Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii și colegele să vină către sala de plen.

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului României de astăzi, 9 februarie 2011.

În conducerea ședinței noastre de plen voi fi asistat de către colegii noștri, domnii senatori Petru Filip și Orest Onofrei, secretari ai Senatului.

În acest moment și-au înregistrat prezența 73 de senatori. Suntem, astfel, în cvorum de ședință.

Avem în fața noastră o ordine de zi pe care Biroul permanent v-o supune atenției și votului.

Dacă nu sunt dificultăți cu privire la ordinea de zi, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Am să vă informez, după aceea, și cu privire la câteva elemente ale ordinii de zi.

Cu 51 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Biroul permanent a aprobat ieri un punct fix tematic, ca la ora 11.00 să putem să ne aplecăm asupra CSM-ului, o problemă care se află în atenția noastră și în atenția opiniei publice.

Cu această precizare, vă propun să ne aplecăm asupra programului de lucru de astăzi, un program obișnuit pentru o zi de miercuri, până la ora 13.00.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14–19 februarie 2011.

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise proiectele de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate.

Am să vă rog să votăm în ordine cele opt proiecte de hotărâre care au fost deja redactate și ale căror rapoarte se află în mapele noastre – pentru operativitate, deoarece avem o agendă foarte plină astăzi.

2.1. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 485/2008 al Consiliului privind controalele efectuate de către statele membre cu privire la operațiunile care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul european de garantare agricolă.

2.2. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului privind finanțarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 165/94 și (CE) nr. 78/2008 ale Consiliului.

2.3. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește standardele de comercializare.

2.4. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește relațiile contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate.

2.5. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole.

2.6. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee.

Domnule președinte Daea, doreați să interveniți? Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte,

Am fost incitat să vin la microfon de precizarea dumneavoastră, corectă, de a informa exact Senatul României când se pronunță în astfel de spețe, pe principiile consacrate ale subsidiarității și proporționalității din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

După cum ați putut observa fiecare dintre dumneavoastră, pentru că președintele Senatului a făcut apel la mapele senatorilor, cunoscându-se faptul că în aceste mape există rapoarte ale comisiilor de specialitate, care s-au pronunțat în acest domeniu, aș vrea să fac câteva precizări, mai cu seamă că un raport din cele șapte este cu aviz negativ.

Domnule președinte,

Fac un apel la dumneavoastră, la Biroul permanent, la plenul Senatului să zăbovim în etapa următoare într-o analiză privind modul în care ne raportăm din punct de vedere juridic pe acest culoar de conlucrare a Parlamentului European cu parlamentele naționale, în speță Parlamentul României.

Știm cu toții ce înseamnă noile precizări ale Tratatului de la Lisabona. Știm, de asemenea, modul în care au fost consacrate, din punct de vedere juridic, Tratatul Uniunii Europene și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

De asemenea, știm că, prin atribuțiunile delegate și de execuție, Comisia Europeană poate să introducă norme juridice care nu schimbă, în totalitate sau în mod esențial, norma respectivă. Comisia are dreptul să facă modificări pe principiul delegării de competențe, delegării de legiferare și să creeze și mecanisme în virtutea principiului de execuție, în așa fel încât prevederile legale să-și găsească rezonanța practică prin aceste instrumente – în cazul nostru –, care, de regulă, se regăsesc ca anexe la regulamentele elaborate, aprobate și consacrate în spațiul juridic de către Comisie, de către Parlament, de către Consiliu.

În acest sens, cel care vă vorbește s-a aflat într-o dificultate care trebuie adusă la cunoștința plenului Senatului. În momentul în care am început să lucrăm, din luna ianuarie, am putut constata, din punct de vedere tehnic, că o parte dintre prevederile care sunt supuse dezbaterii Senatului României pot fi, într-un fel, considerate ca nefiind în totalitate compatibile – atenție! – cu strategia noastră națională, și fac referire concretă la produsele tradiționale pe care dumneavoastră deja le-ați și aprobat și la care comisia a prezentat în plen observațiile privind încălcarea principiului proporționalității.

Domnule președinte Daea!

Domnule președinte, lăsați-mă că este foarte important...

V-ați făcut în mod abundent înțeles...

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte,

Este foarte important. La început de sesiune, la începutul unui nou drum, este important să fim atenți și la ceea ce spune Daea, pentru că el este atent să nu greșim.

Să nu greșim, domnule președinte, și ca să nu greșim...

Vedeți că aveți un grup de tineri simpatizanți la tribună. Salutăm tinerii veniți!

Să știți că se uită cu mult interes la...

Sunt aici, sub streașină, domnule președinte. Nu mă pot vedea.

Vă mulțumesc dumneavoastră că m-ați individualizat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu m-am îndoit o secundă că veți abandona această poziție.

Ajunge și la dumnealor solicitarea subsemnatului, și anume aceea în care să ne gândim, domnule președinte, pentru că am văzut foarte mult interes la colegi, să facem comisii, să creăm noi structuri. Cu alte cuvinte, oamenii sunt dornici să lucreze și este bine, este foarte bine, dar să avem în vedere și acest lucru, pentru că nici la Senat, și nici la Camera Deputaților nu avem un instrument palpabil pentru a ne pronunța într-un domeniu extrem de important. Acum, revin în planul concret...

Concluzionați, vă rog.

Da, domnule președinte, o să concluzionez spunând încă ceva: în Regulamentul pe care dumneavoastră l-ați adoptat, una dintre prevederi era ca termenul sau perioada în care un stat membru trebuie să aducă în dispozitivul deciziei informații pentru a fi autorizat un produs tradițional, foarte important pentru România, să fie 50 de ani. Or, până acum, în România, în procesul de preaderare, folosindu-se Regulamentul vechi, această perioadă era de 25 de ani. Dacă vreți, iată cât de simplu și cât de neimportant, o prevedere între 25 și 50 de ani, dar dacă nu ești atent, și trebuie să fim atenți... Ea este extrem de importantă pentru demersul nostru vizavi de produsele tradiționale.

Colegul senator Dumitru știe despre ce vorbesc și de aceea se ridică în picioare să susțină, pentru că a fost în comisie și pentru că am avut dezbateri în numeroase zile.

Și are deja peste 50 de ani.

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte,

Iată, stimați colegi, reprezentantul ministerului nu e aici și era bine să fie, să confirme acest lucru, pentru că este prima dată, și rețineți că Senatul României va face opinie diferită față de Comisia Europeană prin propunerile de schimbare a Regulamentului, iar dumneavoastră să știți ce ați votat. Ați votat în cunoștință de cauză pentru interesul României, și vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte, să rețineți nevoia de a crea structuri în așa fel încât răspunsul nostru să fie pe măsura interesului, competenței și dorinței noastre politice din România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 3, domnule președinte, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reținem doar ideea importantă a înființării unei comisii care să se ocupe de subsidiaritate și proporționalitate, pentru că, într-adevăr, avem probleme în a discuta toate subiectele care vin, inclusiv la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, așa cum s-a întâmplat și la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, să se întocmească un raport incomplet sau poate nu pe înțelesul tuturor, deci să ne gândim la modul cel mai serios la înființarea unei comisii care să se ocupe numai de acest subiect.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Aș dori să vă informez că pledoaria _in extenso_ a domnului președinte Daea s-a referit la punctul 2.5. din ordinea de zi, unde, într-adevăr, pe partea de subsidiaritate, Senatul României a constatat că acest principiu a fost respectat, iar pe partea de proporționalitate acesta nu a fost respectat.

Am rugămintea ca în Biroul permanent de săptămâna viitoare subiectul înființării unei comisii dedicate problematicii europene în Senat să fie ridicat, împreună cu liderii grupurilor parlamentare

Am rugămintea către reprezentanții Guvernului ca de acum încolo, când pe agenda noastră vor exista teme europene, ministerul de resort să fie prezent pentru a putea răspunde, eventual, întrebărilor noastre cu privire la aceste hotărâri, acolo unde există elemente controversate sau elemente mai deosebite.

Mulțumesc pentru cele două intervenții.

Este, într-adevăr, o premieră, un punct de vedere divergent pe unul dintre subiectele propuse de către partenerii noștri europeni.

Mergem mai departe.

2.7. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice. Nu sunt dificultăți. Se constată respectarea celor două principii.

Supun la vot punctul 2.7. din ordinea de zi.

2.8. Proiectul de hotărâre privind respectarea principiilor de subsidiaritate și proporționalitate în cazul COM (2010) 611 final – propunere de Regulament (UE) al Parlamentului European și al Consiliului privind integritatea și transparența pieței COM (2010) 726 final.

Teme complexe, într-adevăr.

Nu sunt dificultăți. Comisia economică, industrii și servicii a analizat acest subiect.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă validarea magistraților aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 53/25.01.2011.

Domnule lider Cristian Rădulescu, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Asupra acestui punct a existat ieri consens în Biroul permanent în privința includerii și votării sale, includerii pe ordinea de zi, la o anumită oră fixă, care, oricum, încă nu a venit. Eu aș propune să reportăm, să așteptăm până la sfârșitul programului și, dacă ceea ce s-a convenit ieri va fi respectat până către finalul programului, să-l aducem la vot. Dacă nu, asta este, votăm celelalte puncte pe care le avem.

Puteți fi mai explicit, domnule lider?

Nu avem încă un raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care nu s-a putut întruni din lipsă de cvorum. Anumiți colegi, din opoziție mai precis, nu au participat la lucrările comisiei și, atunci, nu s-a făcut raportul.

Propunerea este să așteptăm până când vom avea un raport?

Deci punctul 3 din ordinea de zi va fi discutat în momentul în care vom avea condițiile întrunite.

Punctul 4 din ordinea de zi, alegerea unui reprezentant al societății civile ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 54/25.01.2011, este conex și vă propun să îl analizăm împreună cu punctul precedent.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

## **Domnul Vasile Timiș** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Îl rog pe domnul președinte Greblă, foarte succint, să ne repună în temă la punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Microfonul 6.

Această ordonanță a suscitat multe dezbateri și discuții, inclusiv în Senat, unde nu a întrunit nici numărul de voturi pentru a fi admisă, nici numărul de voturi pentru a fi respinsă.

Pentru a depăși momentul, împreună cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și cu reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție, am convenit un text pe care vi-l propunem în raportul de admitere cu amendamente. Acest text, convenit cu toată breasla justiției, cu toată autoritatea puterii judecătorești, cred că este în măsură să realizeze și în Senat un consens, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă sugerează să acceptați raportul, cu amendamente, care poate să reprezinte încă un instrument pentru justiție în a-și realiza mai bine atribuțiile puterii judecătorești. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Eu salut degajarea acestui început de consens. Este un subiect important și...

Înțeleg că trebuie să

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Este organică.

## Este organică.

Eu cred că dacă ceea ce spune domnul președinte Greblă întrunește asentimentul liderilor de grup și este și o chestiune convenită cu breasla, și nu sunt dificultăți, putem să procedăm la vot chiar astăzi pe proiectul de lege.

Dacă liderii de grup...

Doamnelor și domnilor senatori,

Considerăm că această inițiativă legislativă... Considerăm că cinstirea deținuților politici anticomuniști constituie obligația morală a generațiilor contemporane.

Punctul 5 din ordinea de zi se supune la vot.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Iertați-mă!

Punctul 5 din ordinea de zi. Este un vot final.

**Domnul Vasile Timiș**

**:**

Expunerea era de la punctul 6.

Pentru luni.

## Pentru luni, da?

Vot final luni, la momentul dedicat legilor organice, cu rugămintea să încercăm să rezolvăm acest subiect.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 martie (Ziua Pomenirii Sfinților Mucenici) – Ziua Deținuților Politici Anticomuniști.

