrează contrariul, demonstrează minciuna.

Am văzut ieri cum majoritatea parlamentară controlată de PSD a făcut tot posibilul să blocheze solicitările venite din partea justiției. Rezultatul votului de ieri este un fapt, nu o suspiciune.

Partidul Național Liberal este în minoritate în Parlament. Oricât ne-am dori, nu putem impune votul majorității. Cu toate că suntem minoritari, noi, cei din Partidul Național Liberal, am rămas consecvenți conduitei de a nu ne opune cererilor justiției, indiferent de numele sau apartenența politică a persoanei în cauză. Eu am votat la vedere. În acest sens, nu ne vom opune reluării procedurilor de vot în cazul Udrea, dacă se va ajunge la concluzia că există această posibilitate.

A doua declarație politică schimbă cu totul retorica și modul de abordare a problemei și poartă titlul: „Dați aripi viselor voastre și nu vă fie frică de provocările sau bătăliile care încep cu «Nu se poate!»”.

Volumul de ore-muncă ale femeilor depășește orice formulă de raportare a contribuției lor la dezvoltarea societății. Despre femei „luptătoare”, „educatoare”, „cercetătoare”, „inventatoare”, „sculptor”, „scriitoare”, „conducătoare”, „arhitecte”, „inginere” sau „astronaut” s-a scris în ultimul secol. Despre femeia „antreprenoare” vorbim acum și vom vorbi la genul feminin din nevoia de a trăi decent și de a ne dezvolta firesc, din nevoia de a-i recunoaște meritele.

După drumul lung și anevoios al româncelor de la statutul juridic al „femeii-bun” la „femeia-persoană”, acum o sută de ani, emergența noii clase sociale a antreprenoriatului feminin este puternică. Parcursul de la „femeia-persoană” la „femeiaantreprenoare” este susținut azi prin programe și bugete publice în cele mai dezvoltate state ale lumii.

Unde suntem însă după 25 de ani de democrație și capitalism? O treime din antreprenoriatul românesc este de gen feminin. Cu fiecare firmă nou-înființată avem o paritate aproape perfectă de gen, doar că ele au pornit mai târziu în acest demers economic.

Clasa socială antreprenorială feminină numără astăzi 540.000 de antreprenoare, ceea ce reprezintă, cum vă spuneam, aproape o treime din numărul total al antreprenorilor români. Dintre acestea, circa 31.000 de femei sunt creatoare de noi locuri de muncă, adică angajează personal salarial. Marea majoritate a femeilor antreprenoare, 94 de procente, sunt însă persoane independente, persoane fizice autorizate sau microîntreprinderi fără angajați.

Antreprenoriatul este un mediu competitiv în care femeile sunt mult mai bine reprezentate. În spațiul public lucrurile nu se întâmplă deloc așa. Doar 3% din primari sunt doamne, echivalentul erorilor statistice din sondaje. Doar 11% din parlamentari sunt femei. Doar o cincime din echipele guvernamentale sau prezidențiale sunt reprezentantele genului feminin. Pe piața muncii însă doar una din două femei este încadrată oficial în munca salariată. Salariul mediu al femeilor este cu 9% mai mic decât în cazul bărbaților în România, dar avem județe unde aceste diferențe se ridică la 28 de procente.

Prin diminuarea dezechilibrelor de gen în spațiul economic, social și politic până la nivelul celor mai bune practici europene, nu ipotetic, teoretic, până la nivelul celor mai bune practici europene, România poate obține un plus de 11% în creșterea economică în următorii 10 ani. Avem, așadar, de-a face cu un nou motor de creștere economică, proaspăt, care poate adăuga 30 de miliarde de euro la PIB până în anul 2025. Aceasta înseamnă un plus de 1.500 de euro pe cap de locuitor la nivelul de trai. Poate să fie obținut printr-o politică echilibrată de gen – repet – în economie, în politică și în societate, la standardele cele mai ridicate europene.

Acest potențial echivalează cu fondurile structurale și de coeziune pe care nu am reușit să le absorbim în integralitate pentru perioada 2007–2013. Echivalează cu eforturile pentru absorbția a trei sferturi din fondurile alocate României pentru ciclul financiar 2014–2020.

Acest potențial economic al politicilor echilibrate de gen echivalează cu contribuția a trei județe: Timiș, Cluj și Brașov, luate la un loc, și care generează 11 procente la formarea produsului intern brut.

Așadar puterea economică a politicilor echilibrate de gen nu mai poate fi în niciun chip neglijată. Nu vorbim despre situații teoretice, ideale, de echilibre perfecte de gen, ci vorbim despre diminuarea dezechilibre grave de gen, prin aplicarea celor mai bune rețete care funcționează deja în Europa.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Am și eu o intervenție.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se datorează promisiunii pe care PSD-ul a luat-o, aceea de a adopta și a susține votul pentru românii din diaspora.

Iată că în momentul în care am preluat președinția Comisiei pentru elaborarea votului pentru românii din diaspora am reușit, într-un timp-record, în aproximativ două săptămâni, elaborarea și adoptarea de către Parlament a acestei legi, o lege foarte importantă, o lege care se adresează românilor aflați în străinătate, care vor avea posibilitatea pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2016 să poată vota, chiar dacă se găsesc în străinătate. Iată că această promisiune pe care PSD-ul a luat-o, odată cu preluarea președinției comisiei speciale, am dus-o la îndeplinire, împreună cu ceilalți colegi sau o mare parte din colegii din grupurile parlamentare din Parlament.

Sper că lucrările comisiei vor continua, astfel încât să avem atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru alegerile prezidențiale un vot complet pentru românii din diaspora, astfel încât toate criticile că cei aflați departe de țară nu pot vota să devină fără obiect și odată cu adoptarea acestor legi să își poată exercita un drept fundamental, acela al votului.

Vă mulțumesc mult.

Acestea fiind spuse, vă mulțumesc, stimați colegi. Declar ședința închisă.

La revedere!

## _Ședința s-a încheiat la ora 10.40._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815254]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 193/6.XI.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei