Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 februarie 2018.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Unele observații despre propunerea de clasificare a universităților”. Stimați colegi,

Am citit cu interes metodologia propusă relativ recent de Ministerul Educației Naționale pentru clasificarea universităților românești. Am descoperit mai multe idei dezbătute îndelung în mediul academic: necesitatea unei clasificări care să separe universitățile în funcție de activitatea desfășurată, o bună definire a criteriilor prin care să se facă această clasificare și racordarea la clasamentele internaționale apreciate în momentul de față.

Clasificarea propusă are o serie de avantaje în acest sens. Este foarte complexă, dar tocmai din această

complexitate pot reieși ulterior date relevante de comparare a activităților din universități, pe ramuri diferite, pornind de la fiecare dintre zecile de indicatori sugerați pentru includere în clasificare. De asemenea, propune o apreciere a universităților tocmai în funcție de domeniul lor de activitate, pentru că e mult mai simplu să compari, să spunem, universitățile tehnice între ele decât să compari o asemenea universitate cu una de medicină.

Însă aș vrea să ating, pe scurt, trei elemente fundamentale, care fie lipsesc din această metodologie, fie nu sunt suficient clarificate. Profit și de interesul pe care l-a arătat noul ministru al educației, domnul profesor universitar Valentin Popa, acesta declarând la audierea în Parlament că o clasificare a universităților va fi prioritară în mandatul său.

Primul element este acela al colectării datelor de la universități. Dacă ne aducem aminte, chiar și pentru clasificarea realizată la nivelul anului 2011 de ministrul Daniel Funeriu, volumul de date necesar pentru a o putea întocmi a fost extrem de mare și au rămas multe semne de întrebare tocmai din cauza faptului că s-a utilizat metoda autoraportării. Universitățile au încărcat datele solicitate pe o platformă și, folosindu-le, ministerul a realizat clasificarea. Dar datele respective nu au mai fost verificate de minister, printr-un audit extern al unei agenții, naționale sau europene, de acreditare. Sigur, a existat vizita European University Association, dar scopul nu a fost de a verifica veridicitatea și corectitudinea datelor oferite de universități. Prin urmare, orice nouă clasificare propusă trebuie să aibă în vedere un sistem de auditare a datelor, dacă se va decide folosirea autoraportării.

A doua remarcă provine de la două paragrafe din metodologie, pe care îmi permit să le citesc acum pe scurt. Citez: „Tipul de diversitate nu urmărește să le ierarhizeze – adică universitățile – într-o ordine verticală, ca în cazul ierarhiilor, ci să le diferențieze pe orizontală, în funcție de caracteristicile-cheie.” Al doilea citat: „Nu obiectivele privind evaluarea calității și a performanței sunt cele urmărite. În cele din urmă, prezentarea rezultatelor clasificării nu poate îmbrăca forma unui clasament al universităților, ci, raportat la caracterul său multidimensional, aceasta va avea mai degrabă un format de tip rețea.”

Întrebarea este: dacă facem o evaluare a universităților și nu facem niciun clasament și nicio ierarhizare, măcar pe anumite dimensiuni propuse de metodologie, care mai este scopul unui astfel de demers? Facem o clasificare doar pentru a aprecia cât de divers este mediul academic din România? Nu sunt prea multe resurse implicate într-un proces atât de complex, cu o finalitate atât de restrânsă?

În opinia mea, rezultatele oricărui fel de clasificare trebuie să conducă – și aici intervine a treia remarcă – spre o ierarhizare. De ce? Pentru că pe baza acestui clasament trebuie realizată o finanțare diferențiată a universităților, în funcție de performanță, de reușitele în cercetare, de legătura cu piața muncii, de calitatea actului didactic, și nu într-o atât de mare proporție după numărul de studenți. Mai ales că există soluții, care presupun, de exemplu, o finanțare pe granturi de studii multianuale, variantă invocată și de domnul ministru Valentin Popa la recenta audiere, care să cuprindă întreg ciclul de învățământ al studentului și care să nu mai forțeze universitățile să facă rabat la calitate în promovarea tinerilor, pentru a-și păstra nivelul de finanțare.

O clasificare de orice fel a universităților trebuie să țină cont de aceste lucruri și trebuie să implice și o ierarhizare, astfel încât să stimuleze performanța, inclusiv în acele instituții care, poate, acum nu au rezultate notabile, dar ar putea avea, dacă știu că trebuie să muncească mai mult și mai bine pentru banii pe care-i primesc de la minister, și nu doar să aibă în vedere campaniile de atragere a studenților.

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) are deja mecanisme implementate pentru o finanțare diferențiată pe anumite criterii de excelență. Indicatorii dintr-o astfel de clasificare pot fi legați direct de criteriile CNFIS-ului, pentru a se găsi mecanismele corecte și necesare pentru o finanțare a universităților performante din România. Astfel, se poate ajunge la o clasificare care să aibă într-adevăr influențe benefice asupra învățământului superior.

Vă mulțumesc.

Mă numesc Doru Adrian Pănescu, Circumscripția electorală Iași nr. 24, Grupul PSD.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon și pe domnul Baciu Gheorghe să se pregătească.

## Bună dimineața!

## Domnule președinte,

## Stimate colege și stimați colegi,

Legea manualului școlar este un proiect anacronic, o întoarcere în timp către manualul unic, un experiment care va avea consecințe grave asupra educației elevilor din România, implicit asupra viitorului lor și a viitorului României.

Manualul unic, pentru că astfel se traduce ceea ce este denumit în mod înșelător „manualul de bază”, este o reacție politică disperată, izvorâtă din incapacitatea de a elabora, după anul 2013, în timp util programele școlare, astfel încât toamna manualele bazate pe aceste programe să ajungă pe pupitrele și/sau pe calculatoarele elevilor. Pentru a scăpa de scandalurile de la începutul fiecărui an școlar, s-a ajuns la o așa-numită „soluție”, cu ghilimelele de rigoare, în care interesul politic e pus mai presus de interesul copiilor.

Viteza cu care se dorește trecerea Legii manualului unic prin Parlament, cu termene de urgență de la o săptămână la alta și chiar de la o zi la alta, arată o lipsă de responsabilitate și evitarea unei dezbateri publice reale. Cum să iei o decizie care privește viitorul educației din România pentru cel puțin o generație în doar câteva săptămâni?

Actualul sistem cu manuale alternative este departe de a fi unul perfect, dar cu siguranță este unul perfectibil. Au existat și există pe piață produse care într-adevăr nu-și merită titulatura de manual. Dar e responsabilitatea cadrelor didactice și a responsabililor din sistemul educațional să sancționeze rebuturile, să evite maculatura și să aleagă variantele cele mai bune pentru elevi. Mi-e greu să cred însă că o singură echipa de autori de manuale, selectați de către o singură echipă de evaluatori, fără criterii și metodologii clare, va putea oferi o variantă mai bună decât variantele pe care le realizează mai multe echipe de autori aflate în competiție. Statistic, acest lucru este imposibil. Asta, fără a mai aduce în discuție faptul că un sistem bazat pe un manual unic și o editură unică riscă să genereze încredințări cu dedicație, formarea unei caste restrânse și închise de autori de manuale și, în cele din urmă, corupția.

## Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe doamna senator Federovici Doina Elena să se pregătească.

Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Declarația politică: „Azi jurămintele nu-s sfinte, ca-nainte...”.

Stimați colegi,

„Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritoriului românesc.”

V-am reamintit că, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 30/2017 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, la începutul de mandat al fiecărui parlamentar, fiecare dintre noi, indiferent de profesie, statut social, indiferent de apartenența politică sau etnică, am depus acest jurământ de credință față de țară și popor.

Nu a trecut decât un an de când au depus, alături de noi, acest jurământ și colegii noștri din UDMR, mulți pentru a nu știu câta oară în această calitate, majoritatea aflați în conducerea asociației politice care se erijează a fi singura reprezentantă a minorității maghiare din țara noastră în Parlamentul României. Recent, acești lideri au abdicat atât de la angajamentele luate prin acest jurământ, cât și de la cele privitoare la reprezentativitatea lor, semnând, alături de așa-zișii lor adversari politici, o declarație profund anticonstituțională privitoare la autonomia pe criterii etnice a unui teritoriu al țării noastre, atentând astfel la unitatea și integritatea României.

Unul dintre semnatari, domnul Kelemen Hunor, actualul președinte al acestei formațiuni politice, iar altul, chiar domnul Markó Béla, fostul președinte al acestei formațiuni, ca și alții ca ei, cărora li s-au încredințat mandate de miniștri în Guvernul României de-a lungul anilor, au mai depus acest jurământ și cu prilejul învestirii lor în această înaltă demnitate. În calitate de demnitari miniștri, au avut posibilitatea de a-și dărui toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, așa cum prevede textul jurământului depus în această calitate, la art. 82 alin. (2) din Constituție.

Dacă și cum au folosit această posibilitate este de competența și aprecierea conaționalilor noștri români și maghiari deopotrivă. Dar judecata în ceea ce privește respectarea acestui jurământ aparține lui Dumnezeu, fiindcă jurământul depus cu mâna pe Biblie, fie ea tradusă chiar în limba maghiară, s-a încheiat cu formula sacră „așa să-mi ajute Dumnezeu”, rostită de unii parlamentari în limba lor maternă.

Vă mulțumim, domnule senator.

O rog pe doamna Federovici Doina Elena să poftească la microfon și pe doamna senator Stocheci Cristina Mariana să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Măsuri suplimentare pentru protejarea imediată a victimei violenței domestice și înlăturarea agresorului”.

Distinși colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind introducerea unor măsuri mai severe pentru combaterea violenței domestice. Acest proiect va ajunge în scurt timp în dezbatere parlamentară și îmi fac datoria, ca om politic votat de cetățenii României, ca femeie și ca mamă, să vă solicit sprijinul pentru votarea acestui proiect. Mă adresez în egală măsură și colegilor de la putere, dar și celor din opoziție. Cred că în acest domeniu nu avem niciun motiv de divergență de natură politică.

Vă semnalez faptul că, potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General al Poliției din România, în anul 2016 în România au fost înregistrate 36.664 de victime ale violenței în familie, iar, după cum știți, cele mai multe dintre acestea sunt femei. Dintre aceste victime, din păcate, s-au înregistrat 191 de decese cauzate de violența în familie. De asemenea, tot în anul 2016 au fost emise 2.574 de ordine de protecție, iar 743 dintre acestea au fost încălcate. Din fericire, anul trecut autoritățile s-au mobilizat mai bine, iar numărul victimelor violenței domestice s-a redus cu mai mult de o treime. Acest număr a scăzut de la peste 36.600 la 20.617, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 16.000 de cazuri.

Au crescut, în schimb, ordinele de protecție, ceea ce indică o activitate mai bună din partea autorităților. Dar există încă multe obstacole care împiedică forțele de ordine să intervină, iar proiectul de lege aprobat de Guvern vine în întâmpinarea acestor probleme.

În primul rând, polițistul va putea intra chiar cu forța în domiciliul în care au avut loc acte de violență domestică și când există un pericol iminent privind sănătatea sau integritatea victimei. Această intervenție în forță va fi posibilă inclusiv în cazul în care proprietarul domiciliului este chiar agresorul.

O altă mare problemă este că atunci când există un act de violență în familie, iar victima alertează organele de ordine publică, polițistul vine la domiciliu, întocmește proceseleverbale, dar nu poate lua nicio măsură pentru a proteja victima. Aceasta este nevoită, de cele mai multe ori, să rămână în domiciliu alături de agresor, care, de cele mai multe ori, recidivează imediat după plecarea agentului de poliție.

Vă mulțumim, stimată colegă.

O rog pe doamna senator Stocheci Cristina Mariana să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Săptămâna trecută, și în România au fost organizate o serie de manifestări cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului. Oncologia este și la noi o patologie extrem de sensibilă, care are multe așteptări de la sistemul de sănătate românesc.

Fie că este vorba despre un părinte, despre un partener, despre un prieten, chiar despre noi înșine sau, cel mai tragic și mai dureros, despre un copil, viețile multora dintre noi au fost atinse și marcate, la un moment sau altul, de cancer. La nivel global, este o povară grea și, din păcate, din ce în ce mai mare, în special în țările în curs de dezvoltare, unde posibilitățile de prevenție, diagnosticare și tratament sunt mai reduse.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2015 cancerul era a doua cauză de mortalitate, provocând aproape 9 milioane de decese, jumătate dintre acestea fiind înregistrate la persoane cu vârste cuprinse între 30 și 69 de ani. În anul 2020 se estimează că ratele îmbolnăvirii de acest tip de boală vor crește cu 50%, ajungându-se la 15 milioane de cazuri noi.

În România, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 50.000 de persoane au murit de cancer în anul 2014, în special de forme cu localizare pulmonară,

la nivelul sânului, colonului, stomacului și al prostatei. Aproape 80.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an, iar numărul pare să fie în creștere, inclusiv datorită creșterii capacității de diagnosticare a bolii.

Însă nu trebuie să lăsăm aceste statistici sumbre să ne descurajeze, pentru că există speranță pe mai multe planuri în lupta cu acest flagel. La începutul acestei luni, cercetătorii de la Universitatea Stanford au anunțat progrese excepționale în dezvoltarea unui vaccin care pare a fi eficient în reducerea celor mai multe tipuri de tumori canceroase, utilizând sistemul imunitar al organismului. Se întrevede deci o posibilitate ca în viitor nepoții noștri să privească această boală la fel cum noi privim astăzi tuberculoza sau ciuma, ca pe afecțiuni care au decimat populația lumii înainte să devină ușor prevenibile și tratabile.

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul coleg Wiener Adrian să se pregătească.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația de astăzi am intitulat-o „Ziua numărului unic de urgență 112”.

Europa marchează anual, în data de 11 februarie, Ziua numărului unic de urgență 112. Această zi este dedicată creșterii gradului de conștientizare la nivel comunitar a importanței unui serviciu vital pentru cetățeni. Numărul paneuropean de urgență 112 a fost creat în anul 1991, iar din anul 2008 112 este singurul număr care poate fi folosit de pe orice telefon fix sau mobil pentru a beneficia gratuit de serviciile de urgență – ambulanță, pompieri și poliție – în orice țară a Uniunii Europene. Acesta poate fi apelat chiar și atunci când telefonul este blocat.

Inițiativa a pornit de la ideea ca fiecare cetățean, aflat în orice punct al Uniunii Europene, să poată accesa serviciile de urgență și să primească informațiile corespunzătoare și de îngrijire în caz de urgență sau în cazul unui dezastru.

În România, serviciul a fost lansat în anul 2005, în urma unei investiții de 40 de milioane de euro, și a avut ca furnizor principal compania suedeză Ericsson, care a livrat aplicația software și echipamentul necesar conectării centrelor de preluare a apelurilor și agențiile dispecer. Numărul unic de urgență este operat de Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență face parte dintr-una din directivele semnificative pentru politicile sectorului de telecomunicații al Uniunii Europene.

În mod alarmant, mai puțin de jumătate din cetățenii europeni au cunoștință de existența acestui serviciu și-l folosesc în caz de urgență. Ziua europeană a numărului unic de urgență 112 reprezintă cea mai bună oportunitate de a informa cetățenii asupra situațiilor care fac obiectul apelării numărului unic de urgență și ce anume trebuie să facă într-o situație specifică. În acest sens, în unele state membre ale Uniunii Europene sunt organizate multiple manifestări de comunicare, de informare și alte tipuri de evenimente pentru promovarea numărului unic de urgență în rândul cetățenilor comunitari.

Dintr-o statistică a Serviciului de Telecomunicații Speciale realizată în anul 2015 reieșea faptul că, din peste 15,5 milioane de apeluri primite la numărul unic de urgență, doar 38% au fost reale. În prezent, în urma campaniilor de educare și informare, numărul de apeluri false a scăzut și procentul se situează acum la 62%, înscriindu-se în media înregistrată la nivel european.

## Mulțumim.

Îl rog pe domnul Wiener Adrian, domnul senator Wiener Adrian, să poftească la microfon și pe domnul Marciu Ovidiu Cristian Dan să se pregătească, mulțumindu-i pentru răbdarea de care a dat dovadă până acum.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la viața asociativă în România și la pericolele ce o pândesc.

Democrația în Europa este sub asediu. Participarea din ce în ce mai mică la viața politică, la mecanismul decizional, diminuarea progresivă a independenței presei, comprimarea libertăților civile și a drepturilor fundamentale din cauza insurgenței agresive a populismului, fragilizarea statului de drept sunt doar câteva din liniile de forță ale acestui reflux generalizat al democrației participative în Europa. Orbán preia Ungaria pe persoană fizică, Polonia este împinsă de PiS spre periferia Europei, într-o politică izolaționistă explicită.

În România, pe fondul unui model divizațional european încă neasumat integral, al unei tranziții haotice și al corupției generalizate, au loc permanent asalturi asupra fundamentelor democrației participative.

Aspectul la care vreau să mă refer în continuare este fragmentarea vieții asociative din România. Mai precis, la demersul concertat de diminuare a rolului zonei neguvernamentale, al asociațiilor și fundațiilor. Organizațiile neguvernamentale reprezintă o componentă fundamentală în funcționarea democrației. Pe lângă menținerea coeziunii sociale, prin șansa de a susține și promova direct proiecte, ONG-urile au rolul de a prelua o parte din îndatoririle statului, de a facilita accesul la informațiile de interes public, de a asigura liantul între reprezentantul politic și reprezentat, chiar de a responsabiliza autoritățile statului.

Astfel, în 2015, 24% din companiile din România plătitoare de impozit redirecționau 20% din impozitul pe profit către o cauză socială. În 2016, procentul a crescut la 30%, adică 119.000 de companii donau către sectorul neguvernamental 270 de milioane de euro.

Prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2017, în februarie s-a schimbat încadrarea microîntreprinderilor și dacă până atunci era considerată microîntreprindere o companie cu o cifră de afaceri de 100.000 de euro, ulterior pragul a crescut la 500.000 de euro. Pentru 2018, pragul de venit pentru încadrarea ca microîntreprindere a crescut la un milion de euro.

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon și pe domnul senator Chirteș Ioan Cristian să se pregătească.

Mulțumesc.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Primarul Adrian Măhălean nu a inventat roata, dar are marea abilitate să o facă să se învârtă mai ușor și mai repede!”.

Adrian Măhălean și-a propus în platforma program asumată în alegerile locale din 2016 să înfăptuiască 14 obiective pentru mandatul 2016–2020. A fost ales, dar a înțeles că singura soluție pentru progresul comunei este să muncească și să își respecte promisiunile.

Din primul an de mandat, comuna Vărăști a devenit teatru de operațiuni investiționale. Bazat pe un management realist și proiecte fezabile, cu sprijinul Consiliului Județean Giurgiu și prin materializarea programului de guvernare al Partidului Social Democrat, el a reușit:

1. Asfaltarea tuturor străzilor de pe raza comunei Vărăști,

ca propunere – realizat 50%.

2. Finalizarea întocmirii planului parcelar și a cadastrării tuturor terenurilor – 20% realizare.

3. Extinderea și reabilitarea cimitirelor din Vărăști și Obedeni și identificarea unei noi locații pentru cimitirul Parohiei Dobreni, cu acordul și sprijinul preoților parohi – realizat 30%.

4. Extinderea și modernizarea rețelei electrice pentru întreaga comună – tot 30% realizat.

5. Asfaltarea DJ 412 Drumul Mare–Sondelor este în derulare; anul acesta se va realiza 100%.

6. Decolmatarea gârlei de la Dobreni până la râul Sabar printr-un acord încheiat cu Regia „Apele Române”, proiect în derulare – realizat 50%.

7. Întocmirea PUG-ului – realizat 100%.

8. Obținerea avizelor necesare pentru autorizarea târgului din Dobreni – sunt preocupări actuale și sunt în derulare.

9. Înființarea unei grădinițe cu program prelungit – se va materializa printr-un proiect european POCU.

10. Sprijinirea de către consiliul local a activităților cultural-educative – este o activitate permanentă și este realizată 100%:

– în 2017, a IX-a ediție a „Festivalului Culturii Vlăscene” s-a desfășurat la Vărăști, în cadrul centrului PAPI, și și-a atins scopul de cunoaștere și renaștere a tradițiilor lăsate moștenire de bătrânii noștri, precum și a portului popular tradițional, prin preocuparea specială a doamnei Valentina Nicolae;

– un parteneriat cu un ONG a permis locuitorilor comunei să beneficieze de anumite analize medicale gratuite;

– tot prin grija primăriei, pentru a se orienta cu privire la continuarea activităților lor educaționale, elevii de la școala gimnazială au primit informații despre oferta educațională a învățământului din județul Giurgiu, prin vizite de informaredocumentare la licee din județ, precum și din județele apropiate.

11. Accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea locală – s-a depus un proiect pentru reabilitare și dotare cămin cultural, ce este realizat 100%, la care se adaugă faptul că UAT Vărăști este și un partener... este și partener într-un proiect POCU care vizează integrarea romilor.

12. Construirea unui teren de sport la școala din Obedeni – aici planul a fost depășit. S-au construit trei terenuri sintetice la Vărăști și la Dobreni și este realizat, astfel, 300%.

13. Extinderea și modernizarea rețelei de internet în întreaga comună – realizat 100%.

Vă mulțumim.

Domnul senator Chirteș Ioan Cristian și se pregătește domnul senator Salan Viorel, domnul general Salan Viorel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „Situația centurii ocolitoare a municipiului Târgu-Mureș”.

## Stimați colegi,

În data de 29 decembrie 2017, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis un comunicat prin care această instituție, în calitate de beneficiar, a încheiat cu antreprenorul Copisa Constructora Pirenaica – SA un acord de voință al părților privind încetarea contractului de execuție „Construcția variantei de ocolire Târgu-Mureș”. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a justificat această reziliere: „având în vedere necesitatea revizuirii proiectului tehnic, precum și costurile mari legate de execuția lucrărilor conform proiectului revizuit”.

Vă precizez faptul că, în termeni contractuali, documentele pentru realizarea lucrărilor fuseseră semnate în anul 2014, la o valoare de 134,7 milioane de lei, pentru realizarea unei centuri ocolitoare pe o lungime de 11,643 de kilometri.

Având în vedere blocarea acestui proiect deosebit de important pentru dezvoltarea județului Mureș, fac un apel către ministrul transporturilor să verifice cu celeritate stadiul acestei investiții. De asemenea, solicit ministerului să precizeze dacă această expertiză va verifica în mod comparativ situațiile de lucrări cu devizul general și dacă în paralel are în intenție realizarea unei expertizări tehnice de către un expert atestat, care să emită un raport pentru stadiul fizic curent al lucrării. Și, de asemenea, să precizeze dacă aceste rapoarte se vor referi și la riscurile privind conservarea și modul de conservare a stadiului curent.

În mod normal, se nasc și câteva întrebări. Oare de ce rezilierea contractului a avut loc doar la sfârșitul anului 2017, având în vedere că în data de 24 mai 2017 a fost emisă o înștiințare de remediere pentru mobilizarea necorespunzătoare și ritmul de lucru scăzut al antreprenorului, cu termen de remediere 31 iulie 2017? Cine răspunde din punct de vedere material pentru întârzierea unui proiect început acum aproape patru ani și din care s-a realizat puțin peste 30%? Și care sunt persoanele care au făcut parte din echipa de implementare a proiectului din partea beneficiarului, conform contractelor, fișelor de post și corespondenței scrise?

Vă reamintesc, stimați colegi, faptul că termenul de finalizare, conform ultimului grafic de execuție actualizat și prezentat de către fostul antreprenor la 31 mai 2017, dar neaprobat de minister, este 29 aprilie 2019.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon și pe domnul senator Mihail Radu Mihai să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Stabilitatea climatului social al României se sprijină și pe infrastructura ei militară”.

Așa cum stabilitatea economiei unei națiuni se sprijină în mod fundamental și pe infrastructura de transport intern, stabilitatea climatului social al unei națiuni se sprijină definitoriu și pe infrastructura ei militară. Și aș dori să mă refer aici în special la Armată și la structurile de ordine publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca părți componente ale sistemului național de apărare, siguranță și ordine publică.

Armata continuă să fie un pilon de bază al stabilității țării, un lucru confirmat și prin faptul că se află mereu în topul încrederii populației. România are acum o armată profesionistă, dar modul în care conflictele se derulează astăzi s-a schimbat mult. Deși misiunile de menținere a păcii și intervențiile internaționale au devenit preponderente, nu trebuie să uităm că rolul principal al armatei a fost și este cel de apărare a țării.

Dar securitatea națională nu poate fi abordată izolat. România este parte a Europei și, implicit, a sistemelor europene de colaborare și cooperare. Profilul bun pe care România îl are în materie de apărare și securitate europeană este rezultatul implicării noastre constructive nu numai la nivel de poziție politică, ci și în proiecte de cooperare în planul apărării și în dezvoltarea de capacități militare din perspectiva integrării europene.

Amenințările la nivelul securității continentale rămân o sursă constantă de îngrijorare și arcul de instabilitate de la granița de est a Uniunii Europene, în urma modificării prin forță a frontierelor, demonstrează că există o revenire a amenințărilor militare convenționale în preajma Europei. Aceasta este una din cauzele care au făcut ca importanța strategică a Mării Negre să crească nu numai pentru țările riverane. Și este prioritar ca Armata Română și România să joace un rol esențial în această regiune. Iar pentru a putea consolida poziția strategică a României la Marea Neagră, Armata are nevoie de forțe navale performante, și nu numai. De altfel, derularea programelor esențiale de înzestrare și măsurile necesare creșterii calității vieții pentru toți militarii sunt priorități ale actualului Guvern și ele au susținerea financiară necesară, deoarece, pentru al doilea an consecutiv, Ministerului Apărării i s-au alocat 2% din produsul intern brut.

Vă mulțumim, domnule senator.

Îl rog pe domnul Mihail Radu Mihai să poftească la microfon și în egală măsură îl rog pe colegul Trufin să fie de acord să o lăsăm pe doamna Hărău după domnul Mihail.

Mulțumesc pentru înțelegere, domnule Trufin.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează „Amenințările la statul de drept din România, din perspectiva europeană”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Se dau zilele acestea ultimele lupte pentru acapararea justiției din România. Condamnați penal vor România lor, în care hoția, nerespectarea legii nu se pedepsesc și ajung să fie condiție pentru cele mai înalte funcții publice. Zilele

acestea, hoții vor să pună mâna pe o Românie care nu este a lor și pentru care trebuie să luptăm.

Am asistat săptămâna trecută la Strasbourg la dezbaterea organizată în plenul Parlamentului European pe tema amenințărilor la statul de drept prin modificarea legilor justiției din România. Mesajul europarlamentarilor europeni a fost unul clar, de susținere a luptei împotriva corupției, de susținere a statului de drept. Vocile partenerilor noștri au atras atenția asupra derapajelor majore de la statul de drept pe care noile legi ale justiției, propuse de PSD–ALDE, le provoacă.

„Nu putem accepta în niciun stat membru punerea în cauză a statului de drept sau modificarea legislației pentru a servi pe cei ce se află la putere.”, „Văd mii de oameni în stradă.”, „Cetățeni români, fiți curajoși, nu abandonați!”, aceste lucruri s-au auzit săptămâna trecută de la tribuna Parlamentului European.

În tot acest timp, coaliția PSD–ALDE oferea, în același Parlament European, un spectacol grotesc, plimbând ministrul justiției, pe domnul Tudorel Toader, din ușă în ușă pe la grupurile parlamentare, încercând să-i facă loc în dezbaterea din plen, unde ar fi putut, poate, propaga argumentele obosite și fără substanță cu care ne-a obișnuit.

Un lucru important lipsește din planul PSD–ALDE: nu au de partea lor adevărul și dreptatea. Intenția lor este să îndepărteze România de practicile europene, să o alinieze cu regimuri care au alunecat deja pe panta iliberalismului, ca cel polonez. PSD–ALDE lucrează cu ficțiuni. Ficțiunile pot fi antrenante, dar nu pot fi rezistente.

Ceea ce se întâmplă acum cu atacul la adresa DNA ne arată că acești oameni sunt dispuși să sacrifice tot ce noi, românii, am construit în acești ani de democrație, pentru libertatea lor, a unei camarile de hoți, de oameni certați cu legea, pentru care România e o feudă. Nu vom ceda, pentru că România nu e o țară de hoți. E o țară a oamenilor care vor să trăiască în pace, într-un stat unde legea domnește pentru binele tuturor.

O rog pe doamna colegă Hărău Eleonora Carmen să poftească la microfon și încă o dată îi mulțumesc domnului Trufin că a fost de acord cu această inversare. Și îl rog după aceea să se pregătească pe domnul senator Trufin Lucian.

Mulțumesc domnului coleg. Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Sfidarea românilor” și pornesc de la observația personală că românii sunt din ce în ce mai des și mai grav sfidați de actuala putere.

Dar de data asta o să mă refer la impunerea de către PSD pe listele electorale a multor persoane certate cu legea, impunere care continuă în Guvern și în toată administrația publică centrală și locală. Aceasta este o sfidare la adresa românilor. Domniile Lor sfidează „pentru că pot”, ne-au anunțat prin vocea unui oficial PSD.

Mai mult decât atât, la sfârșitul anului 2017 coaliția PSD–ALDE a modificat Statutul funcționarilor publici, în sensul ca funcționarii trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni contra umanității, contra statului, contra autorității, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori infracțiuni săvârșite cu intenție, care i-ar face incompatibili cu exercitarea funcției publice, să nu mai fie suspendați din funcție. Pentru a nu se legifera această sfidare la adresa poporului român, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României, care a stabilit că legea propusă de către domnii Dragnea și Tăriceanu este ilegală.

„Am avut obiecție de neconstituționalitate a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, obiecție ridicată de președinte, pe care am admis-o, și am stabilit că abrogarea textelor care vizau posibilitatea suspendării de drept a contractelor de muncă a funcționarilor publici care au fost trimiși în judecată a fost abrogată ilegal”, a anunțat președintele CCR, Valer Dorneanu.

În sesizarea președintelui Iohannis se preciza că abrogarea suspendării raportului de serviciu al funcționarului public ca urmare a trimiterii în judecată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (4), art. 16 alin. (1) și art. 54 alin. (2) din Constituție. Șeful statului precizează: „În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că sancțiunea prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 188/1990, cea a suspendării de drept a raportului de serviciu al funcționarului public trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și pericolul extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de către funcționarul public.”

## Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Trufin Lucian să poftească la microfon și pe colega Arcan Emilia, doamna senator Arcan Emilia, să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi: „Agricultura – domeniu prioritar pentru Parlamentul și Guvernul României”.

Alegerea mea în funcția de senator la finele anului 2016 a reprezentat actul de încredere și de onoare prin care cetățenii județului Botoșani m-au mandatat să-i reprezint în Parlamentul României. Ca fost primar, am înțeles că la baza cunoașterii nevoilor oricărei comunități stă dialogul permanent cu membrii ei. De aceea una dintre prioritățile mele în acest mandat de parlamentar o constituie menținerea unei strânse legături cu botoșănenii și, în special, cu fermierii din acest județ.

În calitate de secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, am urmărit îndeaproape activitatea Guvernului în anul ce a trecut. Ba mai mult, împreună cu colegii senatori din arcul guvernamental am coinițiat o serie întreagă de proiecte de legi menite să ajute agricultura românească să-și întărească poziția de motor principal al economiei naționale.

Programul pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industrie alimentară, Programul de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, Programul carne de porc din fermele românești, programele destinate zonei montane sunt doar câteva exemple de proiecte de susținere a domeniului agricol din România care se află în acest moment în diferite faze ale procesului de adoptare de către Parlament. Amintesc, de asemenea, proiecte care deja sunt în derulare, fermierii deja beneficiind de ele, cum ar fi Programul de susținere a produsului tomate în spații protejate sau Programul de susținere pentru crescătorii de ovine care comercializează lână.

Statul român, sub guvernarea PSD–ALDE, se dovedește a fi un partener corect și de încredere pentru agricultori, plătind pentru prima dată subvențiile la timp. Începând cu data de 16 octombrie 2017, APIA a demarat plăți în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul agricol 2017–2018, aceștia primind deja 70% din banii pentru schemele directe pe suprafață și 85% pentru măsurile compensatorii.

Vă mulțumesc și eu.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon și pe colegul Cazan Mircea Vasile să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Distinși colegi,

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Dezinformare sau trădare? Și una, și alta!”.

Un exemplu concludent este prin însăși ceea ce a prezentat colegul nostru în această dimineață de aici, de la tribuna Parlamentului. Este o nedreptate că acest coleg, care reprezintă formațiunea politică USR, aduce un mesaj atât de denigrator românilor din această țară.

Dau citire declarației mele.

Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute am fost din nou martorii unui spectacol dezagreabil în Parlamentul European, când mai mulți parlamentari și organizații civile au găsit de cuviință să ne determine a ne face de râs în public. Nu le-a fost suficient publicul român, ci au căutat audiență mai mare, la Uniunea Europeană.

Am văzut cu toții că dezbaterea a fost o pierdere de timp – și acest lucru nu este nicio îndoială –, însă dureros este faptul că s-a lăsat din nou o umbră de neseriozitate,

de dezinformare și chiar de trădare a intereselor naționale din partea unor concetățeni pe care răutatea i-a orbit și, după cum se vede, atinge limitele iraționalului. O acțiune firească a Guvernului și a Parlamentului României de a reforma legile justiției a fost transformată într-un scandal căruia s-a vrut a i se da dimensiuni europene.

Regret foarte mult că ne-am aflat în fața unei noi campanii murdare de dezinformare la adresa României, fiind contestate acțiuni legitime ale unui parlament național. Apreciez și le mulțumesc parlamentarilor europeni din Partidul Social Democrat și ALDE care au ținut piept valului de acuzații absurde, discursurilor pline de aberații susținute la înalta tribună asupra imaginii României și a celor aflați la guvernare.

Criticii legilor justiției, fie cei din țară, fie cei de afară, dar inspirați și dezinformați de primii, nu au putut preciza într-un an de dezbateri și manifestări de stradă nici măcar un articol care să ridice probleme independenței justiției și statului de drept. Dar se strigă răutăcios pe unde se apucă și, evident, la cine este dispus să asculte, că vor dispărea statul de drept, anticorupția, independența justiției. De fapt, legile adoptate până în prezent nu au nimic de-a face cu independența judecătorilor. Ele se referă la organizarea instituțiilor care administrează legea. Încă nu am ajuns la codurile juridice, cărora urmează să le vină și lor rândul în cel mai scurt timp. Numai un politicianism ieftin, desfășurat de persoane care nu știu să facă ceva pozitiv, cu argumente pertinente. Acestea întrețin și răspândesc un scandal fără obiect și cu maximă înverșunare.

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Cazan Mircea Vasile să poftească la microfon și pe domnul senator Stângă George Cătălin să se pregătească.

Bună ziua, dragi colegi!

Declarație politică – titlul acestei declarații este „Guvernele Dragnea, toxice pentru România”.

Guvernele Dragnea au fost un izvor nesecat de atacuri sistematice împotriva mediului privat și împotriva angajaților atât din mediul privat, cât și din sectorul public.

În administrația locală, trag un semnal de alarmă, așa cum am tras și în momentul adoptării Ordonanței nr. 79, că la ora actuală autoritățile locale, după ce au fost jefuite de Guvernul PSD, au fost lăsate fără 2 miliarde de euro sursă de venit, fiind obligate de a menține salariul net actual, să crească cheltuielile de personal cu aproximativ 21%.

90% dintre autoritățile locale nu au resursele necesare pentru a face această creștere a salariului brut: fie vor fi restructurări de personal, fie vor reduce salariile, fie acele primării care nu vor lua aceste măsuri vor fi obligate de actualul Guvern să ajungă în faliment. Vor fi autorități locale care nu vor avea capacitatea de a plăti salariile și care vor intra în incapacitate de plată.

Soluția ar fi o reașezare la masă, o regândire totală a politicii fiscale actuale, pentru că ce cârpeli, ce improvizații mai poate face acest Guvern, care nu duc decât la nedreptăți și la măsuri absurde?

Aceeași problemă o are și Consiliul Județean Sibiu, care a fost lăsat fără 63 de milioane de lei, fiind în situația de a renunța la investiții.

Partidul Național Liberal a acționat și va acționa, în acord cu angajamentul său la nivel parlamentar, pentru a opri acțiunile PSD–ALDE pentru afectarea independenței justiției sau a economiei românești. Partidul Național Liberal a reușit, prin sesizările de neconstituționalitate făcute la CCR, întoarcerea tuturor modificărilor aduse acestor trei legi ale justiției în Parlament, respectiv blocarea parcursului de promulgare și intrare în vigoare. Este dovada incontestabilă a eficienței ca partid parlamentar cu experiență în folosirea instrumentelor pe care le are opoziția.

Noi suntem un partid național, suntem un partid care reprezintă și care se bate pentru interesele României. Partidul Național Liberal este singura forță politică care a demonstrat, în repetate rânduri, că poate învinge PSD-ul. Senator de Sibiu, Mircea Cazan.

Da, vă rog, mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Stângă George Cătălin să poftească la microfon și pe domnul coleg, domnul senator Bodog Florian Dorel să se pregătească.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Titlul declarației politice pe care o voi susține astăzi este „Haosul Legii salarizării cuprinde România”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Legea salarizării, pe care guvernarea PSD–ALDE a promovat-o anul trecut, reprezintă cea mai grea lovitură pe care social-democrații o dau românilor, situație în care se regăsește și propriul electorat, cel care și-a pus mari speranțe în promisiunile acestora.

Prin aplicarea acestei legi s-a creat un haos generalizat în sistemul de salarizare bugetar, în care nimeni nu știe cu cât va fi remunerat și ce-i rezervă viitorul. Suntem în situația anormală în care, la aproape un an de la adoptarea Legii salarizării, nu au fost făcute la nivelul ministerelor și al autorităților locale simulări, studii de impact cu ceea ce înseamnă aplicarea noii legislații.

PNL a afirmat încă de anul trecut că, așa cum arată Legea salarizării astăzi, creșterile salariale din administrație vor fi foarte mici, existând domenii unde nu vor fi creșteri, ci chiar tăieri de salarii, ca să nu mai spun că fondurile pentru investiții alocate unităților administrativ-teritoriale au fost tăiate la jumătate. Evident, asta înseamnă că nu avem nevoie de drumuri, spitale sau locuri de muncă. Totodată, am afirmat că cei care lucrează în mediul privat vor fi afectați, dar timp de mai bine de patru luni cei din Guvern ne-au spus că batem câmpii, că facem scenarii apocaliptice.

Din păcate, acum se adeverește faptul că cei de la guvernare au mințit și au aruncat praf în ochii românilor, că angajații din sistemul bugetar au pierdut o serie importantă de drepturi salariale pe care le aveau înainte și că sectorul privat este subjugat de măsurile aberante ale guvernanților. Zilele acestea avem dovada cea mai clară a faptului că Legea salarizării din sectorul public a fost concepută strâmb, fără să fie analizată în mod profesionist sustenabilitatea implementării acesteia.

Prin aplicarea noii legislații, Guvernul a intrat într-o spirală a nemulțumirilor, așa cum deja s-a observat. Guvernul va da unora, dar îi va nemulțumi pe alții. Cauza acestei situații este adoptarea unei legislații într-un mod total netransparent, absența unor criterii reale după care ar fi trebuit să se stabilească grilele de salarizare și lipsa unor studii de impact bugetar. Cert este că nimeni nu mai are încredere în această Lege a salarizării și în ceea ce spune doamna ministru al muncii.

## Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Bodog Florian Dorel să poftească la microfon.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pași importanți pentru combaterea violenței domestice”.

## Stimați colegi,

În această declarație politică aș dori să mă refer la un subiect mai puțin dezbătut, însă care, prin implicațiile sale în societate, devine unul extrem de sensibil. Fac referire la violența în familie, iar în luarea mea de cuvânt de astăzi aș dori să punctez măsurile luate de către guvernarea PSD–ALDE pentru combaterea acesteia.

După o serie de dezbateri constructive, Guvernul a aprobat în cursul săptămânii trecute Proiectul de lege privind combaterea violenței în familie, act normativ prin care se introduce ordinul de protecție provizoriu, ce permite organelor de poliție să acționeze imediat pentru protejarea

victimei și înlăturarea agresorului. Mai exact, prin modificarea Legilor nr. 217/2003 și nr. 202/2002 se reglementează un instrument care va permite autorităților să implementeze cu celeritate măsuri speciale, astfel încât victimele violenței domestice să fie protejate în cel mai scurt timp, înlăturând un pericol iminent de recidivă prin continuarea abuzului fizic și psihic.

Acest act de protecție se emite pe loc de către organul de cercetare, având caracter executoriu și nefiind încadrat de un termen anume, gradul de risc pentru violența domestică stabilindu-se pe baza evaluării situației la momentul respectiv. Este deosebit de important și faptul că acest ordin este extrem de versatil când vine vorba de a oferi protecție totală victimelor abuzului domestic, putând fi extins pentru a stipula stabilirea unei distanțe minime față de victimă, de domiciliu, de locul de muncă sau de școală, după caz.

Legiferarea acestei măsuri reprezintă un prim pas, unul extrem de important însă, în vederea asigurării suportului legal atât pentru polițiști și procurori, cât și pentru victimele unor astfel de forme de abuz. Coaliția PSD–ALDE își dorește, iată!, determinarea de a respecta încă o promisiune asumată față de cetățeni în programul de guvernare, și anume crearea și implementarea unui program național care să combată violența împotriva femeilor și violența domestică.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Vă mulțumim.

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să citesc și numele senatorilor care au depus declarațiile politice la secretariatul de ședință: Stan Ioan, Pop Gheorghe, Brăiloiu Tit Liviu, Pațurcă Roxana Natalia, Sbîrnea Liliana, Vulpescu Ioan, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Avram Nicolae, Toma Vasilică, Rotaru Ion, Pop Liviu, Caracota Iancu, Pîrvulescu Eugen, Țapu Nazare Eugen, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Popa Cornel, Ghica Cristian, Alexandrescu Vlad Tudor, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin, Covaciu Severica Rodica și Craioveanu Lavinia Elena.

Acestea fiind zise, le mai mulțumesc o dată colegilor, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, pentru că au prezidat în calitate de secretari de ședință alături de subsemnatul și cu acestea declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 februarie 2018.

O zi bună tuturor!

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, retragerea acestui punct de pe ordinea de zi a fost aprobată.

În aceste condiții, vă

Iertați-mă! Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună ziua, dragi colegi! Bună ziua, domnule președinte!

Vă propunem ca punctul 1 de pe ordinea de zi să fie retrimis, pentru a se armoniza cu unele observații făcute de avizatori.

La secțiunea II?

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Putem începe lucrările ședinței de astăzi.

Avem, avem cvorum, numai că nu toată lumea a semnat lista de prezență.

Secțiunea II, domnule senator?

## **Domnul Ioan Iustin Talpoș**

**:**

Secțiunea II.

La cel de la agricultură.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 14 februarie 2018, ședință condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 82.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi?

Doamna senator Pațurcă Roxana Natalia, vicelider al Grupului PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din cauza unor chestiuni procedurale care nu au fost soluționate în cadrul Comisiei juridice de marți, 13 februarie, propunem retrimiterea la comisie a punctului 4 de pe ordinea de zi, secțiunea I.

Menționez că luni va avea din nou loc ședința Comisiei juridice și tot luni va fi înscrisă pe ordinea de zi.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Vă supun aprobării retragerea de pe ordinea de zi a acestui punct.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Rugămintea, când ajungem acolo, să cereți acest lucru. Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la ordinea de zi?

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Are termen de adoptare tacită.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Înțeleg că nu mai sunt alte observații. În aceste condiții, vă

Programul de lucru pentru această zi: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; de asemenea, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 19–24 februarie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 19 februarie 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; între ora 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi, și vot final pe inițiativele legislative cu caracter organic la ora 17.00; între 18.00 și 18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 20 februarie 2018: între ora 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 21 februarie 2018: între ora 9.00 și 10.30, declarații politice; între ora 10.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului și lucrări în comisiile permanente;

– joi, 22 februarie 2018: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 23, și sâmbătă, 24 februarie 2018: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus?

Nu sunt intervenții.

În aceste condiții,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Stimați colegi,

În ședința Biroului permanent din 12 februarie 2018 s-a luat act de solicitarea Grupului parlamentar al UDMR privind vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 21 Harghita, ca urmare a decesului domnului senator Verestóy Attila.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Robert Cazanciuc, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Stimați colegi, Comisia juridică vă propune un proiect de hotărâre cu articol unic:

„Senatul ia act de încetarea, ca urmare a decesului, a mandatului de senator al domnului Verestóy Attila, începând cu 23 ianuarie 2018, și declară vacant locul de senator din Circumscripția electorală nr. 21 Harghita.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 14 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.”

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt observații cu privire la proiectul de hotărâre? Nu sunt.

Vă

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea 2017.

Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora.

Acest raport este prezentat plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.

De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, pentru prezentarea raportului, domnul senator Șoptică.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voi da citire raportului asupra petițiilor primite și dezbătute în comisie în trimestrul III al anului 2017.

În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 154 de petiții.

Din cele 154 de petiții analizate, 138 de petiții au fost luate în considerare și 16 petiții au fost clasate.

Pentru 111 petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare, iar în 43 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare de către comisie, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări, când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului.

S-au făcut 78 de sesizări către instituții reprezentând administrația publică centrală sau locală, 15 sesizări către instituții ale sistemului judiciar, alte 10 vizând structuri ale Parlamentului.

De cele mai multe ori, cererile privind realizarea unui drept sau interes legitim sunt însoțite de reclamații împotriva autorităților publice abilitate pentru soluționarea acestor cereri, invocându-se dreptul persoanei vătămate de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, conform prevederilor art. 52 din Constituția României.

Ca urmare a demersurilor efectuate de comisie, de cele mai multe ori, autoritățile sesizate răspund că: susținerile petenților se dovedesc a fi neîntemeiate; faptele semnalate nu se confirmă; actele constatate sunt temeinice și legale; verificările efectuate demonstrează că măsurile stabilite se conformează dispozițiilor legale; cererile sunt tardive sau nu au fost soluționate favorabil deoarece nu sunt îndeplinite reglementările legale în materie _et cetera_ .

În aceste condiții, pentru creșterea randamentului soluționării sesizărilor, membrii comisiei au considerat necesară o implicare mai activă în problemele cu care aceasta este sesizată, comisia extinzând aria audierilor atât ca număr, cât și din punctul de vedere al palierelor instituționale abordate.

Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la inițiativele legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind protejarea agriculturii și zootehniei în România (L460/13.11.2017). Îi dau cuvântul domnului senator Baciu Gheorghe.

La punctul 1 este..., din secțiunea II, legea privind diferite măsuri care se iau pentru organizarea agriculturii.

Deoarece mai multe din amendamentele pe care le-am avut..., am mai purtat discuții cu Ministerul Agriculturii pe această temă, am dori ca acest punct din ordinea de zi să fie retrimis la comisie și să putem să armonizăm toate propunerile pe care le avem și să mai depunem niște amendamente suplimentare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Stimați colegi, avem o propunere de retrimitere la comisie. Vă

Listă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Listă, vă rog, pentru grupurile parlamentare.

Ca urmare, declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative, doamna senator...

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Siminica... Covaciu Severica Rodica.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Covaciu, da, Rodica. Vă rog.

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Severica.

Severica.

Severica Rodica Covaciu, senator PMP de Maramureș, domnule președinte.

E în regulă. Vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legislativ pentru protejarea agriculturii și zootehniei din România, prin reducerea presiunii fiscale asupra producătorilor agricoli și crescătorilor de animale, persoane fizice sau persoane juridice române, care îndeplinesc condițiile privind suprafața de teren deținută sau numărul de animale sau păsări.

Stimați colegi,

Această inițiativă vine ca o gură de oxigen pentru fermierii mici care încă mai practică agricultură în România.

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească, printre care: să dețină până la 100 de hectare de teren; să dețină, spre creștere, până la 500 de ovine sau caprine; să dețină până la 50 de bovine sau bubaline; să dețină până la 500 de suine, 1.000 de păsări, 25 de cabaline, sunt criterii care vin să limiteze accesul marilor companii agricole la aceste facilități.

În acest sens, am propus ca aceste persoane să fie scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru: utilaje, echipamente, piese de schimb/consumabile aferente destinate activităților agricole și zootehnice, precum și scutirea de orice accize, taxe, impozite pentru produsele agricole și zootehnice. Scutirea de la plata accizelor, a taxelor și impozitelor urmează să se aplice și energiei electrice folosite pentru creșterea animalelor, prepararea furajelor sau depozitarea produselor agricole.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede scutirea de la plata obligațiilor fiscale sau financiare a producătorilor agricoli, crescătorilor de animale, pentru, stimați colegi, veniturile realizate din activități agricole sau zootehnice, precum și pentru utilajele folosite în agricultură sau zootehnie, pentru – atenție! – terenurile agricole, clădirile destinate creșterii animalelor și producerii furajelor, pentru clădirile destinate depozitării produselor agricole, precum și terenurile aferente acestor clădiri.

## Stimați colegi,

Efortul bugetar de stat va fi minim, neimplicând alocarea de fonduri. Pe termen mediu și lung, neluarea acestor măsuri, de acest tip, pentru susținerea acestei categorii de agricultori vizate în proiectul nostru, respectiv micii agricultori, va duce oricum la pierderea acestor taxe, pentru că, în timp, aceștia vor dispărea în totalitate.

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Luând în considerare că proiectul include o serie de scutiri de taxe și impozite care fie sunt deja aplicabile, cum este acciza la motorină, fie excedează Programul de guvernare 2017–2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține acest proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul senator Viorel Arcaș.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au reanalizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, deci 9 voturi pentru și o abținere, să adopte raport suplimentar de respingere.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului propus? Da, domnul senator Traian Băsescu. Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea o singură observație. Până la urmă, în acest proiect de lege este vorba despre micii fermieri, cei care cu greu pot face față competiției cu marile companii din domeniul agriculturii.

De aceea, chiar privitor la poziția Guvernului, la poziția comisiei, aș face un apel: să reanalizăm aceste verdicte negative, dacă vreți, ale celor care ne ajută să luăm decizia corectă, plecând de la premisa că, pur și simplu, discutăm despre micii fermieri.

Nu aș vrea să vă aduc aminte că, acum câteva luni, am dat facilități pentru creșterea porcilor. De ce nu merge și pentru alți fermieri decât cei care se ocupă cu creșterea porcilor?

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte întrebări, intervenții? Nu sunt.

A, scuze! Doamna senator Presadă. Microfonul 2. Vă rog.

## Bună ziua!

## Mulțumesc mult.

Mi-aș fi dorit să aud mai multe argumente din partea Guvernului pentru respingerea acestei propuneri legislative. Faptul că propunerea excedează programul de guvernare nu este un argument, pentru că, până la urmă, Parlamentul nu este o anexă a Guvernului, nu de asta suntem aici.

Aș vrea să aud, cu subiect și predicat, pe fiecare dintre propunerile făcute, de ce Guvernul nu susține aceste propuneri.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții?

În aceste condiții, precizez că raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu amendamente respinse, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată și, potrivit regulii stabilite, votul va fi dat în ziua de luni, atunci când discutăm legile organice.

Mergem la punctul 2, Propunerea legislativă pentru abrogarea...

Da. Vă rog. Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Domnule președinte, colega mea a adresat niște întrebări reprezentanților Guvernului legate de proiectul anterior și rugăm să răspundă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

O să îl rog pe domnul secretar de stat să răspundă în scris la aceste întrebări.

Mergem mai departe pe ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 (L482/20.11.2017).

Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative. Doamna senator Doina Silistru.

Nu, nu sunteți inițiator?

Este inițiator domnul Boroianu Aurel Robert.

În aceste condiții, nefiind prezent, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa legislativă implică corelarea reglementărilor din cuprinsul Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, prin modificări succesive, dispozițiile prevăzute la art. 29[1] au fost preluate în textul art. 29[3] , ca urmare a modificării intervenite prin Legea nr. 133/2017 privind modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Sub aspectul tehnicii legislative, precizăm faptul că, având în vedere dispozițiile art. 16 din Legea nr. 24/2002 referitoare la amendarea paralelismelor legislative, apreciem că aceste dispoziții sunt incidente în cazul de față și, pe cale de consecință, paralelismele urmează a fi înlăturate prin abrogare.

Guvernul susține propunerea legislativă în forma prezentată.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului. Doamna președinte de comisie Doina Silistru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru abrogarea art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

Deși este o inițiativă a unui coleg de la PNL, este o inițiativă pertinentă, având în vedere că este vorba de o dublă reglementare.

Comisia pentru agricultură, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă. Lege organică. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului? Da. Domnul senator Vela. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Domnule președinte,

Stimați colegi, este o intervenție pe tema raportului comisiei, nu pe inițiativă.

A spus doamna președinte: „Deși este o inițiativă de la PNL, este o inițiativă pertinentă.”

Așa ați spus, căutați pe stenogramă.

Cred că este bine să-i tratăm cu respect, cu prietenie, cu bunăvoire pe toți colegii din Parlament, pentru că fiecare dintre noi, indiferent de la ce partid suntem, indiferent dacă suntem în opoziție sau la putere, toți avem datoria, calitatea să facem, să propunem inițiative pertinente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Doamna senator Silistru. Microfonul central.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu știu ce a înțeles domnul Vela, dar eu am lăudat inițiativa și oricând este o inițiativă bună... Și vedeți că și ieri, de la PNL, prin Comisia pentru agricultură a trecut o propunere a unei doamne deputat, care a fost acceptată. Deci, întotdeauna când este o inițiativă bună, noi o adoptăm, chiar dacă este de la colegi din opoziție. Chiar nu am înțeles intervenția dumneavoastră.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu mai sunt.

Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul va fi dat în ziua de luni, potrivit programului.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind trecerea orașului Căzănești la rangul de comună și pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița (L183/19.06.2017).

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu**

**:**

Procedură.

Da, pe procedură, doamna senator Lavinia Craioveanu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma discuțiilor pe care le-am avut cu președintele acestei comisii, ne-a spus că au apărut elemente noi și că dorește să rediscute în cadrul comisiei această inițiativă legislativă.

Prin urmare, vă propun retrimiterea la comisie, termen – o săptămână.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Presadă, dacă... ați vrut să interveniți pe acest subiect?

Și USR solicită retrimiterea la comisie a raportului de respingere întocmit de Comisia de administrație publică.

Cred că trebuie să reflectăm în plus, să analizăm noi elemente despre acest caz al Căzăneștiului și să decidem dacă într-adevăr Căzăneștiul este comună sau oraș. S-ar putea să ne fi scăpat niște lucruri din vedere. Cred că suntem datori oamenilor din Căzănești cu o reevaluare a dosarului lor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ionașcu. Domnule senator Ionașcu, ați ridicat mâna. Dacă mai doriți să interveniți, microfonul 1. Vă rog. Microfonul central, dacă doriți central. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Niște elemente noi pentru Comisia de administrație publică locală, mai ales că de acolo vin, din județul Ialomița.

Stimați colegi, suveranitatea națională aparține poporului român, care...

Domnule senator, rugămintea, dacă susțineți retrimiterea sau nu la comisie...

Fără nicio discuție...

...că, altfel, discuția nu face decât să ne consume din timp.

Susțin lucrul acesta. Voiam să ofer niște elemente...

Le puteți oferi în comisie; nu facem dezbateri generale, nu facem ședință de comisie.

Bine, vă mulțumesc...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, vă supun aprobării propunerea de retrimitere la comisie.

Ca urmare, trecem la punctul următor, dar nu înainte de a vă preciza că în balconul Senatului sunt prezenți elevi de la Liceul Tehnologic Petrol din municipiul Moreni, județul Dâmbovița, la invitația domnului senator Iancu Caracota.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (L373/25.09.2017).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Vă rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 215, în sensul instituirii obligației autorităților administrației publice locale de a asigura un număr minim de locuri destinat reprezentanților societății civile.

Considerăm că prevederile actuale din actele normative sunt suficiente, ședințele de consiliu local fiind publice, cetățenii pot participa, și vă propunem ca... raport de respingere, conform comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În ședința din 17 octombrie 2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului? Doamna senator Presadă. Vă rog. Microfonul 2.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Doamna secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale are dreptate, legea spune că ședințele consiliilor locale și consiliilor județene sunt publice și că cetățenii pot participa la aceste ședințe.

În fapt, cetățenii nu pot participa la aceste ședințe, așa cum am văzut în nenumărate rânduri, mai ales la București. De câțiva ani, în ședința de Consiliu General al Municipiului București cetățenii nu au acces. A început această tradiție domnul Oprescu, o duce mai departe doamna Firea. Este trist. Și este trist că am ajuns să reglementăm un număr de locuri în sălile de consiliu și consilii..., consilii județene și consilii locale pentru cetățeni.

Considerăm că această propunere trebuie adoptată tocmai pentru a preîntâmpina situații ca cele de la București, unde, în fapt, ar fi locuri în sala de ședință pentru cetățeni, ele fiind ocupate de către angajați din primărie sau alte persoane dezirabile celor aflați la putere.

Propunerea pe care o avem aici de analizat și de votat, în ultimă instanță, este una de bun-simț: introduce un număr minim de locuri pentru cetățeni în sălile de consilii, în funcție de mărimea localității. Sigur, veți spune că unele primării nu au loc în sala de ședințe. Dar, pentru că vorbim de primărie și consiliu local, acestea au obligația, pentru cetățenii pe care-i servesc și care i-au ales, să găsească acea sală cu numărul minim de locuri necesar astfel încât cetățenii să poată participa efectiv la aceste ședințe.

