Vasile Cristian Lungu

Domnule președinte,

Mulțumesc pentru cuvânt.

Voi adresa o interpelare către doamna Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării mele este „Revenire asupra răspunsului la interpelarea referitoare la contaminarea biologică a vaccinurilor cu ADN străin”.

## Stimată doamnă ministru,

În data de 19 martie vă adresam interpelarea cu nr. 1.326 privind „Problema contaminării biologice a vaccinurilor – introducerea de material genetic străin în sângele uman”.

În răspunsul primit ați inclus următoarele argumente: „Cercetarea și dezvoltarea de vaccinuri (...) a ajuns la un înalt nivel de siguranță și eficacitate”, iar „procesul de crearea și punere pe piață a vaccinurilor (...) este un proces de ani de zile”.

Doamnă ministru, cercetarea științifică dispune în prezent de tehnică de laborator sofisticată și performantă, prin care s-au pus în evidență tipuri de contaminare vaccinală care au fost ignorate în trecut. Este evident că numai în anii ’90 lumea științifică medicală a început să recunoască deschis faptul că țesuturile de cultură provenind de la mamifere (folosite în industria vaccinurilor) sunt o sursă de contaminare atât cu ADN propriu de la mamiferul respectiv, cât și cu ADN provenind de la virusuri care parazitează țesuturile animalelor.

Este adevărat că procesul de creare și punere pe piață este un proces de ani de zile, dar acest proces, stimată doamnă, este, în esența sa, unul dinamic. Faptul că el există de ani de zile nu înseamnă că este același proces. Tehnologia de producție a vaccinurilor a suferit schimbări, care nu au fost ținute secret, dar nici nu au fost semnalate în mod special ministerelor sănătății și serviciilor de sănătate, în general, cu atât mai puțin publicului larg. Schimbările în procesul tehnologic de producție a vaccinurilor sunt decizia unilaterală a producătorilor de vaccinuri, sunt considerate pure decizii interne, care-l privesc doar pe producător, ca în orice industrie.

Astfel, este mai puțin cunoscut faptul că începând cu anul 1980, în afară de țesuturile de la mamifere, se folosesc în producția vaccinurilor mai multe tipuri de țesut fetal uman, provenind de la embrion uman avortat. În Statele Unite ale Americii s-a observat o creștere bruscă a incidenței autismului după anul 1980. Una din cauzele ipotetice ale acestei creșteri este introducerea țesuturilor de cultură fetale umane în producția vaccinurilor.

Se știe că genomul fiecărei persoane umane este unic și diferit de genomul celorlalți oameni. Genomul definește individualitatea biologică a fiecărei ființe. Procesul, recunoscut științific abia după anii ’90, de transfer de ADN de la țesutul de cultură către virusul vaccinal cultivat pe acel țesut determină, în cazul vaccinurilor cultivate pe ADN fetal uman, o instabilitate a genomului persoanei vaccinate. Aceasta se poate traduce prin diferite manifestări în fenotip: boli fizice, ca expresie a modificărilor genomului.