Emilia Arcan

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Distinși colegi,

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Dezinformare sau trădare? Și una, și alta!”.

Un exemplu concludent este prin însăși ceea ce a prezentat colegul nostru în această dimineață de aici, de la tribuna Parlamentului. Este o nedreptate că acest coleg, care reprezintă formațiunea politică USR, aduce un mesaj atât de denigrator românilor din această țară.

Dau citire declarației mele.

Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute am fost din nou martorii unui spectacol dezagreabil în Parlamentul European, când mai mulți parlamentari și organizații civile au găsit de cuviință să ne determine a ne face de râs în public. Nu le-a fost suficient publicul român, ci au căutat audiență mai mare, la Uniunea Europeană.

Am văzut cu toții că dezbaterea a fost o pierdere de timp – și acest lucru nu este nicio îndoială –, însă dureros este faptul că s-a lăsat din nou o umbră de neseriozitate,

de dezinformare și chiar de trădare a intereselor naționale din partea unor concetățeni pe care răutatea i-a orbit și, după cum se vede, atinge limitele iraționalului. O acțiune firească a Guvernului și a Parlamentului României de a reforma legile justiției a fost transformată într-un scandal căruia s-a vrut a i se da dimensiuni europene.

Regret foarte mult că ne-am aflat în fața unei noi campanii murdare de dezinformare la adresa României, fiind contestate acțiuni legitime ale unui parlament național. Apreciez și le mulțumesc parlamentarilor europeni din Partidul Social Democrat și ALDE care au ținut piept valului de acuzații absurde, discursurilor pline de aberații susținute la înalta tribună asupra imaginii României și a celor aflați la guvernare.

Criticii legilor justiției, fie cei din țară, fie cei de afară, dar inspirați și dezinformați de primii, nu au putut preciza într-un an de dezbateri și manifestări de stradă nici măcar un articol care să ridice probleme independenței justiției și statului de drept. Dar se strigă răutăcios pe unde se apucă și, evident, la cine este dispus să asculte, că vor dispărea statul de drept, anticorupția, independența justiției. De fapt, legile adoptate până în prezent nu au nimic de-a face cu independența judecătorilor. Ele se referă la organizarea instituțiilor care administrează legea. Încă nu am ajuns la codurile juridice, cărora urmează să le vină și lor rândul în cel mai scurt timp. Numai un politicianism ieftin, desfășurat de persoane care nu știu să facă ceva pozitiv, cu argumente pertinente. Acestea întrețin și răspândesc un scandal fără obiect și cu maximă înverșunare.

Artificialitatea și ilaritatea stârnite de acest scandal mi-au fost confirmate zilele trecute, când un parlamentar european al unui stat membru al Uniunii Europene întreabă mirat: „De ce atâția români au ieșit în stradă?”, deducând că trebuie să fie ceva la mijloc, însă nimeni nu i-a argumentat și nu a dovedit ceva anume. Tocmai acesta este un mecanism manipulator: să dai impresia că este vorba de ceva important, când în realitate nu sunt decât vorbe goale și manipulatoare. Sau, cum spunea liderul nostru de partid, „minciună dusă picătură cu picătură de aici, din țară, și de la Bruxelles, și de către unii europarlamentari, dar și de unii funcționari de acolo”.