Aș vrea să cred că avem maturitatea necesară să apreciem că această propunere vine în sprijinul cetățenilor, vine tocmai ca să arate că puterea, de orice fel ar fi ea, a ajuns acolo cu sprijinul cetățenilor și că trebuie să servească cetățeanul, iar, pentru asta, el trebuie să aibă acces la procesul decizional și să fie acolo, în sala de ședințe de consiliu local.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu Dorin Valeriu, microfonul 2. Vă rog, domnule senator.

Am ascultat și pledoaria colegilor de la USR, am văzut și proiectul de lege, ideea este, într-un fel, nobilă, numai că nu poate fi pusă în practică în asemenea modalitate. Este real faptul că la ședințele de consilii locale și consilii județene, deși există dreptul cetățeanului de a participa nestingherit la aceste ședințe, prin efectul Legii nr. 215, în realitate lucrurile nu stau așa, în sensul că fie accesul este limitat, fie inexistent, prin diverse decizii de politică internă ale anumitor instituții. Din această perspectivă, nu avem de ce să reglementăm un număr minim de locuri, ci va trebui să reglementăm efectiv și să controlăm modul în care se pune în aplicare dreptul cetățeanului, în sensul că ar trebui reglementate o sancțiune și modul în care se poate face sesizarea din partea cetățenilor pentru că nu li s-a respectat acest drept.

De aceea, proiectul de lege poate că ar mai fi trebuit să fie dezbătut și modificat în acest sens, nu neapărat respins. Putea fi amendat și putea fi reașezat față de ceea ce am respectat până acum ca principiu în Legea nr. 215 și ceea ce avem.

Din această perspectivă, eu v-aș propune să retrimitem acest proiect la comisie, pentru a nu-l respinge, pentru a-l discuta din nou și pentru a-l amenda, pentru că, într-adevăr, realitatea ne arată că, deși avem o lege, ea nu este suficient de bine respectată și pusă în aplicare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Retrimitere la comisie două săptămâni, pentru a fi discutată. Vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am înțeles. O să supun aprobării propunerea dumneavoastră.

abținere, propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

O invit la cuvânt pe doamna senator Lavinia Craioveanu.

Întrucât reglementările legale în vigoare permit accesul oricărei persoane care dorește să participe la ședințele consiliului local, acestea având un caracter public, nu putem să reglementăm printr-o altă lege același lucru, mai mult decât atât, să o transformăm și în contravenție.

Prin urmare, Grupul PSD nu va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Cseke Attila.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, e de discutat dacă în Parlament trebuie să adoptăm sau să dezbatem un proiect legislativ care să privească o chestiune atât de tehnică. Pentru că această chestiune este o problemă, până la urmă, tehnică și care ar trebui rezolvată la nivelul autorităților administrației publice locale. Dar, evident, se poate legifera și despre acest lucru, dacă se dorește și există majoritate.

Problema noastră principală este una de redactare a acestui text, așa cum este redactat. Autoritate publică locală înseamnă și putere executivă, adică primărie, și înseamnă și consiliu local, adică puterea deliberativă. Atâta timp cât acest lucru nu este clar stabilit și nu se înțelege din textul legislativ, până la urmă, dacă consiliul local, respectiv consiliul județean, în plenul lui, sau primăria trebuie să facă acest lucru, în forma actuală, așa cum este, el nu poate fi adoptat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

În aceste condiții, vă precizez că declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Vot, luni, conform programului stabilit. Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice (L469/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Domnul senator Dircă..., Dircă George Edward. Vă rog. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Uniunea Salvați România propune prin acest proiect legislativ transparentizarea cheltuirii banilor publici, prin interzicerea atribuirii contractelor de achiziție publică în cadrul procedurii simplificate către operatorii economici emitenți de acțiuni la purtător.

Directiva Comisiei Europene privind achizițiile publice permite statelor membre ca, în cazuri excepționale, să impună anumite criterii pentru eficientizarea și eliminarea oricăror posibilități de fraudare a cheltuirii fondurilor publice prin firmele de casă ale unor baroni locali.

Un exemplu elocvent în acest sens este societatea Teldrum, controlată de Liviu Dragnea prin interpuși, care, deși a primit din partea statului peste 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani, azi se află în insolvență, societate care și-a vândut toate bunurile imobile deținute fiului lui Liviu Dragnea, la prețuri mult subevaluate. Astfel de situații, în care beneficiarii fondurilor publice sunt necunoscuți, nu trebuie să mai existe.

Vă rugăm să votați împotriva raportului de respingere. Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc, domnule senator.

N-am văzut această argumentație în expunerea de motive a propunerii legislative.

Dar trecem peste acest subiect și dăm cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul secretar de stat György, da? Vă rog.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ministerul Finanțelor Publice, pe baza analizelor realizate de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, nu susține inițiativa legislativă, întrucât modificările și interdicțiile propuse excedează prevederilor directivei europene ce reglementează domeniul achizițiilor publice, existând riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului Viorel Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital; raport comun cu Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere, având în vedere că acțiunile la purtător sunt reglementate de Legea societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Domnul senator Bădulescu. Microfonul 2, vă rog.

Proiectul este similar cu alte proiecte depuse de aceiași inițiatori, despre care am discutat și săptămâna trecută, iar opinia Grupului PMP nu s-a schimbat, întrucât noi vedem, din punct de vedere juridic, necesitatea, dacă discutăm de desființarea unor forme de societăți comerciale, necesitatea modificării Legii nr. 31 privind societățile comerciale și a unor eventuale modificări în Codul civil.

A modifica o legislație derivată, secundară în momentul de față ar însemna să operăm ca și... în mod discriminatoriu față de un tip de societate comercială care până la acest moment a fost reglementată în mod legal.

Nu are importanță..., nu putem să pedepsim toate societățile comerciale din România de acest tip doar de dragul sau pe idea faptului că în spatele unei societăți comerciale ar putea fi o anumită persoană publică. Deși principiul pe care a fost gândită legea este corect, modul de punere în practică în inițiativă nu respectă din punct de vedere juridic... Dacă vreți, suntem de acord cu idea, dar nu putem accepta forma juridică sub care a fost pusă această lege.

Motiv pentru care cred că soluția cea mai indicată ar fi, poate, retrimiterea la comisie, propunere pe care v-o fac acum, pentru a putea discuta exact, pentru a nu fi respins acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, o să vă rog să-mi îngăduiți să... Da?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Mihail, senatorul Mihail.

Domnul senator Mihail. Vă rog.

## Foarte scurt.

Antevorbitorul meu s-a referit la o pedeapsă pentru acele societăți comerciale. Cred că trebuie să subliniem că nu e vorba de o pedeapsă propusă, este vorba de transparentizare și de a le face să fie transparente în activitățile pe care le întreprind. În niciun caz nu e vorba de o pedeapsă. Există modalități prin care pot să se conformeze, dacă într-adevăr vor să lucreze cu statul. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, o să vă rog să-mi îngăduiți să am eu o intervenție pe acest subiect.

Propunerea legislativă despre care vorbim este una care a mai fost discutată în urmă cu două săptămâni în cadrul Senatului României. Am dat atunci câteva explicații. Am să insist astăzi pe câteva chestiuni de natură tehnică, juridică, profesională și mai puțin pe chestiuni care sunt, în bună parte, declarații politice.

În primul rând, problema societăților cu acțiuni la purtător se pune doar pentru o anumită categorie de societăți. Este vorba de cele care sunt deținute public sau cele care sunt definite de legislația privind valorile mobiliare ca fiind „societăți deschise”. În rest, toate societățile reglementate de Legea nr. 31/1990 sunt societăți care au acționariat sau asociați la vedere.

În al doilea rând, istoric, Codul comercial român de la 1887 reglementa societatea anonimă pe acțiuni, Codul comercial din 1938, Codul lui Carol al II-lea, care nu a intrat în vigoare niciodată, dar a fost considerat avansat pentru vremea respectivă, reglementa, de asemenea, societățile pe acțiuni.

În al treilea rând, Legea nr. 31/1990, care a suferit modificări și completări importante în cei 27 de ani de aplicare, reglementează foarte limpede tipurile de acțiuni care pot fi deținute de societățile comerciale: acțiuni nominative, acțiuni la purtător, acțiuni preferențiale cu drept de dividend prioritar.

Câteva trimiteri la textele normative în cauză, precizând de la început că Legea nr. 31 este pe acquis-ul comunitar, ea a transpus toate directivele europene incidente în materie.

Art. 91 din Legea nr. 31/1990 prevede că în societatea pe acțiuni capitalul social este reprezentat prin acțiuni emise de societate, care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător. Acțiunile nominative pot fi convertite în acțiuni la purtător și invers prin hotărâre a adunării generale extraordinare, în condițiile art. 115 din lege. Dreptul de proprietate asupra acțiunilor se transferă prin simpla tradițiune a acestora, dacă sunt acțiuni la purtător.

Art. 49 din Legea nr. 98/2016, care trebuie avut în vedere – și lucrul acesta este adus în atenția noastră și de Consiliul Legislativ –, prevede că autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională. Iar art. 53 din același act normativ prevede că orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară.

Numai puțin, domnule senator.

Care sunt soluțiile? V-am spus și data trecută, vă spun și astăzi: avem 111 din Legea nr. 31, cu art. 67 din același act normativ și art. 123 din Legea nr. 31. Ce ne spun cele două texte, ca să nu le mai dau citire:

Unu. Acționarii care dețin acțiuni la purtător au obligația să-și depună acțiunile cu cinci zile înainte de ținerea oricărei adunări generale. Ca urmare, putem să stabilim oricând cine sunt acționarii unei societăți, indiferent cum se numește ea; cele cinci zile se depun... deci înainte de ținerea adunării generale și obligația este ca încă cinci zile după să fie menținute la societate.

Și al doilea lucru care trebuie spus foarte clar: dividendele se distribuie acționarilor care sunt înscriși în evidențe la data de referință stabilită de adunarea generală.

De asemenea, vreau să vin și eu să susțin opinia exprimată aici de domnul senator Bădulescu, pentru că fondul problemei este altul.

În primul rând, trebuie să modificăm Legea nr. 31/1990, care e dreptul comun în materie de societăți comerciale, și nu legislația care privește achizițiile publice.

În al doilea rând, trebuie să modificăm Codul civil și cred că trebuie să reintroducem în Codul civil și în Legea nr. 31 noțiunile de „societate comercială” și „contract comercial”, care, nejustificat, au fost scoase din legislația internă prin legea de punere în aplicare a Codului civil.

Și, în al treilea rând, cred și astăzi că trebuie să ne propunem să adoptăm un cod comercial, pentru că raporturile juridice comerciale sunt cu o anumită specificitate față de raporturile civile, în sens larg. De aceea, eu cred că un efort pe care ar trebui să-l facem este acela de a face un cod comercial în care să reglementăm noțiunile acestea de „întreprindere comercială”, de „profesionist” și, de asemenea, să reglementăm obligațiile comerciale în ceea ce înseamnă specificul lor, procedura de insolvență și procedurile premergătoare insolvenței. Și la fel de important este faptul că sunt dezbateri, într-adevăr, în Parlamentul European pe materia societăților cu acțiuni la purtător. În măsura în care va exista o directivă, cu ocazia acestor modificări să transpunem această directivă în dreptul intern!

Dacă mai sunt alte discuții pe marginea acestui proiect? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Mergem la punctul 6...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Radu Mihai Mihail.

Domnule senator Mihail, vă rog, dacă e vorba de explicația votului. Microfonul 2.

USR a votat pentru principiul transparenței. Și am înțeles că..., din luările de cuvânt pe care le-am auzit, că singurele motive pentru care majoritatea nu a votat această lege sunt motive legate de tehnica legislativă, așa că așteptăm cu interes ca PSD să voteze pentru modificarea Legii nr. 31 a societăților comerciale în acest sens, al transparenței. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Mergem la punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii (L467/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc.

Inițiatorii? Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Attila György.

Vă rog.

Mulțumesc.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține nici de această dată inițiativa legislativă, întrucât din analiza ANAP rezultă

că propunerile de modificări excedează prevederilor directivei europene care reglementează domeniul concesiunilor de servicii și lucrări, existând riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș...

Membrii celor...

...pentru raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă rog, domnule senator.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări din partea senatorilor, luări de cuvânt pe tema în dezbatere?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Se solicită listă de vot.

Mergem la punctul 7, Proiectul de lege privind participarea României la majorarea de capital al Băncii Internaționale de Investiții (L500/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului.

Domnul secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice György Attila. Vă rog.

Mulțumesc.

Prezentul act normativ are în vedere participarea României la majorarea de capital al Băncii Internaționale de Investiții cu suma de 4 milioane de euro, astfel încât cota României să crească de la 5,9% la 7,17%.

Vă rugăm să fiți de acord cu acest proiect de act normativ. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Viorel Arcaș.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt din partea senatorilor întrebări? Luări de cuvânt pe marginea proiectului?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 8, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (L497/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul secretar de stat György Attila, Ministerul Finanțelor Publice.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune introducerea unei excepții privind documentele justificative prezentate la momentul plății, în sensul nesolicitării documentației standard în cazul plăților fără numerar.

Vă rugăm să fiți de acord cu această inițiativă. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Viorel Arcaș, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia economică, industrii și servicii a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social, la fel, aviz favorabil. Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului? Nu avem.

Scuzați-mă!

Domnul senator Lupu Victorel. Microfonul 4.

Reglementarea aceasta, care dă posibilitatea persoanelor fizice autorizate, persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali să transfere sume în contul persoanelor fizice prin instrumentele de plată cu acces la distanță, cred că va fi foarte bine primită de cei în cauză și, de asemenea, cred că constituie o acțiune de debirocratizare, lucru care, sigur, nu cred că va împiedica pe cineva să dea un vot pozitiv reglementării.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal în sensul abilitării consiliilor locale să poată hotărî scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri pentru clădirile de tip sală polivalentă–sală de sport aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale (L413/30.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii. Nu avem.

Ca urmare, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune acordarea drepturilor consiliilor locale de a aproba scutiri sau reduceri pentru taxele locale pe clădiri și pe teren datorate unității administrativ-teritoriale de către operatorii concesionari ai sălilor polivalente.

Guvernul nu susține introducerea acestei scutiri în Codul fiscal.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul Arcaș Viorel. Vă rog.

