Florin Iordache

**:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mă simt ușor jignit că sunt doar o influență externă. Speram să fiu măcar parte din statul paralel sau ceva. Dar nu sunt!

Sunt, de asemenea, onorat de amenințarea făcută cu sesizarea la Curtea Constituțională. Mă bucură acest lucru. Îi încurajez pe colegii mei să facă această sesizare, pentru că veți ajunge la concluzia că s-ar putea să se întâmple același lucru ca în cazul ordonanței privind Institutul Levantului. Când va pica și legea, va pica și ordonanța. Eu spun, în acest caz, Doamne-ajută!

Eu sunt o influență externă. Așa este, aparent, un deputat în Parlamentul României și e în regulă.

Aș vrea să vă citesc un scurt text, pentru că inițiatorul legii și cei care i-au avizat urgența acestei ordonanțe de urgență sunt aici, zâmbind; să vă spun avizul care a însoțit această ordonanță de urgență.

Iar avizul spune așa – este avizul Consiliului Legislativ, instituție a statului:

În primul rând, „Referitor la modalitatea de reglementare pe calea delegării legislative, prin ordonanță de urgență, semnalăm că, potrivit art. 115 alin. (6) din Constituție, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.

În acest sens, semnalăm că soluția legislativă preconizată este susceptibilă a afecta prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2), referitor la dreptul de proprietate privată*, art. 53, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și pe ale art. 136 alin. (5), referitor la proprietate.

Astfel, se îngrădește exercitarea dreptului de proprietate, ceea ce contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2)” – se enumeră restul articolelor –, „precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din protocolul nr. 1 la convenție”.