Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·9 februarie 2011
procedural · respins
Radu Alexandru Feldman
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă mărturisesc că am ascultat, ca de fiecare dată, cu toată atenția intervențiile colegilor mei. Am ascultat cu toată atenția și cu multă satisfacție intervenția domnului senator Cristian Diaconescu, la care subscriu în totalitate, nu numai pentru tăria argumentelor, pentru seninătatea, pentru eleganța discursului. Și mi se pare o mare eroare a afirma, într-un moment în care se discută un subiect atât de important, că îi acordăm prea multă atenție și prea mult timp.
Vă pun o întrebare care mi se pare esențială: în calitate de parlamentar, în calitate de legiuitor, în favoarea cui o facem? Care este rațiunea supremă sub care ne desfășurăm această activitate?
Îmi stimez toți colegii, dar îmi vine foarte greu să înțeleg, îmi vine foarte greu să subscriu la punctul de vedere al unui coleg care spune: „Suntem astăzi datori să votăm în favoarea acestei inițiative legislative pentru a recupera demnitatea României”. Dacă vrem să apărăm demnitatea României, dacă vrem, într-adevăr, să apărăm prestigiul României, dacă vrem, într-adevăr, să apărăm tot ce înseamnă aportul României la patrimoniul cultural, spiritual, universal, suntem datori la un prim lucru: să privim realitatea așa cum este ea.
Domnul ministru Blaga, într-o intervenție extrem de succintă, ne-a reamintit un lucru pe care nu aveam voie să-l uităm nicio clipă. Sigur, țiganii sunt, nu o dată, autorii unor fapte antisociale în România și în afara granițelor țării, dar dacă privim adevărul în față, așa cum vă rog s-o facem, marile „performanțe” ale lumii interlope, peste tot în Europa, și nu numai în Europa, au ca autori semeni de-ai noștri, cetățeni români de etnie română.
Nu în felul acesta rezolvăm problemele de imagine, de prestigiu, de cinstire a României. Art. 1 din Constituția țării exprimă în modul cel mai clar: „România – stat național unitar” și mi se pare că singurul criteriu în care trebuie să ne pronunțăm în acest caz este sentimentul pe care această etnie, această minoritate îl face public, prin gura reprezentanților săi, fie în Parlamentul țării, fie a societăților romilor care ne solicită, în modul cel mai insistent și în modul cel mai argumentat, să le recunoaștem calitatea de romi, considerând că formularea de „țigan” este o formulare peiorativă, este o formulare care, de regulă, îi face să se simtă prost.
Nu am o posibilitate de sondare în rândul opiniei întregii etnii. Domnul senator Frâncu vine și ne invocă întâlnirea pe care a avut-o cu câțiva romi care i-au spus: „Domnule senator, dacă nu ne spui țigani, noi ne considerăm jigniți”. Punctul de vedere al minorității rome este exprimat în Parlamentul României de domnul deputat Nicolae Păun.
Deci cred că suntem datori, ca Parlament, ca for legislativ, ca for reprezentativ al majorității populației României, să fim receptivi, să fim sensibili, să ținem cont de apelul acestei minorități și să-i dăm dreptul să fie apelată așa cum se simte, într-adevăr, în deplin respect și în deplină considerație și solidaritate, de populația majoritară.