Membrii comisiei au reanalizat propunerea legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului, iar, în urma votului exprimat, aceasta nu a întrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenți necesară pentru un raport de admitere.

În consecință, comisia a hotărât să adopte raport suplimentar de respingere.

Mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da.

Domnule senator Tánczos Barna, microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vorbim de același lucru a nu știu câta oară. Vorbim de acele investiții care s-au realizat din fonduri publice. Dar administrarea acestor baze sportive, pentru că ar trebui să vorbim în general despre bazele sportive, reprezintă o activitate care nu mai este una strict de management public. Aceste baze sportive, în anumite situații, oferă spațiu atât pentru activități sportive, cât și pentru activități economice.

Într-adevăr, unii au pus problema ajutorului de stat în cazul în care aceste facilități intră pe piața liberă, oferind la anumite prețuri, poate subvenționate, servicii de găzduire pentru anumite evenimente.

Sunt convins de faptul că managementul eficient al acestor baze sportive, indiferent dacă vorbim de săli polivalente, indiferent dacă vorbim de săli de sport, bazine de înot, patinoare, alte facilități sportive, managementul profesionist se poate realiza doar în cazul în care ele ajung la un operator economic deținut de primărie și, în cazul acesta, din păcate, legislația actuală pune într-o situație defavorabilă administratorul acestei baze sportive, obligându-l să plătească impozit. Valoarea acestor baze sportive este imensă. Vorbim de milioane de euro, de sute de mii de euro, în cazul... Da, chiar și în cazul celor mai mici facilități, vorbim de milioane de euro. Impozitul este o povară care nu poate fi suportată în cazul în care facilitățile respective oferă posibilitatea desfășurării activităților sportive.

Ceea ce propune proiectul de lege este o chestiune similară cu un proiect depus de UDMR anul trecut: ca, în cazul în care administrarea bazelor iese din sfera directă a primăriei și nu se mai face printr-o direcție internă sau un serviciu intern al primăriei, ci printr-o societate înființată de primărie, de exemplu, impozitul să nu mai fie... sau să existe posibilitatea autorității locale să acorde o scutire. Legea nu scutește implicit nicio bază sportivă de plata impozitului în acest caz, ci oferă autorității publice locale ca, de la caz la caz, să aprobe o scutire de impozit pe clădire și pe teren.

Legea ar trebui completată cu bazinele de înot, cu patinoarele, cu celelalte facilități sportive, dar, în sine, principiul este corect, motiv pentru care noi susținem această inițiativă legislativă; poate chiar ar fi nevoie de o dezbatere mult mai amplă.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte...?

Da. Domnul senator Bădulescu Dorin. Microfonul 2.

De foarte mult timp discutăm despre autonomie locală. Acum suntem puși în fața faptului... Prin acest proiect de lege suntem puși în fața faptului să dăm mai multă autonomie consiliilor locale, unităților administrativ-teritoriale, în sensul de a putea, de la caz la caz, să acorde scutiri de taxe și impozite pentru aceste bunuri care sunt menționate în cuprinsul proiectului de lege. Principiul este extrem de corect. Nu văd care ar fi problema din punctul de vedere al Ministerul Finanțelor, pentru că, oricum, rămânând în administrația unităților administrativ-teritoriale, aceste impozite nu sunt achitate.

Deci nu există niciun fel de pierdere la buget, așa cum s-a invocat de reprezentantul Guvernului. Și așa foarte multe din aceste baze sunt administrate așa cum sunt și nu există posibilitatea încasării taxelor, iar, în măsura în care nu sunt administrate eficient printr-o societate, printr-un management eficient, chiar în cadrul unor societăți comerciale ale primăriei, atunci avem de-a face cu o problemă pe care putem acum să o tranșăm și să rezolvăm problema printr-un vot pozitiv asupra acestui proiect de lege.

Evident, proiectul de lege merită anumite îmbunătățiri, dar, în principiu, este corect gândit și, atunci, Grupul PMP va vota pentru proiectul de lege și împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte opinii pe marginea proiectului? Domnul senator Marcel Vela.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui proiect susținut de aproape toate partidele, ceea ce înseamnă că există o problemă în acest domeniu, și problema pe care o încearcă toți primarii, indiferent de culoare politică, este aceea de a se confrunta cu problemele financiare și cu dorințele comunității.

Fiecare comunitate dorește să fie reprezentată de sportivi, care sunt ambasadorii județului, ai comunității în diferite domenii. Așa cum știți, și în fotbal, și în volei există cluburi în România, în prima ligă, susținute doar de autoritățile locale, pentru că problema în România este mult mai adâncă, sportul, în general, nu este susținut, nu este încurajat în a fi gestionat, manageriat de investitori din zona privată.

Și această dorință de a fi reprezentată o comunitate în plan sportiv o susțin doar consiliul local, consiliul județean, primarul și cei care au o responsabilitate față de tinerele generații de a se afirma în sport.

Consecința acestei situații neclare, confuze duce, așa cum știm cu toții, la un nivel scăzut al sportului la nivel național. Dacă faceți o analiză a ultimilor ani în care România a fost reprezentată în competiții internaționale, o să vedeți că în Uniunea Europeană suntem pe ultimele locuri.

Acest pas de a ajuta comunitățile locale toți reprezentanții partidelor politice aflați în Senat, prin a acorda o măsură, o facilitate de a nu cheltui bani de la buget și pentru a plăti aceste impozite, este bine-venit.

Așadar, Partidul Național Liberal susține această inițiativă și cred că împreună putem face un bine comunităților noastre.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Mihail Radu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Sălile polivalente sunt active extrem de importante pentru comunități și pot avea un rol foarte important în dezvoltarea acestora. Este adevărat că managementul performant este absolut necesar în gestionarea oricărui bun pe care comunitatea trebuie să-l exploateze, însă considerăm că e necesar să dăm cât de multe instrumente putem acestei comunități pentru a putea să ofere activități utile comunității.

În concluzie, vom susține și noi, Grupul USR, această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Matei Constantin. Microfonul nr. 3, domnule senator.

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu mare atenție intervențiile colegilor mei și văd că am mers într-o direcție, una foarte bună... aceea de a vorbi despre management sportiv. Dar, când vorbim despre un management sportiv de calitate, nu cred că trebuie să ne rezumăm la ceea ce înseamnă scutirea de impozite a unei săli polivalente, pentru că într-un management sportiv trebuie să luăm în considerare trei lucruri esențiale:

1. Cum reușim să dezvoltăm sportul de masă?

2. Cum reușim să promovăm sportul de performanță?

3. Și cum reușim să ne menținem la un nivel foarte înalt

când vorbim despre sportul de înaltă performanță?

Ascultam cu mare atenție intervenția colegului meu care spunea că România, din punctul de vedere al sportului de performanță și înaltă performanță, la nivelul Uniunii Europene se află undeva pe un loc foarte inferior. Nu știu unde este statistica dumnealui, însă eu știu că România are ambasadori excepționali când vorbim despre sport și rezultatele sportive de înaltă performanță cred că le cunoaștem și noi.

Ba, mai mult de atâta, cred că, dacă vom aproba acest proiect de lege, vom fi nevoiți din nou ca, după o săptămână, două sau chiar trei, să-l modificăm din nou.

Propunerea mea pentru dumneavoastră este ca, din nou, să reușim împreună să facem un proiect legislativ în care să vorbim de scutiri de impozite nu numai pentru săli polivalente, ci și pentru grădinițe, dacă vreți, că sunt și ele la fel de importante, precum și pentru spitale, precum și pentru școli, pentru că și din școli... să știți că de acolo provin baza și resursa umană pentru ceea ce înseamnă sportul de performanță și sportul de înaltă performanță.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții... Rugămintea, scurt și la obiect. Eu am dat cuvântul reprezentanților fiecărui grup parlamentar.

Domnul Coliban.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu pot să aud despre performanță sportivă vorbindu-se de la microfonul Senatului și să nu intervin. Pentru mine, intervenția anterioară a sunat ca un raport din statul paralel, unul în care România are performanță sportivă și e pe înalte culmi de civilizație și progres.

Vă reamintesc că la ultima olimpiada de vară, acolo unde în 1984 eram locul 4 la națiuni, noi am fost acum sub poziția 60 și că infrastructura de care dispunem este una la pământ. Puteți vorbi aproape toate sporturile de treaba asta, iar orice măsură care vine să ajute sportul și să ajute autoritățile locale să opereze și să facă management pe bazele sportive considerăm că este una bine-venită.

Deci haideți să nu vorbim ipocrit despre performanță, cu un program de guvernare cu 1% către sport, când vedem care sunt banii care se alocă. De fapt, sunt total diferiți de această sumă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Lavinia Craioveanu, ultima luare de cuvânt pe această temă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Vreau să fac o precizare – că, la momentul actual, conform legislației în vigoare, nu se datorează impozit sau taxă pe clădiri aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice sau agrement.

Or, acordarea de facilități pentru persoanele care concesionează, închiriază sau sunt titularii dreptului de administrare sau de folosință asupra încăperilor folosite pentru astfel de activități ar diminua veniturile autorităților administrațiilor publice locale, și așa insuficiente, necunoscând impactul financiar.

Cred că este mai bine să nu ne pripim și să așteptăm inițiativa Guvernului, așa cum domnul ministru de finanțe a promis în comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Stimați colegi, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, în unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt întrebări, luări de cuvânt pe marginea propunerii?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată (L469/5.09.2016).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat de la Ministerul Justiției, Sofia Mariana Moț...

Nu este.

Vă rog. Microfonul 10, doamnă secretar de stat.

Ca urmare, și propunerea legislativă este respinsă.

Mergem la punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene (L526/11.12.2017).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat György Attila, pentru prezentare.

Vă rog.

## Mulțumesc.

În proiectul de act normativ se reglementează posibilitatea de a utiliza veniturile încasate din dobânzile acumulate la fondurile ex-ISPA pentru compensarea unor cheltuieli neeligibile stabilite prin acte emise de autoritatea de management ex-ISPA și care revin în sarcina beneficiarilor de proiecte.

Vă rugăm să fiți de acord cu această inițiativă guvernamentală.

Mulțumesc.

## **Doamna Diana Severin** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea dispozițiilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, intervenția legislativă vizând următoarele aspecte:

– modificarea art. 66 din lege, în sensul extinderii imunității penale a judecătorilor Curții Constituționale, astfel încât aceștia să nu poată fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale.

– abrogarea alin. (3) al art. 68, în sensul eliminării posibilităților unui judecător numit pentru un mandat cu o durată mai mică de 3 ani să poată fi numit la reînnoirea Curții Constituționale pentru un mandat complet de 9 ani.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Cazanciuc Robert, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, o precizare. Mai întâi, ceea ce a spus doamna secretar de stat se referă la punctul 12 de pe ordinea de zi, nu la punctul 11. Noi azi avem spre dezbatere trei puncte referitoare la Curtea Constituțională.

Primul dintre ele, inițiativa unui coleg deputat, se referă la cvorumul de ședință, și anume propune modificarea art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru punerea în acord cu art. 67 și 76 din Constituția României și Decizia nr. 989/2008 a Curții Constituționale.

Potrivit celor reținute în această decizie, adoptarea legilor ordinare și a hotărârilor celor două Camere se face cu votul majorității membrilor prezenți în fiecare Cameră, în condițiile în care numărul acestora se ridică la cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor fiecărei Camere, în condițiile respectării cvorumului legal de adoptare prevăzut de art. 67 din Constituție.

Comisia juridică a adoptat un raport de admitere, cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt întrebări adresate inițiatorilor sau luări de poziție pe marginea acestui proiect?

Da.

Doamna senator Pauliuc Nicoleta. Vă rog. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi, Partidul Național Liberal va vota astăzi „pentru”. Propunerea legislativă de astăzi a domnului deputat PSD Eugen Nicolicea de punere în acord a Legii nr. 47/19 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu deciziile aceleiași Curți demonstrează, de fapt, duplicitatea actualei puteri. Când punerea de acord se face pe o cauză justă, cum este cea de față, nu mai e nevoie nici de comisii speciale și nici de alte declarații.

Deci PNL va vota pentru acest proiect de lege și va susține orice demers al oricărei formațiuni politice pentru o justiție puternică și independentă.

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Nu. Iertați-mă! Procedură. Domnule Șerban Nicolae, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am mai făcut-o și săptămâna trecută, la propunerea unui alt lider de grup. Vă rog să fiți de acord... Solicit plenului Senatului să votăm astăzi proiectele de lege care privesc Curtea Constituțională. Ele stau de foarte multă vreme pe rolul Parlamentului.

De altfel, așa cum a menționat și doamna senator Pauliuc puțin mai devreme, acest proiect legislativ privește corectarea unei chestiuni care a fost reglementată în Regulamentul Senatului. La Cameră s-a notat același lucru, a rămas doar restantă Legea Curții Constituționale; este vorba despre cvorumul de vot la alegerea judecătorilor desemnați de Senat, respectiv de Camera Deputaților.

De aceea, vă rog să fiți de acord, fiind legi organice și care nu cred că ridică probleme de partizanat politic, să votăm astăzi votul final și pe propunerile legislative, și pe raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Pentru că avem această propunere, trebuie să o

Ca urmare, propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Raportul cu amendamente am să-l

Ca urmare,

Listă la... Și la punctul 8 solicitați listă.

La punctul 8 și punctul 11, listă pentru grupurile parlamentare.

## **Domnul George Edward Dircă**

**:**

Motivarea votului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mergem la punctul 12 al ordinii de zi. Avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea....

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Scuze, Wiener.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Ce este? ## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

A ridicat mâna Wiener.

Domnule senator, cu titlu de excepție, o să vă rog să nu mă întrerupeți... să nu mă mai... Acum vă dau cuvântul, dar vă rog să nu mai întrerupeți în momentul când am trecut la următorul punct.

Nu, solicitarea de motivare a votului era făcută imediat după vot, nu am întrerupt nimic.

Dacă nu am observat eu, îmi cer scuze. Vă rog.

Grupul USR a votat împotriva acestei legi.

Considerăm că, dincolo de orice raționament juridic, care poate să fie valid sau discutabil, oportunitatea scăderii numărului de oameni care legitimează în Senat, respectiv în Camera Deputaților un judecător la Curtea Constituțională poate reprezenta o scădere a legitimității unei instituții care a devenit arbitru într-o democrație din ce în ce mai convulsivă în România.

De aceea, Grupul USR, repet, a votat „împotrivă”.

În regulă. Doamna senator Pauliuc, pe același subiect. Rugămintea – scurt și la obiect.

Scurt. Scurt și la obiect, da.