Este vorba despre inițiatorul acestei propuneri legislative, domnul senator Puiu Hașotti, pe care-l invit la microfonul 2 pentru a o prezenta.

Stimați colegi,

În luna decembrie, ca inițiator al acestei propuneri legislative, am convenit după dezbateri – toate grupurile parlamentare au convenit – ca la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să se opereze un amendament cu care și eu, ca inițiator, am fost de acord. Grupurile parlamentare au fost de acord, iar reprezentantul Guvernului a spus că nu ar avea nimic împotrivă dacă s-ar opera această modificare.

Modificarea s-a operat, sunt de acord cu ea și nu am venit să vă spun decât acest lucru. Practic, nu cred că există vreun impediment în adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc și eu.

Domnule secretar de stat, vă rog să reluați de la microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Considerăm că cinstirea deținuților politici anticomuniști constituie o obligație morală a generațiilor contemporane și un efect firesc al recunoașterii faptului că rezistența anticomunistă din România a fost o realitate istorică.

Cu privire la această inițiativă legislativă, Guvernul a emis un punct de vedere negativ, considerând că ar fi preferabil ca statul român să opteze pentru stabilirea cu prioritate a unei zile naționale de comemorare a tuturor victimelor regimului comunist din România, înainte de a se proceda la omagierea diferitelor segmente.

Având în vedere amendamentele adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în raportul suplimentar, rămâne ca dumneavoastră să decideți oportunitatea acestei inițiative legislative, în forma propusă de comisia raportoare.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Greblă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Stimați colegi, Pentru mine misiunea este mult mai simplă.

Vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentul convenit cu inițiatorul, pus de acord și acceptat și de Guvern.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul este de admitere, cu amendamentele care fac parte integrantă din raportul adoptat în unanimitate.

Vă mulțumesc. Vă rog să vă exprimați prin vot... Sunt intervenții?

Nu.

Domnule senator Radu Alexandru Feldman, vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Am ținut să vin la microfon și fac precizarea că exprim punctul de vedere al Grupului parlamentar al PDL din Senat, un punct de vedere de susținere a inițiativei legislative. Ținem cont de cele două amendamente supuse Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, două amendamente care se referă la titlul legii și, în esență, la conținutul legii, două amendamente care fac precizări extrem de importante, extrem de utile referitoare la perioada în care au fost deținuți politici în România, respectiv 1944–1989.

Votul nostru de susținere a inițiativei legislative vine să corecteze, într-un fel, punctul de vedere al Guvernului, care-și exprimă rezerva sau refuzul față de inițiativa legislativă, invocând punctul de vedere al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Avem toată considerația pentru tot ce înseamnă activitatea acestui institut, dar observațiile și sugestiile pe care le fac în momentul de față ni se par neadecvate.

În fapt, este vorba despre o propunere pentru a avea o Zi națională comemorativă a victimelor regimului comunist în România și o altă sărbătorire a Zilei naționale a memoriei victimelor fascismului și comunismului.

Aș vrea să observăm că o zi națională comemorativă a victimelor regimului comunist în România ar trebui să fie o zi națională a întregului popor, pentru că întregul popor român poate fi considerat o victimă a regimului comunist din România.

Cealaltă observație, că, înainte de a se proceda la omagierea diferitelor segmente ale populației țării care au avut de suferit ca urmare a represiunii comuniste, se sugerează o sărbătorire globală, mi se pare iar nefericită, pentru că trebuie recunoscut celor care au fost deținuți politici meritul de a fi avut tăria, a fi avut curajul, a fi avut forța să spună _nu_ regimului de opresiune comunist, care a controlat soarta țării atâta vreme.

Motiv pentru care Grupul parlamentar al PDL din Senat va da un vot de susținere inițiativei legislative a domnului senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt... Domnul lider Rădulescu.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Colegul meu Radu F. Alexandru a spus ce trebuie, a spus din partea grupului parlamentar, dar nu mă pot abține să nu fac o remarcă.

Sigur că suntem învinuiți că, în ultimul timp, legiferăm prea mult pe tot felul de zile pe care le facem zile naționale, zile de celebrare. În cazul acesta nu este oportun să se facă niciun fel de comentariu asupra necesității sau nu a unei asemenea zile. Nu are niciun fel de implicații financiare, are implicația de respect și de memorie față de cei care, într-adevăr, au fost victimele acestui regim. În măsura în care există Ziua Alimentației Sănătoase, Ziua Nefumătorilor, Ziua Pădurii și alte zile – foarte importante în felul lor –, iată că, adânciți în asemenea subiecte foarte moderne, am uitat să ne respectăm oamenii care, timp de o generație, au suferit din cauza acestui regim. Este o necesitate și trebuie să o adoptăm.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Votul dumneavoastră asupra propunerii legislative, vă rog.

Cu 86 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Felicitări inițiatorului și mulțumesc tuturor colegilor care au adoptat această problemă de moralitate și respect istoric!

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Domnule președinte Ghizdeanu, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

Vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă care are ca obiect reducerea unor cheltuieli privind dotarea cu autoturisme și consumul de carburanți include câteva prevederi care încalcă dreptul european și legislația românească. Ne referim la faptul că sunt favorizate produsele interne în raport cu produsele din Uniunea Europeană, că nu se respectă prevederea din Legea nr. 500/2002, care obligă instituțiile publice să verse veniturile realizate la bugetul din care sunt finanțate, și, de asemenea, la faptul că introduce ca procedură vânzarea autoturismelor de către instituțiile publice pe o valoare de piață pentru care nu este prevăzută modalitatea de stabilire a acesteia.

Având în vedere și celelalte argumente trimise în scris către Senat, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Plenul Senatului, în ședința din 8 decembrie 2010, a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie pentru un raport suplimentar.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a reexaminat inițiativa legislativă și a hotărât să mențină raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Domnule senator Mazăre, cu regret că vă vedem într-o situație...

Se întâmplă, domnule președinte.

Se întâmplă.

Dar nu de la luptele politice, cel puțin nu deocamdată. Eu îmi amintesc că, ultima oară când am fost cu această lege în plenul Senatului, toate grupurile parlamentare au fost de acord cu mine. Pot să vă dau exemplu că, în perioada scursă de atunci până acum, s-au făcut achiziții de autoturisme de zeci și zeci de mii de euro la firme cu capital de stat. Spre exemplu, o companie cu capital de stat, Administrația Canalelor Navigabile. Ca să aveți cunoștință, domnul director a cumpărat un jeep Nissan, de 65.000 de euro, cu toate dotările. Firmă de stat.

Dacă dumneavoastră vi se pare normal să tăiem salariile profesorilor, medicilor, să tăiem din pensii și să luăm tot felul de măsuri din acestea de austeritate, și, în același timp, directorii de la stat să se lăfăiască în mașini de zeci de mii de euro, este problema Guvernului. Mie nu mi se pare corect, cinstit și moral față de acești oameni.

Haideți să găsim o formulă! Am înțeles care sunt obiecțiile Guvernului. Limităm plafonul la 16.000 de euro, nu ne mai încadrăm în acea prevedere ca autoturismele să fie din producția internă și dăm drumul legii în forma aceasta.

Nu putem, repet – și cu aceasta închei –, să cerem măsuri de austeritate și să strângem cureaua, în timp ce pe banii statului se fac cheltuieli absolut aberante. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Olguța Vasilescu. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că legea poate părea populistă, dar cred că, în actuala situație a României, este o lege absolut necesară. Sigur că nu le putem cere polițiștilor, de exemplu, să urmărească infractorii, care au tot felul de bolizi, cu Dacia, deși în ultima perioadă vedem știri la televiziuni că polițiștii sunt obligați, reducându-li-se cota de benzină, să urmărească infractorii cu bicicleta sau să se plimbe cu autobuzul. Asta se întâmplă în România, din păcate, în ultima perioadă.

În ceea ce privește lista de achiziții, cred că ar trebui să o privim cu atenție și să ne uităm câți bani s-au băgat în ultimul an în mașini cu mulți cai-putere, chiar dacă se cere reducerea cotelor de benzină, câte zeci de mii de euro intră într-o singură mașină pe care o folosește un director de instituție și, atunci, ar trebui să ne punem problema dacă nu ar fi mai bine să reducem aceste cheltuieli și, mai mult decât atât, dacă nu ar fi bine să stimulăm și producția internă de autoturisme.

Noi vom susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? UDMR?

Domnul senator Greblă, urmat de domnul senator Diaconu.

Mi-a distras atenția domnul senator Verestóy, care vorbea cu domnul președinte Antonescu. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Problema pe care colegul nostru a încercat să o reglementeze este, într-adevăr, o problemă foarte importantă, care preocupă mai toate statele responsabile ale lumii. A încuraja producția și consumul din producția internă este un lucru pe care ar trebui să-l facem cu toții, ar trebui să facă parte din cultura noastră națională și neapărat aceasta ar trebui să fie legiferată.

Am avut ocazia să lucrez în Elveția 4 ani, iar autoritățile publice, centrale și locale, nu decontau și nu cumpărau decât dacă funcționarul respectiv a utilizat, spre exemplu, compania națională pentru a zbura în nu știu ce stat al lumii, nu decontau biletele pentru alte companii.

Am fost în țări membre ale Uniunii Europene care procedează în același sens. Chiar dacă este un pic mai scump cu compania națională, pentru că pentru o anumită destinație trebuie să ocolești, prin reglementări interne, acest lucru este recomandat.

Nu știu dacă această propunere legislativă va trece sau nu, ea însă ar trebui să fie o preocupare permanentă pentru Guvernul României. În momentul în care se aprobă lista de achiziții, fără să trebuiască să ne ducem cu jalba în proțap la Bruxelles, ar trebui să se ia acele măsuri administrative care să încurajeze producția internă și consumul din producția internă. Este inadmisibil să am cursă a companiei naționale pe relația Bruxelles și jumătate din funcționarii publici și înalții funcționari publici români să meargă la Bruxelles cu altă companie aeriană. Este inadmisibil!

Nu putem să reglementăm prin lege această interdicție pentru că suntem țară membră a Uniunii Europene, însă la nivelul deciziei instituționale nimeni nu ne oprește să facem

acest lucru, de aceea adresez un îndemn, o rugăminte autorităților guvernamentale ca ceea ce se spune în momentul în care suntem în comunicare directă cu publicul să se și aplice în realitate, și anume, prin toate mijloacele legale, în acord cu prevederile Uniunii Europene, să se prefere producția internă sau să se încurajeze consumul din producția internă. Aceasta ar trebui să fie o preocupare pe termen mediu și lung a tuturor autorităților din țara noastră. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Mircea Diaconu. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Prin 1991 sau 1992 – nu mai țin minte exact – era prim-ministru domnul Stolojan și a fost la Sala Palatului un fel de adunare a agronomilor din țară, și atunci domnul Stolojan a avut o remarcă cu care am fost absolut de acord și mi-a fost extrem de simpatic domnul Stolojan. A avut o remarcă destul de dură la adresa flotilei de ARO. Într-adevăr, Sala Palatului era înconjurată de o flotilă de ARO. Acum, fiind vorba despre agronomi, poți să crezi că este nevoie totuși de un ARO 4x4, care să meargă pe coclaurile țării. Ieri însă, treceam pe lângă restaurantul MAI-ului, pe Știrbei Vodă, și în stânga era un fel de blocaj – în stânga însemnând pe zona pe care nu ai voie să oprești, pentru că oprirea este interzisă. Toată porțiunea de vreo 200 de metri pe partea restaurantului MAI era plină, unul lângă altul, cu o flotilă de „Touareg”. Ce se întâmpla înăuntru... Și toate aceste mașini aveau numărul MAI. Înseamnă că era o întrunire prietenească a unor – dragi nouă – șefi din Ministerul Administrației și Internelor. Mi s-a părut de o impertinență fără seamăn acest lucru, nu numai oprirea pe „interzis” a vreo 70 de mașini „Touareg”. M-ați înțeles ce vreau să spun.

