Petre Daea

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt unul dintre cei care cunosc bine zona rurală. Sunt născut, crescut și am lucrat în zona rurală, de aceea, nu vreau să refuz _de plano_ o inițiativă în domeniu, însă, _de facto_ , putem discuta, motiv pentru care am parcurs drumul spre acest microfon, pentru a reține atenția reprezentanților Guvernului asupra câtorva aspecte de fond pe care trebuie să le avem în vedere în momentul în care judecăm aceasta și alte inițiative care antrenează bugetul de stat pe care l-am votat.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Spuneam la croiul bugetului și atunci când i-am dat girul, punând apostila aprobării noastre pe un buget cu o anumită filozofie economică, ne bazam pe un set de informații, pe o stare de fapt și previzionam un curs al lucrurilor. Atunci am decis în acest tipar al realității. Acum, când introducem în cursa economică diverse programe, avem altă stare de fapt, ne aflăm într-o altă situație, cunoscută și recunoscută, prezentată și prelucrată, anticipată de unii într-un anumit fel, de alții cu o anumită doză de realism, altfel și altă categorie în care intră, din nefericire, și această propunere a Guvernului, într-un tipar al lipsei de realism.

Partidul Social Democrat a spus foarte clar că astăzi, în România, să putem face concret ceva trebuie să aducem în plenul Parlamentului un alt buget, un alt buget construit pe alte ținte și judecând, în atare situație, direcțiile pe care trebuie să le urmăm. Și atunci putem vedea care este prioritatea zilei, care este perspectiva economică și, în consecință, unde ne aflăm cu decizia politică în acest tipar nou al realității actuale.

Revenind, probabil că toți din această sală sunt de acord că în lumea satelor trebuie să intervenim pentru a ridica condițiile de trai ale tuturor și, în mod special, a antrena intelectualitatea pentru a rămâne acolo. Dar, în același timp, judecata mă duce la o alternativă, dacă se poate numi alternativă, și nu condiție esențială pentru timpul de astăzi: Măsura 3.2.2.

Stimați colegi reprezentanți ai Guvernului,

Avem în tiparul zilei mii de proiecte care au consumat etape economice și decizionale, localitatea respectivă a consumat bani pentru a face proiecte pentru drumuri, pentru apă, pentru canal. Acești bani au fost ai colectivității și în ce situație ne aflăm când decizia de selecție a fost luată? Din 1.700 de proiecte, toate legate de nevoia satului, au putut să intre doar 295, pentru că aici s-a oprit suma necesară pentru această nevoie reală. Și atunci, nu cumva este aceasta o prioritate așezată în fața celei pe care dumneavoastră, ca reprezentanți ai Executivului, ne îndemnați să o votăm, ceea ce dumneavoastră ați gândit cu câtva timp în urmă și ați rămas în urma realității? Nu cumva este necesar să regândim strategia deciziei noastre economice și să antrenăm bugetul pe canale care dau curs unor cheltuieli deja făcute și împinse de nevoia reală a localității respective? Nu cumva ar fi bine să dăm bani și să găsim soluții pentru a pune în pragul de execuție toate proiectele eligibile – atenție! – care astăzi se îndreaptă spre lumea satelor?