La punctul 11, da, PNL a votat pentru adoptarea acestui proiect legislativ, dar, domnule președinte și stimați colegi, atragem atenția că, prin modificarea art. 68 paragraful 2 alin. (3), se va introduce în cuprinsul legii o vulnerabilitate de neconstituționalitate. Putem ajunge în situația aberantă în care însăși funcționarea Curții Constituționale să contravină prevederilor Constituției României. PNL nu crede că parcursul unui judecător de la Curtea Constituțională trebuie să aibă ca model președinția domnului Ion Iliescu, la care nu s-a luat în calcul mandatul incomplet.

Am înțeles. N-am înțeles la ce v-ați referit.

Ne-am referit la punctul 11, pentru că dumneavoastră ați spus că s-a votat deja punctul 11 și am ajuns la punctul 12.

Încă n-am intrat pe dezbateri generale, asta voiam să spun.

Ca urmare...

Am spus că am votat toate legile...

Revenim la punctul 12, Propunerea... N-am apucat nici măcar să prezint proiectul ca atare.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L76/18.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, Ministerul Justiției. Vă rog.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 47 din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Se propune modificarea art. 66 din lege, în sensul extinderii imunității penale a judecătorilor Curții Constituționale, astfel încât aceștia să nu poată fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului, la cererea ministrului justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte.

Se propunea în inițiativa legislativă abrogarea alin. (3) al art. 68, în sensul eliminării posibilității unui judecător numit pentru un mandat cu o durată mai mică de 3 ani... să poată fi reînnoit pentru un mandat complet de 9 ani.

Și o ultimă propunere din proiectul inițial era completarea art. 69 cu un nou alineat, respectiv alin. (4), în sensul introducerii opțiunii judecătorului Curții Constituționale ca, după expirarea mandatului, să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen.

Această propunere legislativă, în forma pe care am expus-o, este susținută de Guvern, însă, pe parcursul procesului legislativ, această formă a propunerii legislative a fost amendată, astfel încât, din punctul de vedere al Guvernului, apreciem că oportunitatea amendamentelor admise este la latitudinea Parlamentului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc Robert, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu rugămintea pentru persoana care este în rândul 4 și nu-i membră a Senatului să părăsească sala.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Vorbește la telefon.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vorbiți și la telefon. Pe rândul domnului Goțiu este o persoană care nu-i membră a Senatului, vorbește și la telefon. Rugămintea este să mergeți în afara sălii.

**Domnul George Edward Dircă**

**:**

Este inițiator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am înțeles.

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Nu este locul lui acolo.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Locul este altul, nu acolo. Vă rog frumos.

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Să treacă la inițiatori.

Atunci, să treacă la inițiatori. Deci rugămintea este...

Stimați colegi, rugămintea este să respectăm regulile de funcționare a Senatului, și nu altceva.

Da, domnule senator, vă rog, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că proiectul a fost prezentat de două ori de Guvern, n-o să insist asupra lui.

Comisia juridică a analizat propunerea și a hotărât să adopte un..., cu majoritate, un raport de admitere, cu amendamente admise.

Prin conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt luări de cuvânt pe marginea propunerii legislative?

Domnul senator Dircă.

Microfonul 2.

## Domnilor colegi,

Prin această lege urmează să creăm superimunități pentru o categorie de judecători, și anume pentru judecătorul constituțional, care devine aproape imposibil de reținut, de urmărit penal sau de arestat.

În acest moment, după ce vom vota această lege, pentru încuviințarea urmăririi penale a unui judecător al Curții Constituționale va fi nevoie de votul a șase dintre cei nouă membri.

În acest fel creăm o discriminare între judecătorii constituționali și magistrații de drept comun, care să ne reamintim că, în ultima perioadă, sunt supuși unui asediu prin modificările aduse legilor justiției, nr. 303, 304 și 317.

Pe de altă parte, vă rog să aveți în vedere că judecătorul constituțional trimis în judecată – chiar așa, aproape imposibil în această situație – va putea să facă parte din complet, în schimb un judecător de drept comun este suspendat de drept.

Apreciem că această discriminare nu trebuie să existe și judecătorii trebuie tratați în același fel.

Pe de altă parte, o altă curiozitate a acestei legi cu care nu suntem de acord este faptul că un judecător ce a fost numit pentru continuarea unui mandat poate obține un nou mandat.

În situația ipotetică în care un judecător al Curții Constituționale încetează din viață la numai o zi după ce a fost numit în acea funcție și este numită o altă persoană în locul lui, vom ajunge în situația în care unul dintre judecători poate avea două mandate consecutive, deși Constituția interzice acest lucru.

Vă rog să reflectați cu atenție și să respingeți această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative, așa cum am aprobat ceva mai devreme.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Cu două voturi pentru, 93 de voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul, cu amendamente, a fost respins.

Da, iertați-mă!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Vlad Alexandrescu.

Domnul Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul senatorilor USR a votat împotriva acestei legi, care este o încercare a majorității parlamentare de a-i cumpăra pe judecătorii Curții Constituționale.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumim.

Mergem la punctul 13, Propunerea legislativă pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 9, Justiția, al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, conform Legii de ratificare nr. 282/2007 (L558/4.11.2013).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Cseke.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aș face o propunere de procedură și ca inițiator, dar mai ales ca lider al Grupului UDMR. Având în vedere că suntem în Camera decizională, nu suntem legați de un termen și sunt și elemente noi legate de acest proiect legislativ, aș face propunerea să aprobați retrimiterea la comisie pentru patru săptămâni a acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Vă

Mergem la punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L155/2.04.2012).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Petru Andea, secretar de stat, Ministerul Educației Naționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această lege, întrucât ea ține să precizeze faptul că prin „personal didactic” se înțelege personal didactic și didactic auxiliar. Or, Ordonanța nr. 49 din 2014 a rezolvat această problemă, stabilind clar că prin „personal didactic” se înțeleg ambele categorii de personal.

Ca urmare, o precizare suplimentară în lege nu mai este necesară, chit că se referă la acordarea gradațiilor de merit. Deci nu susținem, pentru că este o dublă reglementare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul senator Liviu Pop. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 4 octombrie 2017, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că nu este necesară completarea alin. (1) al art. 264, deoarece art. 88 din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014.

Prin urmare, personalul didactic auxiliar beneficiază de prevederile art. 264 alin. (1).

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din... propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice; Senatul, Cameră decizională.

Votul va fi luni, conform programării. Derogare au primit doar cele trei proiecte care priveau... cele două proiecte care priveau Curtea Constituțională.

Punctul 16...

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

15, iertați-mă, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L367/18.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, da? Domnul senator...

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul senator Dănăilă Leon.

Introducerea acestor cursuri de prim ajutor în învățământul preuniversitar cred că este foarte benefică, prin faptul că duce la salvarea unor vieți de om prin învățarea unor tehnici care sunt destul de simple și pot fi aplicate în cazuri de diferite urgențe, cum ar fi: masajul cardiac, respirația gură la gură și mobilizarea..., imobilizarea unor facturi. Dacă nu se fac aceste manevre, individul respectiv poate muri sau poate căpăta complicații diferite.

Nenorocirea este că aceste manevre nu se învață nici în cadrul universităților de medicină. Acesta este un mare defect al învățământului, care privează viața unor oameni... adică aceste manevre, care sunt destul de simple, ar duce la salvarea unor vieți de om, așa încât propun să fie totuși votată această lege.

Mulțumim domnului senator Dănăilă, din partea inițiatorilor.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnule secretar de stat, vă rog.

Mulțumesc.

Deci, reținând argumentele în sprijinul acestei discipline, totuși vreau să precizez că Legea nr. 1/2011 stabilește un alt cadru prin care se introduc disciplinele în programa școlară.

Ca urmare, nu este o practică ca prin lege, la nivel de Parlament, să se introducă discipline în programa școlară. Se încalcă... Mă rog, este o imixtiune în Executiv, în atribuțiile Executivului.

Ca urmare, Guvernul nu susține acest proiect de lege și, în general, nu a susținut acele proiecte de lege care prevăd introducerea obligatorie a unor discipline în programa de învățământ, prin lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 4.10.2017, analizând propunerea legislativă și avizele primite, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, pe considerentul că planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului Educației Naționale și se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt luări de cuvânt pe marginea proiectului? Domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dezbaterea e foarte serioasă, foarte importantă și cred că trebuie tratată ca atare. Eu înțeleg – și e corectă observația secretarului de stat – că acest proiect de lege nu poate fi acceptat, susținut, din rațiuni însă formale, faptul că nu prin lege se stabilește programa respectivă, ci, în ultimă instanță, prin ordinul ministrului, în baza exercitării atribuțiilor departamentelor competente din minister.

Pe de altă parte, problema de fond rămâne și, practic, la nivel individual, eu aș face apelul ca ministerul să se uite foarte serios la conținutul acestei propuneri, astfel încât în interiorul instituției să se proceseze pentru anul școlar următor și să se găsească o modalitate concretă, respectând prevederile legii în vigoare, pentru ca această disciplină să apară și să fie tratată corespunzător.

Pot fi salvate foarte multe vieți și, din păcate, există o incultură foarte serioasă la nivelul societății românești în materia acordării primului ajutor, în situații... dincolo de superficialitatea științei că trebuie să punem mâinile și să apăsăm pe piept. Nu, nu așa se face, sunt chestiuni foarte serioase. Pot să vă spun că SMURD-ul în fiecare an organizează – și am avut curiozitatea să merg la așa ceva –, pentru cetățeni, pentru copii, pentru părinți... De exemplu, în parcul Kiseleff, anul trecut, au venit cu o întreagă chestiune auto de... un tir cu toată aparatura. Au fost făcute simulări – foarte mulți copii, foarte mulți părinți – și au fost extrem de utile chestiunile astea.

Am participat și eu, ca simplu cetățean, și vă spun că a fost extrem, extrem de util, oamenii au plecat altfel și copiii altfel decât au venit. Deci, pe fond, treaba trebuie tratată foarte serios.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. În comisie am dezbătut și am apreciat propunerea pe care grupul de senatori de la PNL a făcut-o.

Formal, într-adevăr, nu putem accepta. Este bine de știut că în curriculumul învățământului preuniversitar există o disciplină opțională care se numește „Educație pentru sănătate” și care are asemenea abordări. În continuare, noi am recomandat în comisie ministerului să introducă asemenea proceduri și în ceea ce numim îndeobște activitatea extracurriculară. Și, de aceea, vă adresez rugămintea ca în minister să aveți asemenea abordări. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Wiener Adrian. Microfonul 1 sau 2.

Vă rog, domnule senator.

Sigur, e incontestabilă necesitatea creșterii nivelului de cunoștințe în domeniul acordării ajutorului, primului ajutor, în cadrul populației. Este de dorit ca acest lucru să înceapă din băncile școlii. Marea problemă aici este a formatorilor, a celor care ar trebui să pună în operă, să zic, în clasele de curs, la copii, în clasele din școli acest lucru. Vă spun că s-au desfășurat în cursul anilor foarte multe astfel de inițiative care vin din zona voluntariatului, din zona organizării informale a cadrelor medicale.

Ca să instituționalizezi în toate școlile din România și să fie o practică unitară, în primul rând, cred că ar trebui pornit un proces de formare a celor care ar trebui să predea această disciplină sau în zona extracurriculară să se creeze interfețe cu SMURD, UPU SMURD, astfel încât să poată să fie predictibilă și instituționalizată întreagă această activitate.

Ca principiu, este bun. Problema este lipsa formatorilor, dincolo de formalismul legislativ, lipsa mare a formatorilor în România pentru această disciplină.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Botnariu.

Domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel. Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit cu mare interes pledoaria colegilor.

Eu aș porni de la un principiu mult mai practic. Haideți să reînființăm cabinetele medicale școlare și, apropo de formatori, pe cei care lucrează în aceste cabinete medicale școlare, care vor lucra, de fapt, să-i punem să-i instruiască și pe elevi. Și aceste cursuri, într-adevăr, ar trebui puse numai... în mod special la liceu, dacă se poate. Pentru că acolo gradul de percepție e mult mai mare, mult mai ridicat. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Matei Constantin Bogdan. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, în învățământul preuniversitar avem nevoie de asemenea cursuri de prim ajutor, și asta v-o spun în calitate de profesor de educație fizică, pentru că știm că avem nevoie acolo. Cred că o bună variantă ar fi ca de această problemă să se ocupe chiar profesorii de educație fizică. Pentru că, dacă vorbim de cine se va ocupa de această problemă, n-o să găsim formatorii pe care să-i aducem în unitățile școlare să se ocupe de asemenea problemă.

Și, după cum bine știți dumneavoastră, profesorii de educație fizică pot să facă ansamblu sportiv sau echipe sportive, separat de norma pe care o au sau chiar în norma lor de 18 ore. Cred că aici ar putea fi extins ca profesorii de educație fizică să poată să facă aceste cursuri de prim ajutor. Pentru că, altfel, vorbim de o nouă disciplină și, atunci, vorbim de o nouă încărcare a programei școlare, care, după cum bine știm – și astăzi vă vorbesc și în calitate de părinte –, este una destul de stufoasă. Și cred că va trebui să ne întrebăm dacă este bine să adăugăm în plus o disciplină de sine stătătoare sau să dăm mai multe atribuții unor alte discipline cum ar fi educația fizică sau, de ce nu?, biologia. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Nu mai avem.

Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerilor legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Vot, luni, potrivit programului stabilit.

Trecem la punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1 din 5.01.2011, versiune actualizată la 2.10.2015, privind educația națională (L400/27.06.2016).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Petru.

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Deci această prevedere... inițiativa legislativă, prin prevederile sale, vine în contradicție cu articole din alte legi, cum este, în primul rând, art. 272 din Legea educației naționale, unde se specifică faptul că există dreptul la securitate al personalului și al copiilor, există mijloace video, audiovizuale, digitale pentru desfășurarea procesului didactic, dar nu pentru supravegherea a ceea ce face dascălul.

Art. 272 din Legea educației spune că, da, se poate supraveghea și înregistra activitatea didactică, dar numai cu acordul cadrului didactic. Or, legea impune obligativitatea, deci nu lasă la latitudinea cadrului didactic, iar în ceea ce privește școala, la latitudinea conducerii școlii, așa cum prevede actuala Lege a educației, să instaleze astfel de mijloace video și digitale.

