Titus Corlățean

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

_Ab initio_ , probabil, dacă am fi judecat, cel puțin din punctul meu de vedere sau chiar și al grupului politic din care fac parte, dacă am fi judecat această inițiativă legislativă din perspectivă ideologică, _lato sensu_ , din perspectiva celui care a inițiat acest proiect legislativ, probabil că n-ar fi trebuit să avem niciun fel de empatie politică, ba dimpotrivă. Însă subiectul pe care-l propune acest proiect de reglementare, cred, în opinia mea, că ar trebui să depășească ceea ce constituie, în mod firesc într-o societate democratică, diferențele de opinie, de poziționare politică și ideologică.

Pentru că vorbim de un subiect, spun eu, extrem, extrem de important, și pentru identitatea românească, și pentru ceea ce aici, în această regiune extrem de complicată, românii, într-un stat românesc sau în celălalt, au încercat să facă pentru a limita acțiunea în timp, acțiunea istorică a unor regimuri autoritare, represive, în speță de sorginte sovietică. Și, din acest punct de vedere, cred că este bine să privim acest subiect... și eu am ascultat cu atenție comentariile și ale președintelui comisiei, și ale colegului antevorbitor... e un pas înainte faptul că există o înțelegere a faptului că ar trebui reglementat, eventual într-o inițiativă legislativă separată, acest subiect.

Merg mai departe și aș spune că pentru o bună cunoaștere a subiectului... Eu personal îl cunosc, pentru că într-o anumită perioadă de timp, după 2000, m-am și ocupat, în anumite limite de competență, direct și personal de gestionarea acestui subiect. Este adevărat că nu în țară, ci la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care de altfel a și avut o procedură finalizată în 2004 cu o hotărâre de condamnare a Federației Ruse și Republicii Moldova pentru încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale, garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru așa-numiții membri ai așa-numitului, de fapt, „Grup Ilașcu”, oameni care cu foarte multă demnitate și curaj românesc și-au asumat o luptă pe care este bine s-o onorăm, și nu doar declarativ, ci prin fapte, o luptă și pentru identitatea românească, și, în egală măsură, împotriva unui sistem opresiv, încă o dată, de sorginte sovietică.

Acestea fiind spuse, cred că este bine să privim cu deschidere, în primul rând din punct de vedere politic, acest subiect. Evident, să discutăm și aspectele tehnice, de natură juridică, care au fost invocate de reprezentantul Guvernului.

Vreau să vă spun că, personal, cu modestele mele cunoștințe în domeniul dreptului, am studiat cu foarte mare atenție speța și inclusiv argumentele invocate de Ministerul Muncii și vă spun de la bun început că realmente speța este cel puțin discutabilă și pot fi invocate argumente de constituționalitate și de precedente, pe baza aceluiași act legislativ, Decretul-lege nr. 118/1990, care funcționează și care sunt perfect constituționale.