Viorel Ilie

Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect (L301/2020)

335 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi*,

Așa cum spunea și doamna președintă Crețu, n-aș fi vrut să treacă toate aceste comunicări, așa, pe repede-nainte și mi-am permis să iau cuvântul legat de această comunicare – O nouă Strategie industrială pentru Europa, sub mențiunea că toate aceste comunicări au fost îndelung dezbătute în cadrul comisiilor și, așa cum, repet, spunea și doamna președintă, am avut și opinii și ele sunt în rapoartele depuse1 2.

În principal, strategia evidențiază faptul că Europa are nevoie de o industrie mai verde, mai circulară și mai digitală, care să rămână totodată competitivă pe plan global

În contextul ședinței

*

. Dacă această comunicare face referire la strategia industrială pentru Europa, eu am venit și am spus că

o nouă strategie industrială pentru Europa nu poate să fie fără ca și România să aibă o nouă strategie industrială*

și că ceea ce se discută și se propune prin această comunicare la nivelul european putem să aplicăm concret la nivelul României. Este subliniată importanța a trei motoare, care vor transforma industria europeană și, sper eu, și pe cea românească, vor sprijini întreprinderile mici și mijlocii, IMM-urile, și vor menține o Europă sustenabilă, competitivă, respectiv tranziția digitală, o tranziție ecologică și o competitivitate pe scena mondială.

Strategia stabilește principalii factori ai transformării industriale și propune un set cuprinzător de acțiuni viitoare, precum: un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală, o revizuire a normelor UE în materie de concurență*, asigurarea unui cadru loial de concurență atât pe plan intern, cât și pe plan extern. De menționat că, conform comunicării analizate, numai în următorii cinci ani peste 120 de milioane de europeni vor trebui să-și perfecționeze competențele sau să se recalifice.

Închei prin a spune că această strategie industrială pentru Europa a fost elaborată anterior crizei provocate de pandemia de COVID-19 și nu include măsurile și instrumentele financiare elaborate pentru a contracara efectele negative cauzate de aceasta. Așteptăm cu interes, așadar, să vedem impactul asupra strategiei prezentate și cum va arăta ea după regândirea cu influența acestei pandemii.

Vă mulțumesc.