Remus Florinel Cernea

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al apărării naționale, domnul Mircea Dușa, și privește clarificarea declarațiilor făcute de Domnia Sa în China cu privire la cooperarea militară aprofundată dintre cele două țări – dintre România și China.

Dialogul și cooperarea pe multiple planuri dintre România și alte țări, inclusiv Republica Populară Chineză, sunt de dorit, în condițiile neabdicării de la valorile și standardele Uniunii Europene, iar eforturile făcute pe plan politic pentru încurajarea și extinderea acestora sunt de salutat. În același timp, din perspectiva apartenenței României la Uniunea Europeană și NATO, există o serie de angajamente și decizii politice și militare de care Guvernul țării noastre ar trebui să țină cont în raport cu relațiile bilaterale cultivate cu China.

Spre exemplu, ca urmare a reprimării sângeroase de către armata chineză, în 1989, a protestelor din Piața Tien An Men, Uniunea Europeană a instituit, acum 25 de ani, un embargo, încă în vigoare, care prevede, printre alte limitări ale cooperării UE cu China, și întreruperea de către statele membre ale comunității europene a cooperării militare, și instituirea unui embargo asupra comerțului cu arme în relația cu Republica Populară Chineză.

Având în vedere acest lucru, în opinia publică românească și chiar în rândul partenerilor noștri euroatlantici pot apărea semne de întrebare cu privire la poziția țării noastre, întrucât, conform agenției oficiale de presă chineze Xinhua, care a relatat despre vizita domnului ministru la Beijing: „Dușa a adăugat că România este dispusă să aprofundeze cooperarea militară bilaterală cu China.”

Vă adresez, așadar, domnule ministru Mircea Dușa, această interpelare în Parlament pentru a explica exact ce anume ați discutat cu privire la o „aprofundare a cooperării militare bilaterale” dintre România și China, în contextul existenței unor limitări ale Uniunii Europene cu privire la acest lucru.

De asemenea, vă rog să explicați ce anume înțelegeți prin „cooperare militară bilaterală aprofundată” între România, ca membru al UE și NATO, și Republica Populară Chineză. Statele membre ale Uniunii Europene s-au abținut, în ultimii 25 de ani, să vândă ori să cumpere armament din China. Singurele contracte realizate au privit echipamente nonletale, care pot avea și o întrebuințare militară, precum radarele. Dar nu a existat nici vreun transfer de tehnologie militară europeană și niciun fel de contract de vânzare-cumpărare de armament letal.

Forme legitime, în acest context, de cooperare între armatele statelor europene și cea chineză au privit menținerea păcii, combaterea pirateriei pe mare și exerciții militare simbolice în Mediterana consacrate unor misiuni de salvare.

Până la o eventuală reevaluare de către Uniunea Europeană a embargoului militar față de China, temă față de care este adevărat că au fost inițiate discuții în interiorul Uniunii Europene, dar care nu au dus deocamdată la schimbări notabile, orice declarație ori gest politic din partea Guvernului român ar trebui totuși clar explicate, cu toate nuanțele necesare.