Mă supără îngrozitor acest lucru. Poate nu este exact subiectul nostru în clipa aceasta, dar cred că ar trebui să fie preocuparea noastră, nu neapărat să stimulăm producția internă, dar măcar să stimulăm modestia, cumpătarea, bunul-simț în România.

Mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Vă rog, domnule senator.

## Stimați colegi,

Îmi pare rău că se ajunge la situații de un populism de asemenea manieră. Vă informez că ieri a fost un bilanț al inspectoratelor pentru situații de urgență. Au fost convocați toți prefecții din țară și șefii inspectoratelor pentru situații de urgență și îmi aduc aminte cât de mult au însemnat aceste mașini la momentul respectiv, când țara era sub ape. Am făcut și eu, la un moment dat, parte din categoria aceasta a înalților funcționari. Eu cred că decența și bunul-simț trebuie să ne caracterizeze pe toți, să lăsăm astfel de declarații deșănțate deoparte și să vedem lucrurile cu adevărat importante ale României.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Și prefecții merg pe coclauri cu „Touareg”. Domnul senator Mazăre...

## **Domnul Mircea Diaconu**

**:**

Am și eu dreptul la o replică?

A... Drept la replică? Mă iertați! Domnule senator Mazăre, o secundă, vă rog! Domnule senator Diaconu, vă rog, drept la replică. Are prioritate dreptul la replică.

Ar trebui să ignor probabil astfel de vorbe, dar nu pot, pentru că... îmi pare rău, măcar eu trebuie să spun lucrul acesta. Declarația mea nu e deșănțată, este o observație a unui cetățean pașnic care se numește Mircea Diaconu.

Mulțumesc. Domnul senator Mazăre.

Probabil că afirmația cu „deșănțatul” se referea la propunerea mea legislativă. Vreau să-l informez pe colegul meu că directorul Administrației Porturilor Maritime Constanța merge cu un BMW X6 de 90 de mii de euro. Alte comentarii nu mai vreau să fac.

În legătură cu limitarea, haideți să renunțăm la acel articol care spune să ne limităm la autoturisme din producția internă, am rezolvat cu solicitarea Comisiei Europene și stabilim doar plafonul maximal până la care se pot face achizițiile.

Mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea. După aceasta, încheiem dezbaterea. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă așteptam ca oamenii din învățământul superior să fi luat cuvântul, fiindcă sunt afectați direct de o astfel de prevedere prin care limităm chiar și suma, întrucât sunt proiecte europene scrise în urmă cu 3-4 ani. Pentru cei de la geologie, geografie, arheologie sunt necesare hidro, mașini speciale, care intră în categoria autoturismelor cu dotări ce ajung la multe zeci de mii și au o utilizare foarte bine controlată, nu sunt mașini pentru mofturi personale. Deci s-ar putea ca buna intenție a inițiatorului să ducă la blocarea unor proiecte europene.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 8.

Cu toată considerația, voiam să fac doar două precizări. Exemplele care au fost date nu se referă la obiectul acestei propuneri legislative, respectiv autoritățile

administrației publice și instituții publice. Ele sunt companii, regii. Evident că sunt unități de stat în care se poate acționa dacă sunt excese, dar nu fac obiectul acestei inițiative legislative.

În al doilea rând, punctul de vedere al Guvernului nu se referea numai la producția internă, ci și la destinația sumelor respective și la faptul că se introduce procedura vânzării când ele au fost...

Pentru autoritățile publice a fost interzisă achiziția de autoturisme în 2010 și 2011, deci sunt mult mai multe elemente aduse ca argumente de către Ministerul Finanțelor Publice, de către Guvern, pentru ca această propunere legislativă să nu fie susținută.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Încheiem aici dezbaterile.

Avem în fața noastră un raport suplimentar de respingere. Rog atenția tuturor colegilor și vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul de respingere.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern.

Îl invit pe domnul președinte Ghizdeanu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern aduce modificări în definirea unor termeni, introduce noi modalități de organizare și exercitare a activității de audit în instituțiile publice locale de dimensiuni reduse, pentru a face și mai eficient auditul, aduce un sprijin substanțial tuturor autorităților publice locale și extinde competențele Ministerului Finanțelor Publice.

Având în vedere aceste modificări aduse legii inițiale, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii privind auditul public intern. Principalele propuneri se referă la următoarele: definirea unor noi termeni, introducerea unor noi modalități de organizare și exercitare a activității de audit în entitățile publice locale de dimensiuni reduse, extinderea competențelor Ministerului Finanțelor Publice.

Prin proiect se propune, de asemenea, înființarea comitetelor de audit intern la nivelul instituțiilor administrației publice centrale și instituirea unor noi condiții privind atestarea auditorilor interni.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil. Din nefericire, după încheierea dezbaterilor, am avut 3 voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri. Din cauza acestor abțineri avem un raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri, intervenții? Nu? Da? Domnule senator Marcu, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa este, acest proiect de lege introduce noi modalități de organizare și exercitare a profesiei de auditor intern.

Constatăm că în România există acum doi reglementatori ai funcției de audit financiar: Camera Auditorilor Financiari din România, un organism profesional, și Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern.

Îl rog pe reprezentantul Executivului să precizeze de ce există doi reglementatori ai acestei profesii și dacă acest lucru nu încurcă și, practic, nu face trimitere la reglementarea standardelor.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Avem în fața noastră un raport de respingere. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.

Dacă din amendamentele comisiei... Domnule președinte...

Avem amendamentele de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Este amendamentul domnului senator Toni Greblă...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Întrebarea este dacă senatorii inițiatori ai amendamentelor doresc să susțină în plen aceste amendamente. Aceasta a fost întrebarea mea. În condițiile în care raportul de respingere a fost respins, reintrăm într-o logică de dezbatere a raportului, cu eventualele amendamente.

Dacă inițiatorii nu doresc să susțină amendamentele, am să

## **Domnul Gheorghe Marcu**

**:**

Am adresat o întrebare reprezentantului Guvernului.

O să vă răspundă imediat domnul președinte Ghizdeanu. Cu 42 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule președinte Ghizdeanu, dacă doriți să răspundeți întrebării domnului senator Marcu.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două profesii total distincte. Auditorul financiar este, evident, așa cum îi spune și numele, pe partea financiară. Auditorul intern este pe partea organizațională și profesională, asigurând auditul intern și, în general, este subordonat conducătorului instituției și îi asigură acestuia această evaluare. De aceea sunt și două instituții care reglementează separat cele două profesii.

Mulțumim domnului președinte pentru aceste precizări. La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Valentin Mocanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum spune și titlul, proiectul de lege are ca obiect reglementarea în domeniul uceniciei la locul de muncă, de fapt modifică și completează Legea nr. 279/2005.

Dacă va fi adoptat, acest proiect de lege are un impact pozitiv în primul rând prin eliminarea obligației de autorizare a angajatorului și de atestare a maistrului de ucenicie.

Acest lucru determină creșterea numărului de posibili angajatori care pot accesa această rută de formare profesională – ucenicia la locul de muncă – și va avea ca rezultat creșterea numărului de persoane care pot obține o calificare, iar angajatorii vor putea să-și asigure forță de muncă mai bine calificată, în funcție de cerințele proprii. De asemenea, promovează mai multe oportunități de ocupare persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Bașa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu două amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Se pare că este o înțelegere numai dintr-un punct de vedere a acestei înlesniri a certificării în profesii, fiindcă în Parlamentul European, în anul 2008, s-a votat sistemul ECVET (Sistemul European de Credite pentru Educație Vocațională și Instruire), unde nu-ți mai trebuie nici măcar ucenicie. Trebuie doar să probezi că ai cunoștințe, competențe și abilități. Era un amendament prin care noi am cerut scurtarea de la 12 luni la 6 luni, pe un interval mai scurt, tocmai pentru a le da posibilitatea tinerilor să-și încerce atestarea în centrele europene de atestare a calificărilor, fără să-i ținem neapărat 12 luni. Aceasta a fost o propunere venită din partea noastră.

## Vă mulțumesc.

Dacă există un amendament respins pe care inițiatorii doresc să-l susțină în plen, acum este momentul să faceți acest lucru sau, dacă vom avea un vot final luni, evident, acest lucru poate fi făcut și în plenul nostru de luni.

Doamna senator Ecaterina Andronescu dorește să intervină.

Microfonul 4, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

La amendamente respinse, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a solicitat eliminarea din textul legii a acestui articol care stabilește ucenicia începând de la 15 ani. Solicitarea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport se leagă de faptul că această idee de reglementare a uceniciei este prevăzută în Legea învățământului.

De aceea, eu mențin aici anularea acestui articol, mențin solicitarea de a anula acest articol din textul legii, pentru că Legea învățământului stabilește acest lucru și, în plus, acest articol vine în contradicție cu Legea învățământului, care prevede finalizarea învățământului obligatoriu la 16 ani, nu la 15 ani. Acceptarea în textul acestei legi a acestui articol ar însemna că noi, prin această lege, îi încurajăm pe cei care au împlinit 15 ani să nu termine școala obligatorie, ceea ce, fără îndoială, ar fi un nonsens. De aceea revin cu propunerea de a anula din textul legii acest articol.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Cordoș. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege modifică, practic, Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Este o reglementare corectă, pe care și Grupul parlamentar al PSD a susținut-o în comisia de specialitate, după discuțiile cu patronatele și întreprinzătorii particulari, în general.

De fapt, ea creează un cadru mai flexibil privind posibilitatea angajatorilor de a-și crea și de a avea ucenici în baza unui contract la..., de a încheia în baza unui contract..., posibilitatea ca tot ceea ce înseamnă nevoia creării unor noi locuri de muncă să se poată întâmpla și s-a eliminat, practic s-au abrogat dispozițiile referitoare la maistrul de ucenicie, stabilindu-se o altă persoană care să coordoneze ucenicia la locul de muncă, numită coordonator de ucenicie.

Acest lucru, așa cum spuneam, se va realiza în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă. De ce spun acest lucru? În corelare cu ceea ce a spus doamna senator Andronescu, credem și susținem eliminarea articolului 5 din lege și, cu această eliminare, Grupul parlamentar al PSD va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Considerăm că intervenția doamnei senator Andronescu repune în discuție amendamentul respins cu privire la art. 5 alin. (2) al legii. Votul final cu privire la acest amendament și la textul aflat în dezbaterea noastră va fi dat luni, fiind vorba despre o lege organică.

Amendamentul este și el în regim de lege organică...

Se poate da un vot astăzi? Este în regulă.

Atunci, îl

Votul pe raport și votul final se vor da luni, la momentul dedicat legilor organice.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.

Vă rog, domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În fapt, inițiativa legislativă urmărește modificarea și completarea unor prevederi existente în Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Ceea ce pot să spun este că, în prezent, există un alt act normativ care reglementează salarizarea unitară a personalului bugetar, respectiv Legea nr. 284/2010, vechiul act normativ fiind abrogat. În consecință, de la această dată, drepturile salariale sunt reglementate prin Legea nr. 284/2010, lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Prin urmare, propunerea legislativă nu mai are obiect, din punctul nostru de vedere.

De aceea, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind participarea forțelor armate la operații în afara teritoriului statului român.

Vă rog, domnule secretar de stat Vasile-Ozunu, să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Bașa.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Raportul este de respingere.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Vă rog, domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din aceleași considerente ca la punctul anterior, considerăm propunerea legislativă fără obiect și, ca atare, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Bașa.

La fel ca și la precedenta propunere legislativă, comisia a întocmit un raport de respingere.

Este vorba despre o lege ordinară, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt. Vă rog, votul dumneavoastră. Raportul este de respingere.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă stabilește cadrul legislativ pentru participarea forțelor armate ale României la operații în afara teritoriului național, reglementând, în principal, următoarele aspecte:

- operațiile la care participă forțele armate în afara

- teritoriului statului român;

- planificarea și trimiterea forțelor în operații;

- înțelegerile tehnice și transferul de autoritate;

- selecționarea, încadrarea și unele drepturi ale

- personalului;

- aspecte financiare.

Având în vedere necesitatea adaptării cadrului legislativ la realitățile prezente, prin implementarea unor prevederi aflate în concordanță cu angajamentele asumate de România față de NATO și Uniunea Europeană, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestei inițiative, cu luarea în considerare a observațiilor și propunerilor comunicate de Guvern și comisiile parlamentare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Meleșcanu.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit un raport favorabil acestei propuneri legislative, luând în considerare și observațiile formulate de către Guvern.

Am luat în dezbatere și avizul negativ al Comisiei pentru politică externă și, în urma acestor evaluări, am propus un raport de admitere cu amendamente.

Amendamentele sunt destul de numeroase și vă rog respectuos să vă uitați, să vă aplecați asupra lor. Dacă sunt probleme, vă stau la dispoziție.

În esență, ele sunt fie de ordin redacțional, fie de substanță, dar, încă o dată vă spun, vă stau la dispoziție. Este vorba de 15 amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule președinte Titus Corlățean.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă, așa cum a menționat și domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost sesizată spre aviz și vă rog să mă credeți că am examinat cu foarte mare seriozitate, pentru că inițiativa legislativă vizează un domeniu realmente extrem de important, inclusiv din perspectiva rolului Parlamentului în acest proces.

Au fost invitați și au participat la dezbateri reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, vreau să spun, într-o formațiune extrem de impunătoare, lucru neobișnuit la noi, dar am apreciat acest lucru.

În urma discuțiilor, noi am adoptat un aviz negativ și aș vrea, totuși, să menționez și public câteva dintre elementele care au stat la baza votului colegilor din Comisia pentru politică externă.

În primul rând, asistăm totuși la o propunere legislativă a unui distins coleg parlamentar care propune abrogarea Legii nr. 42/2004, deci vorbim despre un act, ca procedură legislativă, dramatic, în sensul abrogării și apariției unei noi legi.

Într-o astfel de situație, mai ales că vorbim despre domeniul pe care l-am menționat – participarea forțelor armate la operațiuni în afara teritoriului statului român – era firesc, acesta a fost punctul de vedere al Comisiei pentru politică externă, ca Guvernul să-și asume responsabilitatea promovării unui astfel de act legislativ.

În al doilea rând, o mare parte din această propunere legislativă menține reglementările Legii nr. 42/2004, în vigoare, și substanța este aceeași.

Există, subliniez, câteva dispoziții pozitive – subliniez, pozitive –, care pot fi reținute, precum cele referitoare la rolul și competențele Parlamentului, dar acestea, ca tehnică legislativă, ar fi putut fi promovate foarte ușor sub forma unor amendamente la legislația în vigoare.

În sfârșit, sunt mai multe considerente, dar aș menționa o ultimă chestiune. În ceea ce privește modificarea propusă la art. 7 – se excedează anumite prevederi legale și practica de până acum –, problema nu se pune în legătură cu numărul de soldați trimiși în afara țării, ci în legătură, subliniez, cu inițiativa de a-i trimite. Inițiativa este și trebuie să fie a Guvernului, nu numai sau nu exclusiv a ministrului apărării naționale, cel puțin din punct de vedere al responsabilității politice.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Meleșcanu, microfonul 7.

aprobarea Parlamentului”, în loc de „încuviințarea prealabilă”, așa cum era inițial în proiectul prezentat de inițiator.

În ceea ce privește însă observațiile care au fost făcute de domnul senator Corlățean, referitoare la abrogarea legii, sigur că aceasta este o chestiune. Legea nr. 42/2004 este una dintre legile fundamentale, dar cred că avem competența, ca Parlament, să adoptăm o asemenea decizie. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt alte intervenții?

Domnule senator Dobra, vă rog, microfonul 2, în locul domnului deputat Stanciu.

Dacă dorește să devină senator, îl rugăm să se prezinte la alegeri în colegii de două ori mai mari.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să spun că propunerea legislativă, deci legea propusă, nu este numai, să spunem, o mică cosmetizare a Legii nr. 42/2004. Sunt unele modificări care prevăd, care actualizează legea la noile realități și eu cred că este bine-venit să votăm această propunere legislativă, pentru că ea aduce lucruri care modifică, în unele domenii, chiar esențial Legea nr. 42/2004.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Există susținere în plen la amendamentele respinse? Nu.

Votul, luni, 14 februarie 2011, fiind vorba de o lege organică.

Le mulțumesc tuturor.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii

- nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Îl rog pe domnul secretar de stat Cristian Irimie să

prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 8.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă și suntem de acord cu raportul de respingere al Comisiei pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Secășan, vă rog să prezentați raportul comisiei.

În legătură cu tema prezentată de domnul senator Corlățean, modificarea art. 7, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am inclus expres, dacă vă uitați la textul adoptat în comisie, prevederea că „la solicitarea unui stat în vederea unei operații neprevăzute la art. 2, Președintele României solicită

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia a dezbătut, în prezența reprezentanților Guvernului, respectiv ai Ministerului Sănătății, a reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a reprezentanților Colegiului Medicilor, și a adoptat un raport de respingere, cu motivația că nu există o bună delimitare între îngrijirile medicale și cele paleative, între componenta socială și componenta medicală, precum și pentru faptul că nu există referiri la sursa de finanțare.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Este vorba despre o lege cu caracter organic, votul se va da săptămâna viitoare.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor.

Doamna senator Silistru este inițiator. Microfonul 6, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că suprafața mare de pajiști pe care o are România, aproximativ 4,9 milioane de hectare, din care 3,4 milioane de hectare o reprezintă pășunile, iar 1,5 milioane de hectare o reprezintă fânețele, reprezintă o bogăție pe care nu multe țări o au.

Această suprafață reprezintă cam 34% din suprafața agricolă a României și situează țara noastră pe locul 5 în Uniunea Europeană, după Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Spania și Germania.

Aș vrea să scot în evidență faptul că pajiștea, pe lângă rolul economic pe care-l are, reprezentând o sursă importantă de furaj, în special pentru taurine și ovine, are un rol esențial în protecția solului împotriva fenomenelor de degradare, rol esențial în creșterea fertilității solului, prin masa mare de rădăcini pe care o lasă în sol, și, nu în ultimul rând, are un rol estetic, rol pe care țările din Uniunea Europeană pun din ce în ce mai mult accent, practic pe aspectul terenurilor în pantă degradate de eroziune, alunecări și alte fenomene de deșertificare.

Aș vrea să scot în evidență faptul că acest patrimoniu pastoral al României reprezintă o bogăție inestimabilă, atât pentru generația actuală, cât și pentru generația viitoare, bogăție de care multe țări nu au parte.

Exploatarea acestei bogății, acestui patrimoniu pastoral, a fost deficitară și în trecut, înainte de 1989, dar mai ales după 1989, când s-au petrecut schimbări substanțiale în modul de organizare și exploatare a pajiștilor.

De aceea am inițiat această propunere legislativă, cu care vă rog foarte mult să fiți de acord, pentru a pune în valoare această bogăție inestimabilă de care dispune România, pentru că, practic, este o suprafață foarte mare de care nu beneficiem, de rezultatele pe care am putea să le obținem de pe această suprafață, în special pentru creșterea animalelor. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Tánczos Barna, microfonul 10.

## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit expunerii de motive și textului propunerii legislative, prin acest act normativ se dorește reglementarea exploatării și administrării pajiștilor, o reglementare unitară cu privire la organizarea, administrarea și modul în care pajiștile și pășunile sunt exploatate.

Este o inițiativă legislativă bine-venită. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul susțin adoptarea acestei propuneri legislative, cu observațiile și cu amendamentele pe care le-am discutat în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Punctul nostru de vedere este unul de susținere și vă rugăm să votați pentru adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Prodan, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată pe fond cu această propunere legislativă la care semnatari sunt mai mulți colegi parlamentari din diferite formațiuni politice, oameni care au lucrat în acest domeniu.

Noi am subscris la punctul de vedere al colegei noastre, doamna senator Silistru. Mai mult de atât, vrem să menționăm faptul că în acest moment nu există un program judicios de utilizare a pășunilor, ceea ce are consecințe, în sensul că se degradează aceste pășuni. Mai mult, există un haos în sistemul de acordare a suprafețelor de pășunat diferiților utilizatori.

Am avut o discuție serioasă în comisie, avem amendamente. Pe cale de consecință, a fost întocmit un raport favorabil, de admitere, cu amendamentele care sunt în anexă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnule senator David, vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este un domeniu important pentru agricultură și, dacă ne dorim să avem și un număr cât mai mare de animale, trebuie să ne gândim serios la acest aspect și să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a realiza cât mai mult de pe aceste suprafețe importante.

În afară de argumentele pe care doamna senator Silistru le-a adus, de precizările pe care le-a făcut din partea comisiei domnul coleg, sigur că pot fi și altele, dar, așa cum a amintit și doamna senator, un rol important pe terenurile în pantă îl are și acest aspect de a împiedica eroziunea solului, ceea ce nu este puțin, pentru că sunt mulți bani care s-au investit și se vor investi în acest sens, tocmai pentru a proteja aceste soluri și aceste terenuri în pantă. De aceea suntem de acord cu această propunere legislativă.

Desigur, așa cum au fost și precizările din partea comisiei, cu amendamentele care au fost aduse, în această formă suntem de acord cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, votul se va da luni, 14 februarie 2011.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Deputatul inițiator este prezent la ședința noastră de plen?

Nu este prezent.

Domnul Pătruți, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, microfonul 9.

## **Domnul Alexandru Pătruți** _– președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă vizează introducerea în Legea minelor a unui nou alineat, prin care activitățile miniere de exploatare a metalelor prețioase, a pietrelor prețioase și a metalelor radioactive ar urma să se efectueze doar de către societățile comerciale cu capital majoritar de stat.

Această propunere legislativă intră în contradicție atât cu dispozițiile Constituției, cât și cu principiile liberei concurențe, ale libertății de circulație a bunurilor și serviciilor, principii pe care se fondează piața comună a Uniunii Europene.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Prodan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că Senatul este primă Cameră sesizată. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat negativ propunerea legislativă.

Deci suntem în fața unui raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. Domnule secretar de stat Irimie, vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această reglementare pune în acord Legea sănătății mintale cu ceea ce înseamnă reglementările din Uniunea Europeană, și noi susținem raportul cu amendamente al Comisiei pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Secășan.

## Domnule președinte,

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Comisia a adoptat un raport de admitere cu amendamente.

Menționez că au emis avize favorabile Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a emis aviz negativ.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri?

Domnule senator Udriștoiu, vă rog, microfonul 2.

Consider – sunt în domeniu, fiind psihiatru de meserie – că este o inițiativă foarte importantă pentru a ne alinia la niște reguli europene și internaționale. Am și făcut în comisie o serie de amendamente și, la momentul oportun, aș mai avea de susținut în plen trei amendamente care au fost respinse.

Aș vrea să subliniez un fapt deosebit de important, legat de internările nevoluntare ale persoanelor considerate periculoase pentru ele însele sau pentru cei din jur, și anume că aceste internări, după noul proiect, sunt hotărâte de instanță, de către judecător, și nu de către o comisie, așa cum era până în prezent.

O să revin cu amendamentele atunci când o să fie cazul.

Repet, consider că această inițiativă este foarte bună și s-a ajuns la o armonie generală în urma discuțiilor în comisie și prin contribuția domnului secretar de stat Irimie. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte intervenții.

Este vorba despre o lege ordinară și am să vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul comun al comisiilor, cu amendamentele admise.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă o propunere legislativă extrem de controversată – Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor.

Vă consult dacă inițiatorul este prezent.

Înțeleg că este în concediu de paternitate.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Vasile Timiș pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă reglementează obligativitatea utilizării denumirii de „țigan”, respectiv „țigancă”, în toate documentele emise de instituțiile din România cu referire la persoane de etnie romă.

Vreau să precizez, foarte pe scurt, faptul că Guvernul, deocamdată, nu a emis un punct de vedere cu privire la această inițiativă legislativă. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a elaborat un punct de vedere de nesusținere a acestei inițiative legislative, dar, totodată, a propus consultarea Academiei Române și a Departamentului pentru Relații Interetnice, ca astfel să existe o consultare mai largă asupra acestei problematici.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, ca să înțeleg eu bine, domnul președinte Băsescu s-a antepronunțat pe această speță, iar Guvernul nu are un punct de vedere?!

Deocamdată nu avem un punct de vedere al Guvernului.

Și când o să aveți un punct de vedere?

N-aș putea să vă răspund. Probabil...

După dezbaterea din Senat. Am înțeles. Domnul senator Pop. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea întocmirii raportului comun pentru Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare folosirea în actele oficiale din România a termenului de „țigan” sau „țigancă” în scopul evitării confuziei care se poate crea cu denumirea de „român”.

În ședința din 2 februarie 2011, membrii celor două comisii au analizat această propunere legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexă.

Consiliul Legislativ avizează negativ această propunere legislativă.

După cum ați observat, Guvernul nu a transmis niciun punct de vedere.

Academia Română și-a exprimat un punct de vedere, în sensul că termenul de „țigan” este cel care reprezintă numele corect al acestei populații transnaționale, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri.

Domnul vicepreședinte Cristian Diaconescu, urmat de domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este o situație _sui generis_ . Probabil că în puține momente Guvernul nu a găsit de cuviință ca, pe baza unei expertize cât de cât normală, să dea un punct de vedere.

Respectuos vreau să atrag atenția colegilor noștri că nu ne aflăm în fața unei dileme etimologice. Nu este vorba aici de o problemă lingvistică, pe care, într-o formă sau alta, instituții mai puțin legate de politica directă și de funcționarea statului de drept își dau cu părerea. Este o problemă de o mare sensibilitate, aș vrea să spun în primul rând pe plan intern, dacă cineva crede că planul internațional contează mai mult din această perspectivă.

Vă rog respectuos să aveți în vedere faptul că, în toate documentele internaționale, în toate formulele care, într-o variantă sau alta, încearcă să aplice strategii europene în legătură cu această etnie, denominarea este „roma/sinti”. Sigur, în pachetul lingvistic, istoric, cultural al multor state există diverși termeni, dar acest lucru în orice caz nu rezolvă problema pe care o intuiesc, dar nu o exprim, în ceea ce privește această inițiativă legislativă.

Vreau să vă spun că nici delimitarea cu parfum de discriminare, în nicio variantă, nu rezolvă problema fundamentală în legătură cu capacitatea de inserție, cu raporturile culturale, uneori antagonice, sau cu prezența unei categorii etnice sau alta în legătură cu imaginea României. Adică, mai clar și mai corect, problemele trebuie rezolvate aici, acasă, prin solidaritate și unitate, și nu prin delimitare.

Pentru că vom obține rezultate contrare din toate punctele de vedere, vă rog să respingeți această inițiativă legislativă.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă. Microfonul 4.

## Stimați colegi,

Și eu consider că ne aflăm în prezența rezolvării unei probleme foarte delicate. Rezolvarea, din punct de vedere legislativ, după părerea mea, nici nu este necesară și nici nu ajută la nimic.

Nu cred că noi putem decreta că o anume minoritate în țara noastră sau aiurea, începând de mâine, poartă denumirea oficială de... și că în actele oficiale este obligatoriu să se scrie într-un anume fel. O etnie își poartă numele cu mândrie și îl impune în limbajul obișnuit sau în documentele oficiale.

După părerea mea, greșeala care s-a făcut s-a făcut în anii ’90, când s-a încercat să se impună legislativ o anumită denumire oficială pentru o etnie din țara noastră. Acea denumire oficială, pe de o parte, a dat naștere la multe controverse, iar pe de altă parte ea nu s-a impus peste tot. Ea nici astăzi nu este utilizată peste tot și nu există suficiente sancțiuni ca să faci să fie obligatorie folosirea unei denumiri, indiferent care este aceea.

Din acest motiv, eu consider că această propunere legislativă, prin care obligăm toată populația României și autoritățile să folosească o anume denumire pentru o etnie în țara noastră, nu este cea mai fericită modalitate de degajare a unei soluții care să fie cât mai puțin conflictuală și care să aibă un accept atât în plan intern, dar să avem grijă, totuși, și de reacțiile internaționale vizavi de o etnie la care mai toată lumea privește cu atenție.

Din aceste considerente, eu aș fi tentat, mai degrabă, să nu votez în favoarea acestei propuneri legislative și să medităm, poate și cu reprezentanții etniei, dacă nu cumva ar fi preferabil să abrogăm actul normativ de prin 1993, care a impus o altă denumire și o altă obligație pentru autorități și cetățeni, și să lăsăm lucrurile să fie rezolvate în planul interuman, în planul relațiilor din această țară, pentru că aceasta va fi, probabil, singura modalitate acceptată în societate.

De aceea consider că, dacă nu există posibilitatea de retrimitere la comisie – poate și Guvernul până atunci găsește cu cale că trebuie să aibă un punct de vedere –, eu aș fi tentat, mai degrabă, să nu votez acest act normativ și să gândim dacă nu cumva ar fi preferabil să-l abrogăm pe cel din 1993.

## Mulțumesc.

Domnul lider Rădulescu, urmat de domnul senator Meleșcanu, în ordinea în care v-ați înscris la cuvânt.

Speța este foarte interesantă și discuția poate fi lungă. De fapt, cred că am purtat-o fiecare dintre noi de nenumărate ori, cu mulți oameni, cu mulți cetățeni care sunt indignați de faptul că se ajunge la prejudicii de imagine foarte mari din cauza actelor la limita legii sau chiar dincolo de lege ale unor cetățeni români de etnie romă.

Aici cred însă că noi inversăm cauza cu efectul, adică substituim efectul cauzei. Cauza este că acești cetățeni care, din punct de vedere al socializării corecte, sunt undeva la limita și a societății, și a legii, în multe cazuri – mă refer la cei care au un comportament de acest tip mai ales în străinătate –,

acești cetățeni, prin comportamentul lor, aduc prejudicii de imagine. Efectul este că, existând o asemănare de nume, între numele etniei și numele țării noastre, aceasta se răsfrânge negativ asupra țării noastre.

Rezolvarea ar fi să ne adresăm cauzei, iar domnul senator Diaconescu a spus foarte clar: acești cetățeni nu trebuie marginalizați, stigmatizați, ci incluși. Acesta este un efort pe care trebuie să-l facă întreaga Europă, mai ales că este vorba despre oameni cu un comportament nomad, în majoritatea cazurilor, și, atunci, vor fi mai puține probleme.

Problema nu este a României și efortul nu trebuie să fie doar al României, iar în ultima perioadă cred că toată Europa a conștientizat această chestiune, și, atunci, se va rezolva și treaba cu efectul negativ dat de această confuzie între „roma” și „români”.

Din păcate, sigur, este un deziderat pe termen foarte lung, pentru că există un comportament aproape tribal, pentru oameni care au migrat treptat-treptat în Europa, în sute de ani, și locuiesc aici, în Europa, de sute de ani. Să credem că treaba aceasta se va rezolva datorită dispariției granițelor în Europa în 10 ani, în 20 de ani este ceva mult prea frumos, dar nici cealaltă abordare nu este cea bună, adică să reglementăm acum în afara reglementărilor europene.

Academia Română este liberă să ne dea un punct de vedere total academic, teoretic, dar care pe noi, în momentul de față, nu prea ne ajută.

Este adevărat că din anul 1385, de pe timpul lui Constantin Monomahul, termenul de „țigan”, venind din limba greacă – mă rog, nu din același cuvânt –, este consacrat pentru această etnie, dar trăim în vremurile noastre. Este o invenție relativ recentă la nivel istoric să li se spună „roma”, dar în toate tratatele despre acest termen este vorba. Suntem prinși aici între anumite sentimente și anumite lucruri care totuși sunt la categoria „obligatorii”.

Mulțumesc. Domnul președinte Meleșcanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să fiu foarte scurt, nu cred că această propunere legislativă este o modalitate de soluționare a unei probleme, care este reală. Aș vrea doar să precizez că și dispozițiile, deciziile adoptate la nivel guvernamental în anii 1992–1993 în legătură cu denumirea acestei etnii prevedeau puțin altceva, în sensul că s-a acceptat, în urma recunoașterii etniei rome la nivel european, folosirea termenului și în România, dar pentru a nu crea, într-adevăr, lucruri care țin de o anumită confuzie cu apelativul „rom”, care se găsește în numele numeroaselor societăți românești, fie întreprinderi cu capital de stat, fie particulare, nu ar trebui să fie avută în considerare. Decizia adoptată atunci a fost de a folosi în actele oficiale denumirea de „rom”, dar scrisă cu doi „r” la început, tocmai ca, pe cât posibil, să nu se facă confuzii cu apelativul „rom”, care era și în pașapoartele României. Toți care mergeam în străinătate eram denumiți rom Meleșcanu, rom Blaga sau chiar, ceea ce este o impietate, rom Vosganian, când toată lumea știe că el este armean.

Deci, din punctul meu de vedere, nu putem să o soluționăm prin această inițiativă legislativă. Cred că fie retrimiterea la comisie, fie examinarea unor alte propuneri legislative, _de legeferenda,_ făcute de domnul Toni Greblă ar trebui să ne preocupe.

Dincolo de problemele de incluziune socială, trebuie să ne aplecăm și asupra problemelor legate de definirea acestei etnii. Din păcate, aceasta este situația și, oricum, cred că astăzi dacă am da un vot în favoarea acestei inițiative legislative ar fi o eroare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Bota. Urmează domnul senator Țopescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că se discută mult prea mult pe un subiect cu care ne-am confruntat toți, legat de această confuzie creată de denumirea științifică inventată, și cu care încă ne confruntăm ori de câte ori ne întâlnim sau călătorim în străinătate.

Nici ei nu au adoptat denumirea pe care tot statul le-a dat-o, din punct de vedere legal, și nu cred că este necesar să ne gândim atât de mult și să amânăm acest vot ca să reglementăm odată problema de imagine pe care noi, toți românii, o avem. Nu cred că etnia se va supăra dacă va fi legiferat acest lucru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Țopescu.

Urmează domnul senator Savu, domnul senator Corlățean, domnul senator Frâncu și domnul senator Severin.

## Stimați colegi,

Pentru că provin din presă, citesc zilnic întreaga presă. Iată un fragment dintr-un cotidian de largă circulație care a apărut astăzi:

„Liderul Partidei Romilor, deputatul Nicolae Păun, propune o soluție ingenioasă de rezolvare a spinoasei probleme ridicate de posibila revenire la titulatura de «țigan». Protestele vehement exprimate de Asociația Civică a Romilor pe această temă – reprezentanții acesteia cerându-i încă de pe acum președintelui Traian Băsescu ca nu cumva să promulge legea în cazul adoptării ei – nu par să-l fi impresionat prea mult pe Nicolae Păun. Acesta are chiar o idee despre cum s-ar putea încheia pașnic ostilitățile născute de încercarea revenirii la titulatura de «țigan».

«Eu zic să ne numim „indiromi”», propune Păun, explicând totodată că termenul figurează și în DEX. «Este vorba despre un grup etnic din nordul Indiei, regiunea Punjab, format din vorbitori de limba romani, ramura limbii sanscrite», a declarat președintele Partidei Romilor.

În opinia lui, varianta este de natură a-i mulțumi atât pe partizanii, cât și pe adversarii titulaturilor «rom» și «țigan».”

Mă rog, până când ne vom descurca în limba romani, varianta sanscrită, sunt de părerea domnului senator Cristian Rădulescu, să ne mai acordăm o săptămână de gândire pentru rezolvarea acestei probleme, într-adevăr, foarte delicată.

Dacă pot să fac o glumă nevinovată, îmi amintesc că o personalitate foarte importantă a folosit odată expresia „țigancă împuțită”, deci am putea să ne inspirăm și din această expresie.

Vă mulțumesc. Domnul senator Savu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Recunosc că am ascultat cu multă atenție pe toată lumea. Fac referire și la proiectul anterior, despre completarea Legii sănătății mintale și a persoanelor cu tulburări psihice, unde Guvernul s-a pronunțat, și atunci, în acest caz, când văd că nu se pronunță, consider că anterior a fost o gândire cu premeditare din partea Guvernului, probabil au știut ce-i așteaptă, pentru că ar fi fost important să se pronunțe și cu privire la acest proiect.

Și eu sunt de părere că o săptămână ar fi bine-venită, mai ales că îmi amintesc despre controversa care a fost aici, în Parlament, și despre raportul ultracompetent pe care ni l-a prezentat domnul ministru Blaga, pe vremea aceea ministru de interne, referitor la infracțiunile produse, de exemplu, la Paris, în Franța.

Erau statistici foarte complete în acel raport – pentru că toată povestea aceasta cu termenul de „rom” sau „țigan” am înțeles că în capul domnului Prigoană a plecat de la confuziile care se nasc pe plan internațional și prejudiciul de imagine pe care l-ar aduce României – și în acele momente mă gândeam că a lipsit un singur lucru din documentarea foarte completă a domnului Blaga: să ne fi spus și câți dintre ei au votat atunci la Paris, pentru că în momentele acelea am depășit și puterea de imaginație a serviciilor secrete franceze, constatând ei că au votat mai mulți cetățeni la Paris decât știau ei că există pe teritoriul Franței. Vorbesc despre români.

Și mă gândesc că, dacă am clarifica treaba aceasta cu termenul de „rom” acum, ori atunci a fost o „romaniadă” sau o „țiganiadă”, ori, pur și simplu, o „țigănie”, dacă ar fi după termenul dat de domnul Prigoană.

Cred că în acest termen de o săptămână am putea să ne clarificăm mai bine dacă adoptăm sau nu termenul propus de domnul Prigoană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Blaga. A fost invocat numele dumneavoastră. Urmează domnul senator Corlățean.

Dragi colegi, nu am vrut să intervin, dar trebuie să o fac. Aș vrea să spun că, în general – nu vreau să repet cele spuse de domnul Meleșcanu, cu care sunt absolut de acord –, pot să înțeleg de ce un coleg de-al nostru din Camera Deputaților a avut o astfel de inițiativă, pentru că unele lucruri sunt evidente din Helsinki până la Madrid sau până la Paris, numai că nu așa se rezolvă problemele.

Nu așa se rezolvă problemele. Poate ar trebui să ne întrebăm și noi dacă mai facem un pas spre segregarea acestei etnii, că aici este problema. Nu este numai problema României. Ca pondere a populației, nu cred că cetățenii români de etnie romă sunt mai mulți decât cetățenii maghiari de etnie romă. Nu cred. Nu este numai problema României asta. Este problema, într-adevăr, majoritară a unor state din Balcani sau din Europa Centrală, dacă vă uitați și la Slovacia, și la Bulgaria. Este și problema unor state membre ale Uniunii Europene, Spania, dacă doriți, și nu numai, dar nu așa putem rezolva problema.

Pentru că tot veni vorba despre ce a fost la Paris, noi putem spune că autoritățile române, nu de ieri, de azi, nu de un an, doi, ci de 5-6 ani de zile fac un lucru bun în ceea ce privește, dacă vreți, Ministerul Administrației și Internelor, în sensul în care aplicăm și față de romi, ca și față de alte minorități, o discriminare pozitivă în școlile de poliție, fie că discutăm de Academie, fie că discutăm de școlile de subofițeri sau de agenți de poliție. Și este un lucru bun, motiv pentru care, iată, am putut trimite la Paris inclusiv ofițeri și subofițeri, fete și băieți, de etnie romă, care și-au făcut foarte bine datoria.

Mai vreau să vă spun un singur lucru: infractori cetățeni români nu sunt numai romii. Și vă mai spun încă ceva: romii nu sunt prinși, în general, în marile rețele de crimă organizată. Din păcate, sunt cetățeni români de naționalitate română.

Deci să fim foarte clari. Orice date veți solicita vor spune lucrul acesta. Eu aici, chiar dacă aud un punct de vedere, domnule senator Rădulescu, aș propune grupului nostru să votăm împotriva promovării acestei propuneri legislative. Restul punctelor de vedere pe care voiam să le exprim le-a spus domnul senator Meleșcanu și îi mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Corlățean.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este evident că opiniile sunt diferite și că instrucțiunile de vot pe grupuri probabil că nu vor funcționa. Eu aș vrea să spun doar câteva cuvinte.

Cred că putem să ne propunem, în definitiv, pe cale administrativă sau legislativă, să schimbăm orice denumire, a oricui, în orice, putem, eventual, să denumim pisica leopard. Putem să ne propunem absolut orice, problema de fond însă rămâne și ea spune pe scurt că, dacă vorbim

despre criminalitate, cei care comit infracțiuni vor continua să le comită, dar pentru anumite rațiuni și fundamente care nu țin de etnie.

Dacă dorim să intrăm în dezbateri, cei care au făcut facultatea de drept știu mai bine, putem discuta despre stigmatul criminalității invocat la criminologie de Lombroso, de la naștere până la moarte, chestiune care nu stă în picioare. Nu acesta este fundamentul discuțiilor și soluției.

Dacă ne uităm la bugetul pentru educație alocat anul acesta, anul trecut și, probabil, anul viitor și vedem cât alocăm în mod concret, coerent, eficient și bine țintit pentru chestiunile legate de educație și integrare pentru o populație pe care o menționăm aici, acolo poate ne apropiem de adevăr.

Încă o dată, putem să înscriem în documentele oficiale tot ce dorim. Nu vom avea niciun fel de rezultat, iar cei din afară, când vor constata un fenomen infracțional, vor spune în continuare că românii l-au comis.

Este adevărat, sunt absolut de acord cu ceea ce spunea domnul senator Blaga, uitați-vă pe statistici, la marile rețele de infracționalitate, crimă organizată, este vorba despre distinșii noștri conaționali români, cetățeni români. Infracțiunea de vitrină, cea vizibilă, cerșetoria, și sărăcia, acestea sunt cele asociate cetățenilor români de etnie romă.

Eu personal voi vota împotriva acestei propuneri legislative, pentru că nu mergem în direcția corectă, care lovește problemele: integrare, program coerent, responsabil, resurse alocate, termene-limită, strategie coerentă. Acesta este răspunsul.

Vă mulțumesc. Domnul senator Frâncu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi vreau să spun că este o problemă reală. Noi aici dezbatem...

Am văzut că unii dintre noi au trimis discuția puțin în derizoriu, dar problema este cu totul alta. Nu cred că este vorba despre ideea de discriminare, nu cred că este vorba despre infracționalitate, este vorba despre recâștigarea demnității naționale pentru poporul român. Poporul român poate este discriminat în acest moment, iar asta nu din cauza poporului român, ci a unei decizii guvernamentale, deci, practic, tot pe această cale trebuie rezolvată chestiunea.

Eu m-am născut în Râmnicu-Vâlcea, într-un cartier care se numește Țigănia. Toată viața mea de adult, când am putut, am respectat această etnie, am luptat pentru drepturile ei. Am foarte mulți prieteni din această etnie. Vreau să vă spun că am inițiat în Parlament acea lege care consacră, pe de o parte, o sărbătoare internațională a zilei acestei etnii, la Vâlcea, și, pe de altă parte, la Costești să poată fi celebrată o sărbătoare a meșteșugurilor etniei, așa cum și-au dorit-o, deci am sprijinit întotdeauna aceste inițiative.

Vreau să vă spun că la Costești, la Frâncești, două-trei comune din zona unde este centrul în care se adună ei, în momentul în care m-am adresat cu apelativul „rom”, oamenii mi-au spus: „Domnule Frâncu, dacă ne mai spui așa, nu mai stăm de vorbă cu tine.” În primul rând, ei nu acceptă această denumire artificială, impusă, de „rom”, mulți nu o cunosc și lor li se pare normal să li se spună „țigani”. Iată că aici am demontat o chestiune care a fost ridicată – vezi Doamne! –, că nu știu ce discriminări facem. Nu. Noi nu vorbim aici de discriminare.

Un om care comite o infracțiune, că se numește rom, țigan, francez, român sau cum vreți dumneavoastră, este un om care a comis o infracțiune. Prin activitatea lor trebuie să nu o facă, pentru ca acest termen, indiferent care este folosit, să nu implice ceva negativ.

Din punctul meu de vedere, în Europa se folosește apelativul „țigan”, „gitan”, „zigeuner” și toate formele pe care limbile respective le-au impus și le folosesc de sute de ani.

În România, termenul de „țigan” este folosit de la 1300 încoace. Dan I și Mircea cel Bătrân, în documentele lor, fac donații bisericilor din județul Vâlcea, Cozia, Hurezi etc., sate întregi de țigani. Așa li s-a spus până când guvernul din 1992 a hotărât altfel, din motive electorale – este problema acelui guvern, dar eu nu mă simt părtaș la acel gest.

## Mulțumesc.

Domnul senator Severin, urmat de domnul senator Radu Alexandru Feldman și de domnul senator Fekete-Szabó András Levente.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

N-o să o iau de la venirea romilor odată cu tătarii, nici măcar n-o să trec prin „Țiganiada” lui Budai Deleanu. Ce m-a deranjat pe mine foarte mult în această discuție este faptul că

noi ne propunem să stabilim printr-un act administrativ cum se numește o populație. O populație are un nume pe care și l-a asumat printr-un trecut istoric, în sute de ani, care este încetățenit și pe care și-l respectă singură.

De aceea cred că adoptarea acestui punct de vedere propus ar fi o eroare. Dar voi vota cu cea mai mare plăcere dacă actul prin care s-a oficializat denumirea de „rom” va fi abrogat, pentru că și acel act este o eroare. Printr-un act administrativ noi am încetățenit o denumire oficială.

Părerea mea este că trebuie folosită denumirea pe care și-o asumă ei înșiși în viața de zi cu zi și vom vedea, dacă se va încetățeni natural „rom”, „rom” să fie, dacă nu, nu.

Dar dacă vom merge cu asemenea propuneri legislative, prin care noi să stabilim cum se numește un popor... Ce ați zice dacă am vota aici ca noi, în loc de români, să devenim „romericani”? N-ar fi o idee bună? Ne-am confunda și noi cu americanii, am fi priviți altfel, nu ne-ar mai confunda lumea numai cu romii. Și am putea să stabilim prin lege dacă acceptăm această logică.

Deci, în consecință, nu voi vota acest proiect, dar voi vota cu plăcere anularea celui din anii ’90.

## Mulțumesc.

Domnul senator Feldman Radu Alexandru.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă mărturisesc că am ascultat, ca de fiecare dată, cu toată atenția intervențiile colegilor mei. Am ascultat cu toată atenția și cu multă satisfacție intervenția domnului senator Cristian Diaconescu, la care subscriu în totalitate, nu numai pentru tăria argumentelor, pentru seninătatea, pentru eleganța discursului. Și mi se pare o mare eroare a afirma, într-un moment în care se discută un subiect atât de important, că îi acordăm prea multă atenție și prea mult timp.

Vă pun o întrebare care mi se pare esențială: în calitate de parlamentar, în calitate de legiuitor, în favoarea cui o facem? Care este rațiunea supremă sub care ne desfășurăm această activitate?

Îmi stimez toți colegii, dar îmi vine foarte greu să înțeleg, îmi vine foarte greu să subscriu la punctul de vedere al unui coleg care spune: „Suntem astăzi datori să votăm în favoarea acestei inițiative legislative pentru a recupera demnitatea României”. Dacă vrem să apărăm demnitatea României, dacă vrem, într-adevăr, să apărăm prestigiul României, dacă vrem, într-adevăr, să apărăm tot ce înseamnă aportul României la patrimoniul cultural, spiritual, universal, suntem datori la un prim lucru: să privim realitatea așa cum este ea.

Domnul ministru Blaga, într-o intervenție extrem de succintă, ne-a reamintit un lucru pe care nu aveam voie să-l uităm nicio clipă. Sigur, țiganii sunt, nu o dată, autorii unor fapte antisociale în România și în afara granițelor țării, dar dacă privim adevărul în față, așa cum vă rog s-o facem, marile „performanțe” ale lumii interlope, peste tot în Europa, și nu numai în Europa, au ca autori semeni de-ai noștri, cetățeni români de etnie română.

Nu în felul acesta rezolvăm problemele de imagine, de prestigiu, de cinstire a României. Art. 1 din Constituția țării exprimă în modul cel mai clar: „România – stat național unitar” și mi se pare că singurul criteriu în care trebuie să ne pronunțăm în acest caz este sentimentul pe care această etnie, această minoritate îl face public, prin gura reprezentanților săi, fie în Parlamentul țării, fie a societăților romilor care ne solicită, în modul cel mai insistent și în modul cel mai argumentat, să le recunoaștem calitatea de romi, considerând că formularea de „țigan” este o formulare peiorativă, este o formulare care, de regulă, îi face să se simtă prost.

Mulțumesc.

Domnul senator Fekete-Szabó András Levente.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, În primul rând, vreau să vă spun că Grupul parlamentar al UDMR din Senat nu va susține această propunere legislativă.

Propunerea este completamente neavenită, la fel ca și alte propuneri legislative ale semnatarului acestei propuneri. Știm bine, mai sunt câteva propuneri legislative ale colegului deputat. Problema minorității rome nu se rezolvă, nici a celor care se află pe teritoriul României, nici a celor din toată Europa dacă începem să schimbăm denumirea etniei. Ce-ar fi dacă unii dintre colegi ar veni să facă fel și fel de propuneri legislative, mâine, minoritatea maghiară să aibă o altă denumire, pentru că nu ne place, să-i denumim „huni” sau „asiatici”, sau știu eu cum...? Deci este o chestiune foarte periculoasă, neavenită. Problemele etniei rome nu se rezolvă. Noi ar trebui să ne gândim mult mai mult ce să facem noi, majoritarii, cu etnia romă, legat de educație, legat de tot ce înseamnă, poate, și discriminare pozitivă. Știm foarte bine că pe agenda Uniunii Europene există, pentru acest an, un capitol separat foarte bine conturat legat de problematica romilor și toată Uniunea Europeană este preocupată pentru a îmbunătăți situația acestei etnii și haideți să lăsăm etnia romă să stabilească sau să spună: „Domnilor, de mâine nu vrem să fim romi, vrem să fim indieni” sau știu eu ce.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Radu Berceanu.

Eu am venit la microfon doar pentru o chestiune foarte scurtă.

Am constatat că sunt anumite confuzii legate de începutul problemei și, ca unul ceva mai vechi în Parlament, aș vrea să clarific pentru colegii care nu știu exact cum s-au întâmplat lucrurile.

La vremea respectivă, România dorea cu ardoare să intre în Consiliul Europei, nu Consiliul European. În Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-a adoptat o rezoluție în legătură cu această titulatură, și noi ne-am cam repezit, la vremea respectivă, ca să dăm o dovadă, cum mai dăm noi dovezi din când în când, să facem o lege. Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei este – și era și la momentul respectiv – valabilă pentru toate țările, și pentru Spania, și pentru Franța, și pentru toată lumea, dar niciuna dintre țări nu s-a repezit să dea o lege prin care să pună în aplicare rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Îmi pare rău că nu este domnul senator Frunda aici – pentru că... în sfârșit, eram colegi pe vremea aceea, acolo – sau Adrian Severin, dar grupurile pot să-i întrebe. Chiar au fost discursuri sau dispute în legătură cu această idee de a face o lege în sensul acesta și, pentru că se dorea admiterea României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și la Consiliul Europei, s-a adoptat această lege, care a fost un fel de... S-a crezut atunci că o să sprijine intrarea noastră mai rapidă.

Cred că cei care au spus că ar trebui să ne uităm mai atent pe acea lege au dreptate, iar pe de altă parte, ceea ce avem acum în față cred că, în niciun caz, nu poate fi votat. Ca să nu mai intru și eu în toată dezbaterea, cred că s-au spus multe lucruri cu substanță.

Mulțumesc. Doamna senator Olguța Vasilescu.

Cineva îmi atrage atenția că am mulți țigani, romi, cum o să-i denumim până la urmă, în colegiul meu și mai ales în Craiova.

Eu aș fi dorit să intervin pe două chestiuni procedurale. În primul rând, v-aș ruga să nu retrimiteți propunerea legislativă la Comisiile pentru egalitatea de șanse și drepturile omului, pentru că nu are niciun rost. Acolo, scorul a fost zdrobitor – 10 la 3 în favoarea acestei inițiative – argumentele au fost destul de virulente, nu cred că mai convingem pe nimeni, dacă întoarcem proiectul la comisie, să se întâmple ceva. Dumneavoastră veți fi cei care veți lua decizia astăzi.

Vă reamintesc că nu suntem Cameră decizională. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Dar pentru că s-au invocat aici tratate și pentru faptul că în documentele Uniunii Europene sunt numiți „romi”, și nu „țigani”, eu vreau să vă spun că este greșit să se susțină acest lucru și aș vrea chiar să citez din avizul Consiliului Legislativ, care s-a transmis tuturor parlamentarilor: „Ca o exemplificare a principiului egalității de tratament și a eliminării oricărei forme de discriminare, textul juridic nu identifică o etnie sau o rasă anume, nu enumeră și nu exemplifică în acest sens, tocmai pentru a nu crea discriminare și a nu lăsa loc de interpretare a textului în procesul de transpunere a directivelor în legislația statelor membre. De altfel, cu privire la utilizarea strictă a termenului de «rom», prin raportare la termenul «țigan», precizăm că, întrucât documentele comunitare care să se refere strict la această etnie «rom/țigan» sunt limitate ca număr, instituțiile europene tratând de o manieră unitară toate minoritățile etnice ce trăiesc în spațiul european, nu se poate afirma că există o formă corectă utilizată în documentele Uniunii Europene, așa cum s-a exemplificat mai sus”.

V-am citat din avizul Consiliului Legislativ.

Deci, până la urmă, stimați colegi, nu ne obligă nimeni din Uniunea Europeană să-i numim romi sau țigani. Asta depinde exclusiv de noi și de votul pe care îl vom da astăzi. Rugămintea mea, ca președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse, este să nu ne mai transmiteți acest cartof fierbinte nouă, la comisie. Cred că fiecare poate să voteze astăzi în deplină cunoștință de cauză.

Mulțumesc. Domnul senator Mircea Diaconu.

## Mulțumesc.

Ca să vă captez atenția, o să fac apel la un cântec românesc care umblă liber de vreo 150 de ani. Citez: „Pe ulița armenească/Trece-o ceată țigănească./Ciocănește, bocănește,/Neica calu-și potcovește.”

Vedeți, iată, în ce situație cumplită ne aflăm, pentru că, pe pretinsele documente europene, ar trebui să cântăm de azi înainte: „Pe ulița armenească/Trece-o ceată românească”.

Iertați-mă, cădem în ridicol câtă vreme încercăm să reglementăm ceea ce nu e de reglementat, după părerea mea.

Vă dau un exemplu din viața de zi cu zi. Au venit unii și au zis: „de mâine, această stradă... acest spital se numește «1 Mai»”. Au trecut 60-70 de ani și tot „Filantropia” s-a numit, chiar dacă scria, așa, într-un fel.

Vă amintesc că, astăzi, au venit alții și au zis că nu se mai numește „Moghioroș”, ci se numește nu mai știu cum. Ei, tot „Moghioroș” este! Întâlnirea dintre mine, tine – alo! –, tot la Moghioroș se petrece.

Există un reflex, e o natură a lucrurilor. Cine nu izbutește să o înțeleagă și să o respecte, înseamnă că nu e înțelept.

Părerea mea este că, în niciun caz, nici măcar în argumentație nu trebuie să folosim situația, starea de urgență, dacă vreți, a criminalității, statisticile etc., etc., nicio hotărâre nu trebuie luată la nervi – în niciun caz – și nu cred că asta este esența problemei. Absolut deloc.

Dacă am fi înțelepți, într-adevăr, pe orice cale, nu pe retragerea în comisie – are dreptate doamna senator Vasilescu –, cred că trebuie să ne retragem orice reglementare în domeniu, începând cu greșeala, cu zelul, care nu e singular, din 1991–1992.

Vă mulțumesc tare mult și sper că veți găsi sau vom găsi soluția înțeleaptă.

Vă mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, dați-mi voie să spun și eu un cuvânt, este un subiect important și rar intervin de la

microfonul central, dar după domnul senator Valer Marian, care s-a înscris la cuvânt înainte. Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Denumirea de rom a fost adoptată și în România, și în Uniunea Europeană în epoca de aur a doctrinelor multiculturalismului, discriminării pozitive și politicii corecte promovată de Alvin Töfler, George Sörös și mulți alții, pe care le-am îmbrățișat în parte.

Zilele trecute, la Conferința pentru politici de securitate de la München, premierul britanic David Cameron anunța eșecul multiculturalismului în Marea Britanie, stat cunoscut pentru rolul său civilizator și integrator, din cauza nereușitei integrării tineretului musulman în societatea britanică.

Cu patru luni în urmă, cancelarul german Angela Merkel anunța eșecul multiculturalismului în Germania, stat, de asemenea, cunoscut pentru rolul său integrator și civilizator.

Cu câțiva ani în urmă, în cartea sa „Cine suntem?”, celebrul politolog american Samuel Huntington, mai cunoscut pentru lansarea teoriei „șovinii civilizației”, anunța începutul apusului multiculturalismului și al discriminării pozitive în Statele Unite ale Americii.

În consecință, cred că în abordarea acestei probleme ar trebui să privim ce se întâmplă în lume și în Europa, să privim lucrurile la rece și să nu ne lăsăm îmbătați de teorii trecătoare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Pop, vă rog. Microfonul 7.

## **Domnul Gheorghe Pop:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reiterez ideea și concluzia celor două comisii, și anume ca lucrurile să fie tranșate astăzi prin vot și să nu retrimitem la comisie această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult, stimați colegi.

Extrem de rar încerc să intervin în dezbaterile noastre, pentru a încerca să păstrăm o anumită imparțialitate a conducerii Senatului României, dar aș vrea să vă spun care este gândul meu și care este convingerea mea.

Astăzi va trebui să alegem între principii și oportunism politic.

Problema romilor în România nu este o problemă rasială, este o problemă socială și, oricât de mult am fugi de un adevăr dureros al societății românești, aceasta este cea mai profundă prejudecată și discriminare care există în mentalul colectiv și în istoria națiunii noastre.

Nu putem schimba datul istoric, nu putem să schimbăm realitățile etimologice sau culturale, dar putem să gândim ce fel de societate românească vrem să avem pentru viitor. Acest tip de conversație nu face decât să adâncească o falie profundă în societatea românească.

Problema toleranței zero la crimă și la nerespectarea legii nu are nimic de-a face cu o etnie sau cu un alt grup. Ceea ce lipsește în conversația noastră este, de fapt, absența, indiferent de teoria momentului, unui efort național coerent pentru inserția socială a acestui grup, care este profund nedreptățit, care este privat de accesul la educație, care este privit cu desconsiderare, prejudecată și, uneori, aroganță de către majoritate.

Întrebarea e ce fel de societate vrem să construim pentru viitor. Întrebarea este dacă noi ne alegem ca model de societate să încercăm să acoperim această falie care, în timp, dacă nu o vom ataca și nu vom aloca resurse și coerență politică, se va transforma în cea mai importantă bombă socială cu efect întârziat din istoria națiunii noastre.

De aceea, dincolo de acest subiect, care este vârful aisbergului, cu oportunismul politic cunoscut, domnul deputat Prigoană a atacat un punct sensibil și noi, cu toții, ne-am repezit să mușcăm din această momeală.

Întrebarea este: avem o strategie națională pentru inserția socială a acestor concetățeni ai noștri? Avem, într-adevăr, modalități prin care Guvernul României să încerce să rezolve această problemă? Aceasta este adevărata întrebare.

Avem o propunere pe care vreau să o supun...

E retrasă propunerea, da?

Stimați colegi,

Cred că a fost una dintre cele mai intense și interesante dezbateri din ultima perioadă, subiectul justifică pe deplin timpul și atenția acordate de dumneavoastră acestei propuneri legislative.

În condițiile în care avem în fața noastră un raport cu un amendament admis,

-

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea art. 8 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994.

Domnul secretar de stat Vasile-Ozunu va prezenta punctul de vedere al Guvernului.

- Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În Armata Română se desfășoară un amplu proces de transformare a structurilor, mecanismelor informaționaldecizionale și a procedurilor operaționale, în scopul obținerii supremației decizionale și a scurtării timpilor de reacție.

Potrivit proiectului, Centrul Militar Național de Comandă va prelua atribuțiile Marelui Cartier General, iar structura organizatorică și atribuțiile acesteia pe timpul agresiunii armate la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război vor fi stabilite prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Pe timp de pace va fi un nucleu în cadrul Statului Major General.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să acordați votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Banias, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru analiză și elaborarea raportului la proiectul de lege menționat.

Membrii comisiei, în unanimitate, au hotărât să adopte raport de admitere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond?

Nu sunt.

Este vorba despre o lege organică, dezbaterea o încheiem aici, iar votul final va fi dat luni, 14 februarie anul curent.

La solicitarea unui lider de grup, am să rog ca pentru votul de la punctul precedent din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor, cel controversat, să fie date liste de vot grupurilor parlamentare. La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea noastră este, de comun acord cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, de a retrimite acest proiect la comisie, pentru că nu a fost inclus punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Același punct de vedere îl are și comisia.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Retrimitere la comisie, da?

Vă rog, votul dumneavoastră.

Puțină atenție pentru un vot. Este vorba despre retrimiterea la comisie a proiectului de lege de la punctul 19 din ordinea de zi.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă propunerea legislativă privind reglementarea acordării eșalonărilor la plată.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 9.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, a susținut, cu anumite observații, acest proiect.

În urma raportului comisiei au apărut însă aspecte care trebuiau să solicite o anumită evaluare a impactului bugetar.

Ca urmare, propunem eventuala amânare pentru pregătirea acestui impact bugetar.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După discuțiile pe care le-am avut și cu colegii inițiatori, am ajuns la concluzia că vom face o propunere de retrimitere la comisie.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru propunerea de retrimitere la comisie.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Inițiatorii doresc să susțină? Da.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog să veniți la microfonul 6, alături de președintele comisiei, domnul senator Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să prezint propunerea legislativă, care este a întregului grup de senatori ai Partidului Social Democrat.

Rugămintea, timpul fiind foarte scurt, este să fim de acord să continuăm eventualele dezbateri pe acest proiect pe care eu îl consider deosebit de important.

Mai întâi de toate, vreau să vă spun că proiectul de lege pe care noi îl propunem nu este o noutate pentru ceea ce înseamnă reglementarea unor situații privind eșalonări la plată, amânări, eșalonări și scutiri ori reduceri de majorări de întârziere sau de penalități de întârziere, ci este un proiect care a pornit de la o realitate legislativă, respectiv de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002, care a produs efecte pe care eu le apreciez ca fiind benefice în economia națională și a creat posibilitatea salvării de la faliment a multor societăți comerciale la vremea respectivă. Ca atare, ceea ce am făcut noi astăzi, prin propunerea legislativă pe care o dezbatem, a fost să readucem în atenție și să revedem textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2002, să îl adaptăm la realitatea economică și socială de astăzi și să încercăm să venim în sprijinul societăților comerciale care au dificultăți în plata obligațiilor către stat, dificultăți create, de foarte multe ori, de către stat, prin faptul că statul nu returnează TVA-ul în termenul prevăzut de lege, prin faptul că statul nu plătește facturile agenților economici care au executat lucrări, au prestat servicii – sunt situații de 2, de 3 ani de zile.

De aceea, în principiu, proiectul nostru are în vedere stabilirea unor condiții transparente și obiective de acordare a unor eșalonări la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor creanțe fiscale, amânări la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor creanțe bugetare, eșalonări la plata majorărilor de întârziere și/sau a penalităților de orice fel, amânări și/sau scutiri ori amânări și/sau reduceri de majorări de întârziere și/sau penalități de întârziere, scutiri sau reduceri de impozite și taxe în condițiile legii.

Nu am dorit să creăm posibilitatea unei abordări subiective a acestei teme, ci am revenit la un sistem de criterii de performanțe economico-financiare și de disciplină fiscală a contribuabililor, pe baza cărora să fie analizate cererile de înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul de stat. Și am stabilit o grilă care cuprinde mai multe criterii, în baza cărora instituțiile abilitate ale statului să decidă dacă un contribuabil poate primi sau nu anumite facilități de acest tip și în ce limită le poate primi. Dau exemplu 4-5 criterii, ca să fiți cu toții lămuriți despre acest lucru:

Mulțumesc.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Menționăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002 se aplica în alte condiții, când România nu era țară membră a Uniunii Europene, ea fiind, pe parcursul pregătirii pentru aderare, abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2005. De asemenea, menționăm că facilitățile fiscale ce se acordă în această perioadă în care România este membră a Comisiei Europene sunt scheme de ajutor de stat care trebuie să se deruleze după obținerea aprobării Comisiei Europene.

Pentru aceasta, dar și pentru alte argumente, prezentate și în cadrul punctului de vedere, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a decis, cu 4 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, să adopte un raport de admitere cu amendamente. Sunt 30 de amendamente care sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Intervenții? Dezbateri pe fond?

Este vorba despre o lege cu caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră pentru propunerea legislativă.

Cu 26 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și două abțineri...

Domnule senator Țuțuianu, ați apucat să votați propriul proiect?

Nu.

Am rugămintea să reluați votul pentru că n-am ajuns la timp să votez.

Am rugămintea să reluăm votul, deoarece nu e corect ca inițiatorul să nu poată vota, n-a reușit să ajungă de la pupitru la locul său.

Cu 29 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 22 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale.

Inițiatorii doresc să susțină inițiativa? Nu.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă propunea măsuri pentru eliminarea unor neajunsuri legate de depunerea declarațiilor de venit.

Întrucât s-a reglementat reținerea la sursă a acestor venituri din activități independente în domeniul asigurărilor sociale, Guvernul nu susține adoptarea. Inițiativa legislativă apare ca fiind lipsită de obiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

Mulțumesc.

Comisia, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de respingere, având în vedere că propunerea legislativă este lipsită de obiect.

Mulțumesc. Intervenții? Domnule senator Frâncu, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam doar să fac mențiunea că această propunere legislativă a apărut atunci când cu toții am văzut acele cozi interminabile și, aproape o lună de zile, cei care realizau venituri din activitatea profesională au fost supuși acestor presiuni, din cauza, poate, unui gest al Guvernului de a nu pune în acord metodologia de aplicare a unui act normativ cu actul în sine.

Sper ca pe viitor aceste lucruri să nu se mai întâmple, pentru că suferă cetățeanul.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Punctul 23 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii doresc să susțină textul?

Domnule președinte Ghizdeanu, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele prezentate și în cadrul comisiei de specialitate, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte, vă rog. Microfonul 7.

Comisia a adoptat un raport de respingere, având în vedere că modificarea regimului accizelor contravine reglementărilor comunitare în domeniu, precum și Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Dezbateri?

Nu sunt.

Punctul 24 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind scutirea de la plata ratelor împrumutului la bancă pentru persoanele sinistrate de pe urma inundațiilor din anul 2010.

Domnule președinte Ghizdeanu, punctul de vedere al Guvernului.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

Comisia a adoptat un raport de respingere, având în vedere că inițiativa legislativă creează discriminări atât între creditori, prin distorsionarea mediului concurențial, cât și între diferitele categorii de împrumutați defavorizați.

De asemenea, trebuie precizat că sistemul bancar utilizează o gamă largă de instrumente de reeșalonare și restructurare a datoriilor care întâmpină probleme la rambursare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Domnule senator Frâncu, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Aceeași problemă. Într-adevăr, principiul este corect, s-ar crea discriminări față de cutuma obișnuită a băncilor, însă vreau să spun că aici tot Guvernul, din păcate, este de vină. De 2 ani de zile li s-a promis sinistraților din 2008 că o să fie ajutați să își încheie construirea locuințelor. Aceștia au luat credite de la bancă. Statul român le-a promis și în 2009, și în 2010 că îi va ajuta. Nu s-a realizat acest lucru, iar acești oameni, pe baza acelor promisiuni, au făcut credit. Acum, situația înrăutățindu-se foarte mult – știm cu toții ce probleme au, au scăzut salariile cu 25%, veniturile populației probabil cu vreo 40% –, mulți se văd în situația de a nu mai putea săși plătească aceste rate.

Soluția propusă venea tocmai în sensul de a găsi, într-un fel, o cale de compromis, pentru că nu e vina lor. Repet, statul român și Guvernul actual al României ar fi trebuit să grăbească rezolvarea situației acestor cetățeni.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt alte intervenții? Nu.

Vă rog, votul dumneavoastră pe raportul de respingere. Cu 57 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat, propunerea fiind astfel respinsă. Punctul 25 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Cred că este ultimul text pe care-l parcurgem. Inițiatorii?

Domnule președinte Ghizdeanu, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Da.

Scuzați-mă!

Vă rog, interveniți, e vorba despre faimoasa Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 50/2010 în favoarea consumatorilor de credite.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Potrivit obiectului de reglementare al propunerii legislative, permisiunea acordată consumatorului de a se retrage din contractul de credit în decurs de 14 zile fără a invoca motive nu se aplică contractelor de leasing referitoare la autovehicule, calculatoare și electrocasnice noi, în asemenea cazuri urmând a se plăti 10% din valoarea de catalog a produsului.

Astfel, comisia a trimis un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Votul dumneavoastră pentru raportul de respingere.

Cu 53 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

Declar încheiată ședința noastră de astăzi.

Ne revedem, inclusiv cu reluarea temelor care nu au fost parcurse astăzi, luni, în plenul nostru de început de săptămână.

Vă mulțumesc și un rest de săptămână cât mai util!

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590021]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 6/18.II.2011 conține 28 de pagini.**

Prețul: 8,40 lei