Mai mult, Codul muncii prevede că înregistrările în scop de supraveghere se pot face doar pentru a se preveni acte de infracționalitate în circulația rutieră și așa mai departe. Ca urmare, având în vedere aceste motive și mai ales faptul că se introduce o obligație fiscală pentru consiliile locale, care ar trebui să finanțeze această dotare a tuturor sălilor de clasă cu mijloace audiovizuale... deci, pentru aceste motive, Guvernul nu susține proiectul legislativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Liviu Pop. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Situație similară cu proiectul legislativ anterior. Nu suntem legați de un termen de adoptare, fiind Cameră decizională. Este un proiect legislativ care ar întări rolul Parlamentului. Eu cred că prin retrimitere la comisie se poate ajunge la o soluție prin care acest proiect legislativ să fie îmbunătățit.

Vă fac deci propunerea, în calitate de lider, de a aproba retrimiterea la comisie, trei săptămâni. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 4.10.2017, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că nu se pot introduce prevederi care privesc dreptul la securitate al copiilor și nici nu se poate schimba denumirea secțiunii în „Dreptul la securitate al profesorilor și al copiilor”, așa cum se propune, deoarece secțiunea a IX-a – „Dreptul la securitate al personalului didactic” – face parte din titlul IV – „Statutul personalului didactic” – al Legii nr. 1/2011.

Totodată, Legea educației naționale nr. 1/2011 stipulează, la art. 86, modul în care unitățile de învățământ împreună cu părinții colaborează în beneficiul copiilor, nefiind oportună obligativitatea utilizării mijloacelor de supraveghere video.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Ca urmare, votul, luni, conform programului stabilit.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L43/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Cseke Attila.

Avem o propunere de retrimitere la comisie. O

Mergem la punctul 18. Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului (L361/12.09.2017).

Dau cuvântul...

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii...

Aveți pe procedură?

Numai puțin.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau însă înainte cuvântul domnului senator Bădulescu. Microfonul 2, vă rog.

În calitate de inițiator, aș solicita permisiunea Senatului de a trimite... de a fi de acord să retrimitem la comisie acest proiect, termen – două săptămâni, pentru a fi ajustat. Sunt niște... anumite observații făcute de Consiliul Legislativ și câteva îmbunătățiri care se pot face. În esență, ideea este bună. Urmează ca dumneavoastră să decideți dacă mai lucrăm puțin la ea.

Mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Avem această propunere, pe care o

Mergem la punctul următor.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, precum și a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului (L467/5.09.2016).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul secretar de stat Gheorghe Popa, Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Scurt și la obiect, cu rugămintea că avem doar cinci minute din programul de lucru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României consideră că prin promovarea acestei inițiative legislative se poate bloca activitatea legală de promovare a jocurilor de noroc on-line care au alt specific și, în felul acesta, s-ar putea crea o premisă de discriminare și, în același timp, de neconcurențialitate între operatorii de jocuri de noroc tradiționale și cei de la distanță.

Pe de altă parte, considerăm că s-ar produce o ingerință în piața de servicii audiovizuale a Uniunii Europene, îngrădind publicitatea pentru jocuri de noroc în cadrul serviciilor media audiovizuale aflate sub jurisdicția României, în timp ce publicitatea pentru aceste jocuri de noroc ar putea fi difuzată în continuare de canale transmise în România, întrucât respectivele canale TV se află sub jurisdicția altor state membre în care nu există dispoziții care să interzică comunicările audiovizuale de acest tip.

În consecință, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Radu Preda.

## **Domnul Radu Cosmin Preda:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social.

Guvernul nu susține această inițiativă.

Punctul de vedere al Consiliului Național al Audiovizualului este de nesusținere a acestei inițiative.

În urma dezbaterilor din ședința din 24 octombrie, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului, spre dezbatere, raportul de respingere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, precum și a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări? Domnule senator Dănăilă, vă rog.

Problema jocurilor de noroc este foarte bine studiată în facultățile de psihologie, eu fiind absolvent al acestei facultăți. S-au scris cărți întregi cu privire la acest fapt și s-a notat că sunt un fapt foarte malefic, la un moment dat, aceste jocuri. Din cauza aceasta este... nu recomand... să nu fie permisă publicitatea acestor jocuri de noroc în spații... și nepracticarea acestor jocuri de noroc în spații libere.

Trebuie un control cât mai... foarte accentuat asupra acestor jocuri de noroc, prin faptul că ludomania poate duce chiar la apariția sinuciderilor, astfel încât este un fapt foarte malefic acest lucru.

De a ne feri de jocurile de noroc... Trebuie să avem în vedere faptul însă că unii indivizi se nasc cu predispoziții la aceste jocuri de noroc, astfel încât nu-i putem acuza pentru acest fapt, dar o mare parte din ei sunt vinovați, din cauza educației. Trebuie să luăm toate măsurile pentru ca educația elevilor și a tinerilor să nu fie îndreptată spre acest fapt.

În ultimul timp a apărut și un fapt asupra maniei față de muncă. Să știți că s-au descris lucruri foarte interesante în... din acest punct de vedere, încât se recomandă ca indivizii să nu facă abuz de muncă. Unii spun că: „Vai, de ce trebuie să muncesc? De ce trebuie să mănânc? De ce trebuie să dorm? Ca să nu mă duc la muncă?!”

Să știți că mania față de muncă este la fel de malefică ca și drogurile respective, astfel încât vă recomand să nu căpătați această manie față de muncă, să respectați cele opt ore de muncă, opt ore de odihnă și opt ore de somn. Mania față de muncă este tot atât de malefică ca jocurile de noroc, ca drogurile și ca alte manii pe care noi le știm.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Romașcanu. Microfonul 3.

## 2, 10.

Cu tot respectul pentru domnul profesor, vreau doar să spun că reglementarea publicității la jocurile de noroc este făcută foarte clar: modul cum se execută, timpii când se poate face, canalele media pe care se face. Sunt foarte bine determinate în lege și, atâta timp cât activitatea este permisă de lege, e normal să permitem și publicitatea la această activitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Vă propun să prelungim timpul de lucru, pentru a finaliza dezbaterea pe această propunere legislativă.

Mai sunt încă două propuneri și epuizăm toată ordinea de zi, fără a deveni maniaci, cum spunea domnul profesor.

Vă

Dacă pe propunerea legislativă discutată mai sunt alte luări de cuvânt? Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice și Senatul e Cameră decizională.

Vot, luni.

Punctul 20 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L411/30.10.2017).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Petru.

Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare faptul ca unitățile de învățământ preuniversitar, particulare și confesionale, să fie finanțate de la bugetele consiliilor locale sau de la bugetul ministerului pentru cheltuielile suplimentare și cheltuielile complementare.

Aș vrea să spun că, conform Legii educației, statul finanțează școlile de stat, întrucât au la bază proprietatea publică. Școlile particulare și confesionale au la bază proprietatea privată asupra mijloacelor de învățământ și a clădirilor și așa mai departe ale școlilor particulare și confesionale.

În consecință, nu se poate susține finanțarea de la bugetele locale și de la bugetul de stat a școlilor particulare și confesionale pentru cheltuielile complementare și suplimentare.

Mai mult, proiectul de lege nu prevede, nu calculează impactul financiar și nici nu indică sursele de finanțare ale unei astfel de cheltuieli. Sunt motive pentru care Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Avem un raport comun – Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

O să rog un...

Domnul senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget.

Vă rog.

Comisiile au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Luări de cuvânt la dezbateri. Domnul senator Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sincer, eu regret poziția adoptată de Guvern, care mi se pare, o spun foarte direct, foarte etatistă.

Eu aduc aminte colegilor care au fost în mandatul anterior că am avut o discuție în acest Senat și am și adoptat o lege care prevede, plecând de la principiul nediscriminării, acordarea unui sprijin de la stat pentru învățământul preuniversitar, particular, acreditat sau confesional acreditat. Și a fost un gest de corectitudine, în condițiile în care părinții acestor copii – și aici mă refer inclusiv la școlile confesionale din țara numită România – sunt plătitori de taxe și impozite și statul n-a făcut nimic pentru ei, a făcut exclusiv pentru părinții care, foarte bine!, și-au înscris copiii în rețeaua de stat. Și Parlamentul României a făcut un gest de înțelepciune și corectitudine în a adopta această lege, care oricum distribuie sume destul de moderate, dacă nu chiar modeste.

Acest proiect de lege este un pas înainte și eu mă adresez colegilor, dincolo de ceea ce Guvernul propune ca poziție, să reflectăm foarte serios și să susținem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc _. (Discuții la prezidiu)._

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule senator Wiener Adrian, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Dincolo de forma de proprietate pe care a subliniat-o domnul Andea și care ar discrimina între posibilitatea sau nu a finanțării cu bani publici a unităților de învățământ, trebuie să înțelegem faptul că chiar și cele care au o formă de proprietate privată sunt de interes public.

Interesul public al acestor școli derivă din faptul că ele suplinesc o parte din deficiențele ofertei cel puțin educaționale a școlilor publice _. (Discuții la prezidiu.)_

De altfel, dincolo de finanțarea complementară, vorbim de finanțarea de bază, care nu se acordă unor școli, tocmai datorită formei de proprietate privată, unor școli, de exemplu, care sunt angrenate în educația copiilor cu dizabilități, unde statul, evident, este cu deficiențe majore, în ciuda faptului că Legea educației naționale prevede acest lucru și în ciuda deciziilor CNCD-ului care sunt executorii și care privesc această speță. Deci discuția este mult mai nuanțată și cred că trebuie să avem în vedere interesul public mai degrabă decât forma de proprietate.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Mihnea Costoiu. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Eu aș aduce în discuție, aș extinde un pic discuția, urmând să... Sper să avem în curând și în Senat legea care prevede finanțarea nu doar a segmentului despre care vorbim astăzi, ci și a unităților de învățământ preuniversitar aflate în subordinea universităților publice, apropo de zona de proprietate, și care în acest moment nu sunt finanțate sub nicio formă, ceea ce creează o discriminare în interiorul sistemului public, nu comparând cele două sisteme.

Și eu susțin ideea de a... pe care legea o și spune... Legea educației o și spune, și anume finanțarea să meargă pe elev, și cred că trebuie să ne gândim foarte serios asupra acestui subiect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Liviu Pop. Microfonul central.

Poate ar trebui să ne aplecăm mai mult pe tot ce înseamnă finanțarea învățământului preuniversitar, plecând de la Legea educației naționale, și acolo să ne concentrăm mai mult pe egalitatea de care trebuie să aibă parte elevii din România, indiferent unde sunt născuți și indiferent unde sunt crescuți.

De anul trecut se finanțează salariile și pentru învățământul privat acreditat și autorizat. Nu se finanțează cheltuielile materiale, dacă discutăm astăzi de finanțare de bază.

Elevul care este la școală privată sau la o școală de stat are asigurați de la bugetul de stat banii pentru salariile cadrelor didactice, care merg din bugetul Ministerului Educației către inspectorate și școli.

În ceea ce privește cheltuielile materiale, pentru că propunerea legislativă exact în zona aceasta vine cu cheltuielile suplimentare pentru capital în zona unităților de învățământ, aici, Ministerul Educației Naționale acordă, conform finanțării per elev, cheltuieli materiale undeva la 1,5 miliarde de lei, dacă nu mă înșală memoria. Sunt banii acordați pe cheltuieli materiale către elevii din România. Că este suficient sau insuficient, trebuie să luăm o decizie pe Legea educației naționale și să vedem dacă ministerul poate să aloce bani pentru cheltuieli materiale, pentru acele proprietăți care sunt ale administrației locale sau ale unor ONG-uri, fundații sau societăți comerciale.

De aceea s-a dat raport de respingere în comisie și eu cred că, pe Legea educației naționale, cu toții, indiferent în ce partid ne aflăm astăzi, trebuie să ne concentrăm mult mai mult în ceea ce privește fluxul banilor și finanțarea per elev. Pe lângă autoritățile locale, să vedem ce trebuie să facă Ministerul Educației Naționale, dar, în același timp, ce trebuie minimum să facă fiecare autoritate locală, plecând de la condițiile pe care trebuie să le asigure pentru elevi.

Este trist că după 27 de ani încă mai avem unități școlare cu toalete în curte. Am spus despre ele: tot pe această finanțare complementară trebuiau rezolvate. Și aici nu putem să ne împărțim în PSD-iști, PNL-iști sau alte formațiuni politice. Suntem cetățeni ai acestei țări și eu cred că fiecare

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vot, luni, conform programului stabilit.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L452/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, doamna Covaciu Severica Rodica.

Microfonul 2, doamna senator.

Pentru punerea în acord cu propunerile Consiliului Legislativ, propun retrimiterea la comisie; termen – două săptămâni.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Avem această solicitare.

O

Ca urmare, doamna senator, dacă doriți să prezentați propunerea legislativă.

Nu?

**Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Să verificăm cvorumul! Nu este cvorum!

Este cvorum.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Articolul respectiv asupra căruia se face... intervine propunerea legislativă prevede că în sistemul de învățământ documentele oficiale școlare se redactează în limba română, celelalte documente pot fi redactate și în limba de predare din școala respectivă, respectiv a minorităților naționale sau din liceele speciale, cum sunt: de engleză, franceză, sârbă și așa mai departe. Ceea ce vreau să spun este faptul că considerăm firesc, pentru că documentele oficiale sunt prevăzute într-un ordin al ministrului educației naționale... E stabilită foarte clar lista documentelor oficiale. Celelalte înscrisuri, spre exemplu, cum ar fi o diplomă prin care... care se premiază un concurs școlar la nivelul școlii și așa mai departe pot fi redactate în limba de predare din școala respectivă.

Ca urmare, Guvernul consideră suficient faptul că documentele oficiale sunt cele prevăzute în ordin de ministru și nu susține propunerea legislativă ca toate înscrisurile dintr-o școală să fie numai în limba română. Vă mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu. Vă rog.

Domnule președinte,

Încă de la votul anterior am observat că în sală nu mai este cvorum, așa că nu puteam începe dezbaterile în lipsă de cvorum.

Vă rog, verificarea cvorumului, pentru că e o problemă de procedură.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

O să rog secretarii de ședință să verifice cvorumul. Dar rog și colegii senatori care sunt pe lateral să vină în sală, ca să putem verifica cvorumul.

Da, sunt prezenți 69. Acum intrăm într-o controversă. Dacă ne uităm puțin la art. 125 din Regulamentul Senatului, problema cvorumului se discută atunci când se trece la vot.

Ca urmare, eu vă propun să dăm cuvântul și reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Legea este organică și, ca urmare, votul va avea loc luni. Domnul Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt înscrieri la dezbateri?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice; Senatul – Cameră decizională.

Vot, așa cum am precizat, luni, conform programului stabilit.

Vă mulțumesc pentru participare.

O zi bună tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084693]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 28/22.II.2018 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei