Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi! Vă rog să luați loc.

Rog liderii grupurilor parlamentare prezenți să poftească să-și invite colegii în sală. Constatând că este mai greu să ajungem în sală, îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă prezența.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să luați loc, stimați colegi, să putem începe ședința de plen. Rog toți colegii prezenți să ia loc să putem începe ședința de plen. Și-au înregistrat deja participarea 120 de colegi. Vă rog să luați loc.

Rog toți colegii prezenți să se înregistreze, să-și ridice cartelele.

Bună ziua tuturor! Am să încep apelul.

|Bună ziua tuturor!<br>Am să încep apelul.||**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---|---|---| |<br>Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>învoire<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor|învoire<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu||Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Jipa Florina Ruxandra|prezentă| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Klárik László Attila|prezent| |Burlea Marin|prezent|László Attila|prezent| |Butnaru Florinel|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Luchian Dragoș|| |Cadăr Leonard|prezent|Luchian Ion|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Marian Dan Mihai|| |Câmpeanu Mariana|prezentă|Marian Valer|prezent| |Chelaru Ioan|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Chiriac Viorel||Markó Béla|prezent| |Chiru Gigi Christian||Mazăre Alexandru|| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mihai Neagu||

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim, domnule secretar.

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Îi rog pe distinșii colegi senatori prezenți, de la toate grupurile parlamentare, să ia loc. Vă rog tare mult. Rămâneți în sală să putem începe lucrările Senatului.

Domnule Deneș!

Domnule Coca!

Vă rog să poftiți în sală să putem începe lucrările Senatului. Sunt momente speciale, de început, ale ședinței. Vă rog.

Îi rog pe toți colegii să ia loc.

Îi rog pe toți colegii să ia loc. Vă rog să luați loc.

Stimați colegi senatori, vă rog să-mi permiteți să declar ședința Senatului de astăzi deschisă și să vă anunț că din totalul de 165 de colegi și-au înregistrat participarea 105, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea.

Îl invit la microfonul Senatului pe liderul Grupului PSD, domnul senator Mihai Fifor. Rog toți colegii prezenți în Senat...

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai tare.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vineri, întreaga Românie a asistat la un moment pe care cred că niciunul dintre noi nu și l-ar fi dorit plauzibil, o tragedie care a îndurerat nenumărate familii, o tragedie care lasă fără suflare, practic, o națiune întreagă, o tragedie care ridică multiple semne de întrebare pe care sperăm ca, în perioada următoare, să le putem rezolva și să putem aduce răspunsurile necesare în fața celor care fie și-au pierdut un membru drag al familiei, fie asistă cum un membru al familiei se zbate între viață și moarte pe un pat de spital din capitală. Sunt oameni care au pierit vineri, oameni în memoria cărora v-aș ruga să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită. Sunt intervenții legate de ordinea de zi?

Eu știam de asta.

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

A! O secundă. Pentru ordinea de zi există solicitarea unui vicelider, grup important din Parlament.

Vă rog. Microfonul central, vă rog.

## Stimați colegi,

Grupul PNL își exprimă solidaritatea față de familiile victimelor și față de toți cei afectați de tragedia care a

cutremurat România în seara zilei de vineri, 30 octombrie, când zeci de persoane și-au pierdut viața și peste 140 au fost rănite în urma unui incendiu din centrul capitalei.

Din respect pentru toți cei care și-au pierdut viața în acest teribil accident și pentru familiile îndoliate, Grupul PNL din Senat a hotărât să retragă moțiunea simplă „Gabriel Oprea, demis pentru sfidare, aroganță, abuz și dispreț în exercitarea funcției publice” și să depună în perioada următoare o altă moțiune pe aceeași temă.

În contextul actual, considerăm că nu este momentul oportun pentru o astfel de dezbatere politică. Precizăm că Grupul PNL a decis retragerea moțiunii simple de pe ordinea de zi a Senatului întrucât amânarea dezbaterii nu se încadra nici în prevederile Regulamentului Camerei superioare și nici contextul respectiv nu ne mai permitea. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi, cu modificarea solicitată de colegi.

Programul de lucru pentru această zi: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, ora 17.00, vot final pe legi organice, 18.00–18.15, pauză, 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

La punctul 1, secțiunea I, Proiect de hotărâre pentru modificarea art. 6 și art. 7 din Hotărârea Senatului nr. 48 privind constituirea comisiei speciale...

Iertați-mă. Cred că am greșit.

Da. S-a încurcat în hârtii. Totdeauna.

Proiectul de hotărâre cu privire la exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, precum și de modificare a Directivei 2013/32/UE – COM 452(2015) final.

Declar dezbaterile generale deschise.

Rog președintele Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Boagiu, să prezinte punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a avut în dezbatere – scuzați-mă – propunerea de regulament al Parlamentului European și propune plenului Senatului proiectul de hotărâre prin care se atestă faptul că prezentul regulament respectă principiile subsidiarității și ale proporționalității, făcând mențiunea asupra importanței propunerii de regulament pentru desemnarea țărilor sigure de origine, asupra utilității propunerii de regulament pentru celeritatea procedurilor aferente cererilor de azil, asupra faptului că prevederile acestui regulament nu generează alte modificări care să influențeze negativ procedurile stabilite în pachetul aferent gestionării corespunzătoare a fenomenului migraționist, asupra utilității posibilității solicitantului de azil ca, pe baza probelor și pe baza propriei răspunderi, să dovedească originea sa, asupra existenței unor proceduri diferite, a unui regulament care este adoptat în procedură legislativă ordinară și suspendarea sau eliminarea din lista comună a unei țări prin acte delegate ale comisiei, dar subliniem faptul că sunt necesare și obligatorii: convergența și uniformizarea procedurilor de azil, urgentarea elaborării și implementarea politicii externe și politicii de securitate comună conform noilor realități.

Având în vedere actuala situație de criză, considerăm absolut necesară revizuirea listei la cel mult șase luni pentru primii doi ani sau ori de câte ori este o situație excepțională care impune lucrul acesta și recomandăm stabilirea unor criterii clare și obiective pentru identificarea schimbării bruște a situației din țările sigure de origine, prin identificarea riscurilor fiecărei țări în parte, ținând cont de faptul că, la nivelul comisiei, se va lua decizia de suspendare sau eliminare a țărilor sigure de origine prin acte delegate.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, conținutul hotărârii este în formă electronică la fiecare dintre dumneavoastră.

La punctul 2, secțiunea I, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Chișinău la 27 august 2015, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei protocoale adiționale, precum și pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la București la 23 septembrie 2015 și la Chișinău la 24 septembrie 2015, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru protocoale adiționale.

Domnule secretar de stat Iliescu, susțineți, da?

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

2. Propunerea legislativă privind modificarea art. 49 din

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Sunt prezenți inițiatorii?

- Nu sunt.

Nu se susține.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

- Domnule senator Bumbu, susțineți? Nu susțineți.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință la data de 2 noiembrie 2015, luând în discuție sesizarea din partea Biroului permanent al Senatului cu nr. 1.897 privind înființarea unei comisii permanente conform art. 66 din Regulamentul Senatului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, raport de admitere privind înființarea Comisiei pentru dezvoltare și expansiune economică.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 136 alin. (2) din Regulamentul Senatului, hotărârea de înființare a unei comisii permanente trebuie să întrunească votul majorității senatorilor.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și aprobare raportul de admitere a proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, constituirea unei asemenea comisii are caracter organic.

Votul pentru constituire va fi la ora 17.00.

Dacă doriți, avem dezbateri oricând, fără probleme.

Suntem în Senatul României și dezbaterile fac parte din firescul lucrurilor în Senatul României.

Dacă doriți la acest punct să vă înscrieți la cuvânt, vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

N-ați ridicat mâna. Nu v-am văzut.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

N-ați zis nimic și eu...

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Ridicați mâna, domnule senator.

Vă rog. Vă rog, aveți cuvântul.

Am fost cuminte. Am așteptat.

Revin la subiectul discutat în ultima ședință vizavi de numele comisiei și vă rog, dacă este posibil și acceptați, plenul Senatului este suveran să vină cu o mică intervenție, înlocuind cuvântul „expansiune”, care are alte sensuri... și ar putea să fie schimbat cu „strategie economică”.

Comisia pentru dezvoltare și strategie economică.

Și este mai elegant, mai... altfel de denumire a comisiei.

Apreciem propunerea. Am să încerc s-o trec, înainte de a ajunge la vot, atunci, însă am nevoie și pentru o modificare a unui amendament în plen, avem nevoie de aprobarea Senatului, situație în care, în momentul în care vom da vot, în prealabil, vom da vot și pentru această modificare.

Să-mi aduceți aminte.

Înainte de a intra pe legile obișnuite, o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate – procedură de urgență;

– Lege privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2015 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice;

– Lege privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administrație al Colegiului Europei și a plății cotizației anuale;

– Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă;

– Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

– Lege privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov–Ghimbav”;

Comisia de specialitate, vă rog.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil. Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil.

În urma dezbaterii în cadrul ședinței din data de 2 noiembrie 2015, membrii Comisiei juridice, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă există puncte de vedere. Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul Marius Dunca, da?

Aveți cuvântul, pe scurt, vă rog.

**Domnul Marius Alexandru Dunca** _– președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ordonanța de guvern nr. 38/2015... A fost transpusă Directiva Europeană 2013/11 a Parlamentului European, care urmărește să asigure un nivel înalt de protecție a consumatorilor și o bună funcționare a pieței interne prin garantarea faptului că reclamațiile împotriva profesioniștilor pot fi prezentate de către consumatori, în mod voluntar, unor entități care aplică proceduri de soluționare alternativă a litigiilor, care sunt independente, imparțiale, transparente, eficace, rapide și echitabile.

Directiva instituie cerințe armonizate de calitate prin entitățile care aplică proceduri de soluționare alternativă a litigiilor care să asigure același nivel de protecție și aceleași drepturi consumatorilor din toate statele membre.

Mulțumesc.

Poziția Guvernului? De susținere, da?

Da.

Comisia de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Țapu-Nazare.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În esență, este vorba de transpunerea prevederilor unei directive europene care creează cadrul legal, astfel încât reclamațiile împotriva comercianților să poată fi prezentate voluntar de către consumatori entităților care aplică proceduri de soluționare alternativă a litigiilor.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă și Comisia pentru afaceri europene au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Domnul senator Oprea. Sunt dezbateri generale.

Nu pot să-l cert pe domnul Oprea că nu ridică mâna. Certați-l voi. Eu nu-mi permit.

Mai ales că văd graba cu care forțați trecerea rapidă peste un astfel de proiect de lege.

Aș vrea să întreb chiar secretarul Guvernului... ministrul secretar de stat ce înțelege prin „soluționarea alternativă a litigiilor”, cât timp alternativa, în limba română, înseamnă, de la Shakespeare citire, a fi sau a nu fi.

Ce să fie sau să nu fie? Alternativa din limba engleză, tradusă în limba română, înseamnă doar variantă, nu alternativă.

Deci lucrul ăsta este unul care nu cred că poate fi rezolvat acum, dar intru pe fond.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, într-adevăr, înființează o astfel de structură, dar există câteva lucruri destul de forțate.

În art. 20 se spune că în cazul în care autoritatea publică centrală sau autoritățile administrative autonome nu înființează entități SAL până la data de 30 noiembrie, entitatea SAL din cadrul Autorității Naționale pentru protecția consumatorilor poate avea și rol de autoritate complementară.

De ce graba asta, cât timp ordonanța a fost dată pe 28 august 2015 și, așa cum e prevăzut la un punct, 19, dacă nu mă înșel, premierul are 120 de zile, care înseamnă patru luni? Patru luni înseamnă 28 decembrie 2015. Atunci – și asta este adresată colegilor parlamentari, senatorilor –, am putea să ducem 30 noiembrie, undeva... prin art. 20... la 15 decembrie, pentru că procesul legislativ, oricum ar fi el de vioi, de dinamic, plin de celeritate, ar putea să nu fie până la 30 noiembrie finalizat și atunci să lăsăm pe seama autorităților administrative autonome să poată să facă asta până la data de 15 decembrie, premierul având termen undeva în jur de 28 decembrie.

Deci ar fi o propunere, dacă în plenul Senatului se acceptă, doar schimbarea datei de 30 noiembrie cu 15 decembrie.

Al doilea lucru: art. 21 stipulează că litigiile din domeniul bancar sunt soluționate exclusiv prin proceduri SAL de Centrul SAL. Conducerea generală a Centrului SAL este asigurată de Colegiul de coordonare. În Colegiul de coordonare sunt prezentați actorii principali. Sunt 5 membri: unul, din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, doi – Asociația Română a Băncilor, trei –

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Avem două chestiuni. Prima chestiune. Se sugerează eventuale modificări pe text, și atunci ar însemna ca unul din lideri să solicite restituirea la comisie, ceea ce, dacă se face, eu

## **Domnul Marius Alexandru Dunca:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Domnule senator,

Soluționarea alternativă a litigiilor nu este obligație. Consumatorul mai are o alternativă. Dacă dorește să vină...

Nu, aceea e SOL... soluționarea... nu...

Lăsați-l să termine și după aceea mai...

## **Domnul Marius Alexandru Dunca:**

SOL-ul este soluționarea alternativă on-line, care este pentru...

Au variante... Domnule senator...

Vă rog.

Consumatorul poate să aleagă aceste litigii să și le rezolve prin SAL, prin ANPC, dacă nu este mulțumit de răspunsul dat de entitatea SAL, vine la ANPC, se duce la medieri sau în instanță.

Referitor la cele spuse de dumneavoastră, art. 20, art. 23 și la art. 21 sunt propunerile BNR-ului. Acest Colegiu Național de Soluționare Alternativă a Litigiilor este compus, cum ați spus și dumneavoastră, sau colegiul..., din cinci membri. Toți sunt juriști, acesta a fost motivul, pentru că analizează contracte, este separat, și serviciile financiar-bancare, într-adevăr, se soluționează exclusiv de acest centru SAL.

Dar încă o dată spun: nu este o obligativitate.

Mulțumesc, domnule ministru.

Mai am...

Există alte puncte de vedere? Vă rog.

Dacă mergeți la varianta originală, „consumer alternative dispute resolution”, veți pricepe și dumneavoastră de ce e greșită traducerea. Fiindcă varianta SOL este una dintre variantele... deci avem SAL-ul... după SAL, merge pe varianta on-line, care este cealaltă. Deci eu am zis că numele SAL este neinspirat. Încercați să faceți traducerea la formula prezentată din engleză și vă veți convinge că, în engleză, alternativ nu-i alternativă din limba română, este variantă.

Mulțumesc.

2. Eu nu cred că, dacă este un proiect de lege, Parlamentul României nu poate interveni pentru a duce un termen de la o dată de 30 noiembrie la 15 decembrie, în interes național. Nu este vreun interes privat aici decât celeritatea să poată opera și premierul să poată acționa în cele 120 de zile, care înseamnă până la 28 decembrie.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Și a doua formulă. Eu nu cred că guvernatorul... Când s-a creat ANI, mai țineți minte cu câtă celeritate ați cerut ca economiști și juriști să ocupe locuri? În 2007 ați cerut ca miniștrii să desemneze inspectorii ANI. Și inspectorii ANI erau juriști și economiști. C-a fost bine sau rău, dumneavoastră v-ați dat seama în timp. Cer ca și aici, pentru că un contract economic presupune Legea achizițiilor. Legea achizițiilor nu este un apanaj doar al juriștilor. O coabitare. Deci există o libertate. Dacă vor fi numai juriști e OK.

Cum?

Mulțumesc tare mult. Sugestii..., domnule senator.

Dar era propunerea să adăugăm juriști și economiști. Atât. Două...

Pot fi preluate fără nicio discuție pe amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, care este și Cameră decizională.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Rog să votați.

91 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri. Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 3, Proiectul de lege pentru completarea art. 35 din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.

Dau cuvântul... Declar dezbaterile generale deschise. Din partea Guvernului României, domnul Gabril Petre. Vă rog, microfonul 8.

Aveți cuvântul, pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Gabril Petre** _– președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu obiectul de activitate și prevederile art. 35 din Legea nr. 111/1996, republicată, și cu modificările și completările ulterioare, CNCAN cooperează cu instituții similare din alte state și organizații internaționale din domeniul nuclear.

Activitatea de cooperare implică, din partea CNCAN, plata unor obligații financiare pentru care este necesar să creăm un temei legal. Până acum, acest lucru s-a realizat prin ordonanțe de urgență, care nu au acoperit mai mulți ani.

Concluzia, domnule președinte.

Vă rugăm să adoptați această modificare, art. 35, cu mențiunea pe care am făcut-o în propunere.

Mulțumesc foarte...

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Eugen Țapu-Nazare.

În esență, se creează posibilitatea pentru ca CNCAN-ul să-și poată plăti, în limita bugetului propriu aprobat, obligațiile financiare către organismele și organizațiile internaționale cu care colaborează.

organizarea și exercitarea profesiei de avocat din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și statutul Casei de Asigurări a Avocaților.

Față de inițiativa legislativă, Guvernul a făcut o serie de amendamente preluate în cadrul raportului, precum și amendamentele formulate de Consiliul Legislativ, motiv pentru care vă rog să fiți de acord cu adoptarea raportului de admitere.

Mulțumesc. Stimați colegi, dezbateri generale. Domnul senator Valeca.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul președinte Frătean. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie susținut proiectul de lege și cred că trebuie susținut și principiul, că am mai discutat în Senatul României... legi speciale ca să plătim cotizații. Deci cred că ar trebui ca fiecare instituție, odată ce un tratat internațional este aprobat de Parlamentul României, prin lege, să-și poată plăti obligațiile internaționale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere a proiectului de lege.

Raportul și proiectul au fost adoptate.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.

Dintre inițiatori... doresc să ia cuvântul? La dezbateri generale, dacă se va impune.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare instituirea, prin lege, a unui sistem propriu, unic și autonom de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, definind principiile fundamentale de organizare și funcționare ale sistemului, bugetul acestuia, categoriile de pensii, modul de stabilire de calcul și de plată, contribuțiile la fondurile sistemului, precum și organizarea și atribuțiile Casei de Asigurare a Avocaților.

Doresc să fac precizarea că, prin acest proiect de lege, se aduc în cadrul aceleiași legi prevederile din... sau reglementările actuale în ceea ce privește sistemul de pensii al avocaților, cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru

## Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Comisia pentru muncă a hotărât, cu unanimitatea senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

De precizat că au fost însușite majoritatea observațiilor trimise de Guvern.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul central.

## Stimați colegi,

Această lege este extrem de importantă pentru profesia nobilă a avocatului. Spun lucrul acesta pentru că în opinia publică – și eu am auzit cu urechile mele acele informații – s-a transmis că e vorba de un sistem special, de o protecție specială a pensiei avocatului, așa-zise pensii speciale. Și nu este așa.

Eu plătesc o sumă destul de importantă, încă din 1973, în sistemul privat, sistemul profesiei de avocat, care niciodată nu a fost – și subliniez acest lucru – în sistem etapizat.

În perioada comunistă, sigur că sistemul acesta a funcționat și înainte de Al Doilea Război Mondial, dar, în perioada comunistă, statul nu a acceptat să preia, nu era onorabil să preia sistemul de pensii al avocaților și așa că, până în 1973, s-au plătit niște pensii pe care pot să le denumesc de mizerie. Puteți să verificați, erau pensii de 150, 200, 250 de lei la vremea respectivă.

Ulterior, în 1973, s-a modificat legea, dar ea... această reglementare figurează actualmente în Legea de organizare a avocaturii. Și nu este firesc să fie așa, pentru că este un sistem separat, care are nevoie de o lege pentru ca să funcționeze sigur.

Actualmente aceste reglementări pot fi modificate printr-o hotărâre la Congresul avocaților și lucrul acesta noi, pentru că suntem mai mulți semnatari ai acestei inițiative, îl considerăm greșit. Stabilitatea în reglementarea unei astfel de situații trebuie să fie solidă, trebuie să se bazeze pe o lege specială.

Vreau să vă spun un lucru foarte important. Dacă în 1990 în România funcționau circa 4.200 de avocați, actualmente funcționează peste 26.000 și aici este vorba despre interesele de asigurare a unei pensii a 26.000 de oameni...

Mulțumesc.

...cu o pregătire specială.

Eu vă rog foarte mult să votați această lege.

Este lege organică. Camera decizională este Camera Deputaților unde pot fi – să zicem – îndreptate, dacă există, dar nu cred, eventuale articole, eventuale amendamente.

Este vorba de pensii ocupaționale. România are datoria să reglementeze pensiile ocupaționale pentru orice grup profesional care dorește să-și creeze un astfel de sistem de pensii, așa încât ne încadrăm în directivele Uniunii Europene și în tot sistemul din Uniunea Europeană.

Ca să nu se înțeleagă ceva greșit.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale...

Declar dezbaterile generale închise.

Lege organică, vot, ora 17.00. Peste 10 minute.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Inițiatorii sunt prezenți?

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Titus Corlățean. Vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte scurt, pentru că timpul este scurt... rămas la dispoziție pentru dezbateri generale. Susțin adoptarea acestei inițiative legislative, mai ales că nu face decât să sistematizeze, de fapt, să reunească ceea ce există în multe alte acte normative în acest domeniu. Este o reglementare absolut firească, valabilă pentru profesia de avocat și în celelalte state ale Uniunii Europene, deci și în România.

A fost o confuzie, într-adevăr, la nivelul opiniei publice, nu este vorba de o lege specială, este vorba de o profesie liberală care își are regulile sale stabilite prin lege, propria sa casă de asigurări.

Încă o dată, nu facem decât să unificăm multiplele acte normative care reglementează același obiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

## **Doamna Mariana Câmpeanu**

**:**

Nuu... aici.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A! Iertați-mă. Tot eu sunt de vină.

Vă rog. Microfonul 2, iertați-mă.

Este numai o scurtă precizare, ca toată lumea să înțeleagă. Nu este vorba de pensii speciale sau...

Exact. Exact...

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, doamna Gabriela Coman, da?

Doamnă Coman, aveți cuvântul, pe scurt, vă rog.

## Domnule președinte, bună ziua!

Nu susținem această inițiativă legislativă, dat fiind că multe dintre prevederile referitoare la asigurarea dreptului copilului la sănătate sau la educație sunt deja reglementate în alte acte normative. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, sunt câteva prevederi care depășesc cadrul legal reglementat de Legea nr. 272/2004. Deci, în concluzie, nu susținem această inițiativă.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, vă rog. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale. Dezbateri generale, vă rog. Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere. Discutăm la ora

## 17.00. Peste trei minute.

Rog toți liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, să intrăm pe legi organice. Este deja... cum bine se sesiza... este 17.02. Haideți să intrăm pe vot și continuăm după aceea dezbaterile.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Vă rog, luați loc, stimați colegi. Invit în sală toți colegii din grupurile parlamentare. Intrăm pe procedură, pe legi organice.

Primul proiect pe care îl

Da. Da. Dar nu... vreau amendamentul.

Domnule profesor, îl mai faceți o dată?

Deci Comisia pentru...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

...dezvoltare...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...dezvoltare și strategie...

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

...economică.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...economică.

Supun aprobării dumneavoastră acordul Senatului pentru

a completa textul cu un amendament în plen.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul colegului nostru Oprea.

113 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Cu acest amendament, supun aprobării dumneavoastră Proiectul de hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66.

Listă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Listă se solicită.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente.

Fiind vorba de raport cu amendamente, supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative. Îl supun aprobării dumneavoastră.

-

- Propunerea legislativă a fost respinsă.

- Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea

- art. 309 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

- Dezbaterile au fost în data de 26 octombrie.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Îl

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru modificarea art. 39 alin. (7[2] ) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului au fost în 27 octombrie.

- Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl

Raportul de admitere a fost adoptat, proiectul de lege, de asemenea.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 65 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.

Dezbaterile au fost în 27 octombrie. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Îl

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Dezbaterile au fost pe 27 octombrie.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 5, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea sistemului de sănătate din România.

Dezbateri, 27 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Dezbateri, 27 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Dezbaterile, tot 27 octombrie. L554.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Dezbaterea a fost pe 27 octombrie.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins, care nu a fost susținut în plen.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Dezbaterile au avut loc în 28 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere. Îl

Să vedem.

89 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public

al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba.

Dezbateri, 28 octombrie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 41 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.

Dezbaterile au fost în data de 28 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Da, raport respins cu 6 voturi, într-adevăr.

120 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

Dezbateri, 28 octombrie.

Raportul comisiei, de respingere a propunerii, îl

Raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 iunie Ziua Trianonului și a luptei împotriva asupririi maghiare.

Dezbateri, 28 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile, stimați colegi, cu proiectele aflate pe ordinea de zi.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Valentin Iliescu. Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Reglementarea... organizarea și funcționarea sistemului de pensii private sunt reglementate în prezent prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Stimați colegi, vă rog să luați loc în sală și să păstrați liniștea. Domnule ministru, continuați.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Conform prevederilor legilor speciale mai sus menționate, fondurile de pensii private sunt entități constituite prin contract de societate civilă încheiat între participanți, în conformitate cu prevederile Codului civil.

Noile reglementări din noul Cod civil prevăd, referitor la modalitatea prin care se poate efectua modificarea contractelor de societate, ca hotărârea privind modificarea contractului de societate să fie luată cu consimțământul tuturor asociaților, ceea ce, în cazul acestor pensii administrate privat...

Vă rog să luați loc.

Domnule senator Nazare, vă rog eu tare mult. Dacă și pe Puiu trebuie să-l mai rog...

Vă rog să luați loc. Rog toți colegii prezenți să ia loc. Continuați, domnule ministru, concluzia punctului de vedere al Guvernului.

Guvernul susține inițiativa legislativă, pentru că ea, practic, deblochează situația din momentul de față. Vă rog s-o aprobați.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Comisia de specialitate.

Doamna senator Anghel... doamna senator Anghel...

Vă rog să... vă rog să poftiți la locul dumneavoastră, doamnă senator Anghel.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Comisia de specialitate.

Vă ascult, domnule președinte. Microfonul 7.

Vă rog să păstrați liniște în sală, stimați colegi.

...sau fonduri de pensii private...

Numai o secundă. Pe scurt, domnule ministru. Rog toți colegii să ia loc în sală. Vă rog să continuați, domnule ministru. Stimați colegi, vă rog să luați loc.

...practic, face imposibilă adoptarea modificărilor la contractul de societate.

Prin inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Rog chestorii să intre în atribuțiuni și să păstreze liniștea.

Rog Grupul parlamentar social democrat... Vă rog să luați loc.

Rog toți colegii... Stimați colegi...

Domnule senator Vochițoiu, domnule senator Tánczos, vă rog să luați loc.

Domnule profesor, domnule senator Marin Burlea...

Stimați colegi, este mai puțin elegant că vă fac asemenea observații.

Domnule senator Iliescu, luați loc, vă rog, ca să putem desfășura ședința.

Domnule senator, vă rog, luați loc în bancă.

Îl rog pe...

Știu, îi convingeți greu. Îi conving eu și mai greu.

Mulțumesc, domnule președinte. Sper să mă asculte și colegii.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Raportul comisiei și propunerea legislativă au fost adoptate.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Inițiatorul este prezent?

Domnul Tomac.

Domnule deputat, am o rugăminte: să prezentați succint, vă rog.

## **Domnul Eugen Tomac** _– deputat_ **:**

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să acordați atenție inițiatorului.

## Domnule președinte,

## Stimați senatori,

Propunerea pe care o fac prin această inițiativă legislativă este de a adăuga, pe lângă beneficiarii acestei legi, o nouă categorie de români, care au avut de suferit în urma comunismului, în urma terorii prin care a trecut o parte din națiunea română, și anume ca românii care au fost condamnați în decembrie 1993 de către un tribunal ilegal de la Tiraspol să beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază cei care sunt prevăzuți în această lege. Și mă refer aici la persoanele persecutate de dictatura comunistă, la cele deportate în străinătate sau care au fost constituite în prizonieri.

Sunt patru români care au fost ținuți într-o cușcă atunci. E vorba de Ilie Ilașcu, condamnat la moarte, de Tudor Popa și Andrei Ivanțoc, care au făcut 15 ani de închisoare pe nedrept, și Alexandru Leșco.

Vă cer sprijinul pentru a le oferi un suport real acestor români, care sunt astăzi într-o situație extrem de delicată. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult, domnule deputat. Din partea Guvernului, domnul Gabriel Lungu. Pe scurt, domnule ministru, vă rog.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deși această inițiativă legislativă e foarte generoasă, noi considerăm că intră în contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr. 303/2003 și cu prevederile art. 1.357 din Codul civil.

Din această cauză, nu susținem prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Domnule președinte, microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia a apreciat toate cele expuse de inițiator, neavând absolut nimic împotriva principiului de a regla acest subiect, dar, din motive de constituționalitate, comisia a adoptat un raport suplimentar de respingere, cu recomandarea rezolvării acestei situații, ca și altele similare, într-un act normativ specific.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul central.

Rog încă o dată toți colegii... Domnule senator Vochițoiu, vă rog să poftiți în prima bancă, să luați loc. Domnule senator, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

A fost analizată această situație cu cea mai mare răspundere de Comisia pentru drepturile omului și de Comisia pentru muncă. Am explicat inițial, în prima etapă parcursă de lege, i-am explicat inițiatorului că încalcă Constituția, că trebuie să existe o recunoaștere pentru faptele săvârșite și pentru chinurile pe care le-au îndurat acești oameni, lotul cunoscut sub numele de „Lotul Ilașcu”, că trebuie să existe o lege. Și am încercat și în cel mai scurt timp va fi pe rolul, pe masa de ședință a dumneavoastră, o lege a recunoștinței pentru toți cei care au luptat și au fost condamnați pentru apărarea identității românești.

Este un lucru firesc să se întâmple așa, dar este nefiresc să se întâmple ce s-a întâmplat în Senatul României, când cetățeanul inițiator și-a permis să intoxice presa și să ne acuze pe mai mulți senatori ca fiind agenți proruși. Și, pentru că acest lucru nu mi s-a întâmplat în toată carierea mea de trei mandate de senator, o să-i răspund domnului Tomac parafrazând idolul său politic: „Să-ți fie rușine, Eugen Tomac!”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator, poate la Cameră se mai obișnuiește, dar la Senat avem o anumită eleganță.

Este adevărat, dar puteați s-o discutați, eventual, între patru ochi, nu de la tribuna Senatului.

Domnule senator Titus Corlățean, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

_Ab initio_ , probabil, dacă am fi judecat, cel puțin din punctul meu de vedere sau chiar și al grupului politic din care fac parte, dacă am fi judecat această inițiativă legislativă din perspectivă ideologică, _lato sensu_ , din perspectiva celui care a inițiat acest proiect legislativ, probabil că n-ar fi trebuit să avem niciun fel de empatie politică, ba dimpotrivă. Însă subiectul pe care-l propune acest proiect de reglementare, cred, în opinia mea, că ar trebui să depășească ceea ce constituie, în mod firesc într-o societate democratică, diferențele de opinie, de poziționare politică și ideologică.

Pentru că vorbim de un subiect, spun eu, extrem, extrem de important, și pentru identitatea românească, și pentru ceea ce aici, în această regiune extrem de complicată, românii, într-un stat românesc sau în celălalt, au încercat să facă pentru a limita acțiunea în timp, acțiunea istorică a unor regimuri autoritare, represive, în speță de sorginte sovietică. Și, din acest punct de vedere, cred că este bine să privim acest subiect... și eu am ascultat cu atenție comentariile și ale președintelui comisiei, și ale colegului antevorbitor... e un pas înainte faptul că există o înțelegere a faptului că ar trebui reglementat, eventual într-o inițiativă legislativă separată, acest subiect.

Merg mai departe și aș spune că pentru o bună cunoaștere a subiectului... Eu personal îl cunosc, pentru că într-o anumită perioadă de timp, după 2000, m-am și ocupat, în anumite limite de competență, direct și personal de gestionarea acestui subiect. Este adevărat că nu în țară, ci la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care de altfel a și avut o procedură finalizată în 2004 cu o hotărâre de condamnare a Federației Ruse și Republicii Moldova pentru încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale, garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru așa-numiții membri ai așa-numitului, de fapt, „Grup Ilașcu”, oameni care cu foarte multă demnitate și curaj românesc și-au asumat o luptă pe care este bine s-o onorăm, și nu doar declarativ, ci prin fapte, o luptă și pentru identitatea românească, și, în egală măsură, împotriva unui sistem opresiv, încă o dată, de sorginte sovietică.

Vă rog să finalizați, domnule senator.

Voi încerca să concentrez.

Întotdeauna în astfel de spețe este bine, ca juriști, să ne uităm nu doar din perspectiva dreptului intern, ci și din perspectiva dreptului internațional. Or, aici lipsește din toată analiza, inclusiv din partea inițiatorului, din partea comisiei, un lucru esențial, pe care juriștii de drept internațional îl cunosc: Federația Rusă a solicitat statutul nu de succesor – instituția cunoscută succesor în dreptul internațional – al URSS, ci statutul de continuator. Acest lucru a fost confirmat și în Consiliul de Securitate. A preluat Federația Rusă locul de succesor al URSS în toate organizațiile internaționale, în toate tratatele internaționale, în chestiunile legate de bunuri, de arhive și de datorii. Or, atunci când preiei, preiei și activele, și pasivele. Preiei și responsabilitatea pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut-o URSS-ului, mai întâi, și ulterior Federației Ruse ca stat continuator.

Or, din acest punct de vedere, dacă avem și precedentele create prin Decretul-lege nr. 118/1990, eu cred că nu ar trebui să avem nicio dificultate să-i includem în domeniul de aplicare a legii, prin intermediul acestui act normativ, nu neapărat un alt act normativ diferit, și ca un gest de respect necesar și de reparație morală, pe acești oameni care au suferit pentru o cauză pe care ei au știut să o susțină.

Închei spunând reprezentantului Guvernului, venind din coaliția majoritară, că genul de argument privind impactul financiar în această speță nu ar fi trebuit să existe. Chiar și pentru faptul că vorbim de patru persoane. Nu mai vorbesc de ceea ce este simbolistica acestui subiect. Deci haideți să dăm la o parte, mai ales că au fost și alte proiecte legislative în care avizul Guvernului a fost ușor diferit. Și o spun eu, venind din arcul guvernamental.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Închei această lungă intervenție – ar fi fost mult mai multe de spus – exprimând susținerea foarte clară pentru adoptarea propunerii legislative și am convingerea că și colegii din Grupul senatorial PSD vor vota în favoarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Ei, acum, nu oricine care este împotriva ideilor noastre este și agent. Poate să aibă și el o opinie separată.

Ca parlamentar ales în Republica Moldova, la al doilea mandat consecutiv, de pe locul întâi, vă anunț că voi vota – și sugerez și colegilor mei să voteze – pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

Și ceea ce este foarte important în acest moment este să înțelegem cu toții că acesta este numai un început.

Va trebui să ne oprim și asupra veteranilor de război ai Armatei Române care trăiesc în Republica Moldova, chiar dacă nu sunt cetățeni, și asupra multor altor categorii...

Mulțumesc tare mult!

## **Domnul Viorel Riceard Badea:**

...care, efectiv, contează din punctul de vedere al menținerii, păstrării și promovării identității noastre naționale. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, avem 10 înscriși la ordinea de zi. Doamnă Anghel, dacă insistați, sunteți a 11-a.

Doamna Mihaela Popa.

Asta înseamnă mâine, probabil după 10.00. Nu pot să... Îl am pe domnul Voinea, care e la a patra înscriere la care este omis și mă păsuiește de mult timp.

Doamnă senator, microfonul 2.

## Domnul senator Badea.

Urmează doamna senator Mihaela Popa, domnul senator Todirașcu și alți colegi.

Ați deschis apetitul.

## Dragi colegi,

Decizia pe care noi o luăm astăzi este una foarte importantă politic, mai ales în contextul de la Chișinău.

În 1994, când eram președintele Ligii Studenților din Universitatea București, alături de Corneliu Coposu, în fața Ambasadei Rusiei din București, făceam miting pentru eliberarea patrioților români. Niciodată, niciunul dintre cei patru arestați și condamnați de la Tiraspol nu a spus că ei sunt moldoveni. Ei au spus: „Te iubesc, popor român!” Iar noi am crescut până la această vârstă cu conștiința faptului că pentru poporul român ei sunt niște eroi. Acum, cum o jucăm? O jucăm tehnic sau o jucăm politic și strategic? O jucăm fantastic sau o jucăm din punctul de vedere al identității noastre istorice și naționale?

Nu contează în acest moment cine a făcut acest proiect legislativ. Putea să-l facă și Iosif Vissarionovici... Lenin! Nu contează cine este în spatele lui.

Aici aș avea, într-adevăr, să-i reproșez ceva domnului deputat Eugen Tomac: că nu a încercat o armonizare politică înainte de a lansa această inițiativă și, mai cu seamă, că i-a atacat pe unii colegi în presă, făcându-i agenți KGB.

## Stimați colegi,

Foarte scurt. Ca moldoveancă născută pe malul Prutului, vreau să vă spun că aveam 30 de ani când basarabenii luptau pentru identitatea românească și pentru valorile naționale. La 30 de ani nu făceam politică, dar eram alături de acești eroi.

Nu pot ca, după 20 de ani, să fiu împotrivă, așa că voi vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Domnul senator Todirașcu. Tot pe scurt, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Înțeleg că această inițiativă legislativă, conform Consiliului Legislativ, întrunește condițiile de constituționalitate și, pentru că această problemă tehnică este rezolvată, eu aș atrage atenția asupra unui aspect care ține de identitatea românească.

Aceste cuvinte spuse de Ilie Ilașcu – „Te iubesc, popor român!” – ar trebui să încercăm să le auzim din diferitele locuri în care cetățenii români le-au auzit. Unii dintre cetățenii români le-au auzit din țară și această declarație a avut o anumită conotație. Eu, ca și ceilalți cetățeni basarabeni, de acolo am auzit aceste cuvinte cu o cu totul altă încărcătură, foarte puternică, care pentru noi a însemnat foarte mult. Dar imaginați-vă pentru cei care au fost români basarabeni exilați în Rusia, în Siberia, în Kazahstan, atunci când au auzit aceste cuvinte, ce a însemnat pentru ei, ce semnificație au avut!

Eu zic că, atunci când vom vota această inițiativă legislativă, va trebui să ne gândim: oare câți cetățeni români au avut atâta putere de convingere față de toți conaționalii noștri, destul de risipiți în toată lumea? Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Voinea. Vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am tot respectul pentru Grupul Ilașcu, apreciez pledoaria colegului Titus Corlățean, dar am înțeles de la președintele comisiei și de la reprezentantul Guvernului că sunt inadvertențe în ceea ce privește armonizarea cu Constituția României. Când e vorba de Constituția României, după părerea mea, nu există excepții. E Constituția României și atât!

Le-aș reaminti tinerilor colegi că Grupul Ilașcu a fost apreciat întotdeauna în Parlamentul României, că Vadim Tudor – pe vremea aia vicepreședinte al Senatului – a luptat și Ilașcu a ajuns cetățean român, senator al României, iar aprecierea poporului român pentru Grupul Ilașcu a fost dintotdeauna.

Dacă nu este armonizată cu Constituția... armonizat... acest proiect de lege, eu nu am să-l votez.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doar o frază.

Ați promis o frază.

## Două!

Cu tot respectul, singura instituție din această țară care se poate pronunța dacă o lege este constituțională sau nu este Curtea Constituțională. Deci, până atunci, eu îmi amintesc podurile de flori și cum plângeam, și-mi amintesc de răposatul Păunescu. Nu pot să nu votez această lege și să nu susțin votarea ei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Motoc Octavian.

A, mai avem, mai avem! Domnul senator Octavian Motoc. Vă rog. Microfonul central.

Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă rău în România – și ați văzut și zilele acestea că se întâmplă multe lucruri rele – se datorează faptului că nu respectăm legea, că nu respectă legea mulți dintre români. Și, când vorbim despre Legea fundamentală, cu atât mai mult trebuie să ne gândim înainte de a face, de a lua o măsură.

Credeți că este cineva în această sală care să nu sprijine idealul nostru de unitate națională?! Credeți că nu ne gândim la moldovenii de dincolo de Prut?! Dar, în orice moment facem o asemenea concesie în legătură cu Legea noastră fundamentală, greșim, stimați colegi!

Bineînțeles că vom fi tentați de aceste inflexiuni politicianiste în aceste momente și vom fi de acord, să zicem, sau mulți dintre dumneavoastră veți fi tentați să fiți de acord cu astfel de propunere pe care, în principiu, o agreăm, dar nu se încadrează acum în normele legislative și în criteriile Constituției, Legea noastră fundamentală.

Deci am putea să dăm o formă corespunzătoare, să fie o lege separată, care să prevadă anumite lucruri legate de aceste lucruri... de acești oameni care au luptat, într-adevăr, pentru drepturile moldovenilor de dincolo, dar nu avem dreptul să încălcăm Legea fundamentală. Ați văzut că colegii din comisie s-au pronunțat în mod foarte clar că nu se poate trece peste asta.

Colegul nostru Tomac, colegul nostru deputat, a avut acele, mă rog, ieșiri pe Facebook, în care i-a catalogat pe colegii noștri, din cadrul grupului, care s-au pronunțat împotriva acestei legi, ca fiind „proruși”, „oameni plătiți de ruși”. Este imposibil să se facă asemenea afirmații, pentru că toți cei de aici suntem pentru ca Moldova să fie alături de noi, pentru că toți luptăm pentru asta, dar nu putem să facem asemenea concesii legate de Constituția României.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Oprea.

Domnul senator Oprea. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mie îmi pare rău că un...

Vă rog, vă rog! Stimați colegi, vă rog să ascultați vorbitorul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Îmi pare rău că un coleg deputat a venit aici cu cele mai frumoase intenții, să-și prezinte o propunere legislativă, și noi îl judecăm ca și cum ar fi cel mai mare dușman al românilor, implicit al Comisiei juridice sau nu știu al căror comisii din Parlament.

Eugen a greșit, este un copil. Pentru mine este un copil! Are puterea să-și ceară și scuze, că-l știu! Dar a avut puterea să se lupte de atâta timp cu un sistem pe care nu-l cunoașteți.

Am avut atâtea parteneriate cu frații noștri de dincolo de Prut, nu numai cu flori, cu sulițe..., iar partea educațională a fost foarte activă și am avut parteneriate pe planul ăsta încă din 2000. S-a mutat Universitatea „Cuza” la Bălți, s-au mutat universitățile de la „Ștefan cel Mare” la Chișinău. Și la Cernăuți, în Ucraina, am făcut poduri științifice.

Nu puneți patimă, vă rog, a omului! Omul Eugen a greșit, dar noi, aici, punem problema unei poziții față de... nu un moldovean, față de un român. Poate că a fost judecat aspru că a îndrăznit să fie român. Puneți astfel lucrurile, și atunci judecați că oamenii de dincolo așteaptă mâna întinsă de la noi, nu numai florile, care au un regim efemer, ca orice floare.

Îi dau cuvântul fără niciun fel de problemă. Vreau să întreb dacă dintre colegi doresc...

Nu.

În aceste condiții, încheiem dezbaterile cu câteva cuvinte pe care le așteptăm de la inițiator.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenția mea, foarte scurtă.

Domnule senator,

Nu erau cetățeni români, dar aveau România în suflet. Ilie Ilașcu, când a fost condamnat la moarte, a spus... ultimele cuvinte pe care le-a rostit au fost: „Vă iubesc, popor român!”

Nu am văzut și... Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa, este organismul care verifică constituționalitatea.

În rest, dacă ieșirea mea, poate justificat supărată, i-a supărat pe o parte dintre senatorii României, eu îmi cer scuze! Îmi doresc ca această lege să treacă. Asta-i tot ce-mi doresc în clipa de față!

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Stimați colegi, declar dezbaterile...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Tudor Barbu. Mai sunt...

Am să-i rog pe colegii care doresc să se înscrie la cuvânt să ridice mâna mai devreme. Facem lista, nu omit pe nimeni, toată lumea-i firesc să vorbească, de asta suntem aici, dar ne mai surprindeți, așa, uneori.

Domnule Barbu, vă rog.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am două întrebări. Una este retorică – adică nu aștept răspuns la ea – și una este pragmatică și domnul inițiator poate să mă ajute, ca să mă elucideze în a vota cum trebuie.

La momentul acelor triste evenimente, când Grupul Ilașcu a devenit ceea ce spunem astăzi în Parlament: „Grupul Ilașcu”, povestea cu războiul de acolo și arestarea, și condamnarea, grupul respectiv era format din cetățeni români sau cetățeni ai Republicii Moldova? Asta este întrebarea. Ca să mă lămuresc.

A doua, retorică: dacă există colegi senatori care... și mă folosesc de spusele extrem de înțelepte ale senatorului Ică Voinea, dacă sunt senatori care în mod intim au convingerea că votează ceva neconstituțional, dar o fac doar pentru presă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Numai o secundă.

Dacă există și alte înscrieri la cuvânt, vă rog, ca să putem încheia dezbaterile.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

## **Din sală:**

Nu merge.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba merge. Merge!

Verificați! Acum, verificați!

Nu merge.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Reluăm votul, nicio problemă, nicio problemă! Dar nu înțeleg de ce nu...

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Se dorește... Un lider de grup să aud. Se solicită listă de către liderii de grup!

71 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 11 abțineri. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010.

Inițiatorii?

Vă rog. Din acest punct de vedere, domnul Klárik László Attila. Microfonul 5.

Vă rog, păstrați liniște în sală.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Deoarece suntem în cazul unui raport suplimentar, nu o să abuzez de răbdarea dumneavoastră.

Această propunere legislativă dorește să corecteze o inechitate privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Mulțumesc celor două comisii raportoare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație publică, pentru opinia pozitivă exprimată și vă rog și pe dumneavoastră să susțineți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult.

Domnul Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, pe scurt.

## Mulțumim.

Apreciem că extinderea acestor prevederi doar pentru cabinetul primarului municipiului reședință de județ ar conduce la o discriminare față de alte municipii care nu sunt reședință de județ.

Față de cele prezentate, nu susținem prezentul proiect legislativ.

Mulțumesc. Comisia, domnul senator Frătean.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar comun de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiilor, care este de admitere.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Inițiatorul este? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Cristian Cosmin. Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Cristian Cosmin** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 50/1991...

Mai tare un pic, să vă audă sala. Senatorii sunt întotdeauna foarte atenți la ce spuneți.

...privind autorizarea lucrărilor de construcție prin introducerea noțiunii „construcții cu caracter militar” și crearea cadrului legislativ necesar desfășurării activității de autorizare în regim de urgență a lucrărilor de construcții de către instituțiile din apărare, ordine publică și siguranță națională.

În momentul de față există un grup de lucru, care lucrează. Punctul de vedere al acestui grup de lucru nu este finalizat.

Deci, în momentul de față, Guvernul României nu are un punct de vedere finalizat.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele desfășurate succesiv la 6, 20 și 27 octombrie 2015, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt...

Am văzut. L-am văzut! L-am văzut! Domnul senator Cotescu.

Urmează domnul senator Pașcan și dacă mai sunt și alți colegi îi rog să se înscrie.

Domnul senator Cotescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Toate țările civilizate țin la istoria lor și monumentele istorice reflectă o parte din această istorie. Periodic – și destul de des – vedem condamnări ale al-Qaeda pentru că distruge monumente istorice din Orient.

Aș vrea să spun că această lege... Propusă de cine? De Armată, în scopul de a grăbi anumite lucrări la imobile pe care le deține... Vrea, de fapt, să nu mai intre... ca autorizațiile de construire să nu mai intre și avizele să nu mai intre sub autoritatea Ministerului Culturii, respectiv a Comisiei pentru monumente istorice. Și se declară, spun că au caracter militar: monumente și ansambluri istorice, arheologice, artă, cultură și cele din zonele lor de protecție care, care... acum, nu știu dacă sunt în proprietate, dar, în orice caz, sunt în folosința Ministerului Apărării Naționale.

S-a plecat cu această idee de la niște reparații care trebuie făcute la Spitalul Militar Central, pentru care, nu știu din ce motive, nu au obținut autorizație de construire. Și atunci, propun..., propun ce? O lege! O lege care să scutească de la această autorizare.

Cred că este mult prea mult, cred că nu putem să..., oricât de buni specialiști ar fi la Ministerul Apărării Naționale, să le dăm girul să intervină pe monumente istorice.

De aceasta nici nu avem, n-avem încă o poziție a Guvernului, pentru că anumite ministere din Guvern țin mai mult decât altele la monumentele noastre istorice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Pașcan. Urmează domnul senator Tánczos Barna.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să informez că acest proiect legislativ a stat la Comisia pentru administrație vreo patru săptămâni, patru ședințe consecutive, în care am argumentat că e un imens abuz, o discriminare și un privilegiu pentru ministere în detrimentul cetățeanului de rând.

Aici se încearcă să se amestece două lucruri absolut distincte. Una înseamnă construcțiile noi, care se supun unor reglementări ale NATO – și în temeiul cărora România a semnat niște tratate și nu avem a comenta –, și alta înseamnă clădirile monument istoric aflate în proprietatea sau administrarea unor ministere – cum este și se face vorbire în proiect de Ministerul Apărării, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne etc. – care, prin acest act normativ, devin ceva mai presus de cetățeanul de rând, adică nu se mai supun acelorași reglementări, când este vorba de reabilitarea clădirilor monument istoric. Adică le fac după cum cred de cuviință, menționând că respectă normativele în vigoare, dar nu mai obțin autorizația de construcție, nu mai așteaptă avizele de la Ministerul Culturii și, mai apoi, nici nu pot fi controlate, în consecință. Ceea ce este absolut de neacceptat!

Eu felicit Guvernul și vreau să vă atenționez în acest sens, că Guvernul tocmai din acest motiv... pentru că, din punctul meu de vedere, este și un proiect legislativ neconstituțional, absolut discriminatoriu și abuziv, pune în inferioritate cetățeanul de rând.

S-a motivat, din partea celor care au venit în Comisia pentru administrație să susțină proiectul, că ministerul nu are bani pentru a promova toate studiile pe care le impune legislația în vigoare privind protejarea patrimoniului cultural, că nu are timp să aștepte după nu știu câte avize, că se prăbușesc clădirile. Dar ce vină are cetățeanul de rând, care nu este ocolit de aceste proceduri, care trebuie să plătească sumele respective fără niciun fel de problemă?! Deci, dacă noi impunem legi discriminatorii și prin care-i privilegiem pe potentați, în cazul de față, ministerele, atunci hai acest principiu să-l aplicăm în toate situațiile!

Și cetățeanul devine persoană de rangul doi, și toate instituțiile statului au un alt rang! Este inadmisibil! Și eu vă rog – și pe colegii care reprezentați majoritatea parlamentară – să judecați cu dreaptă măsură și echitabil un proiect legislativ absolut discriminatoriu și abuziv.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Într-adevăr, proiectul reprezintă...

reprezintă o chestiune extrem de importantă.

Am depășit deja, cu două minute, timpul.

Vă propun să fiți de acord să suspendăm dezbaterile, să le continuăm mâine. Este înscris la cuvânt domnul Tánczos Barna pentru mâine-dimineață, la 10.00. Cu dumneavoastră începem.

Domnule Atanasiu, aveați o altă propunere? Nu.

Este 18.02, declar închisă ședința Senatului de astăzi. Continuăm mâine, la ora 10.00.

Aș vrea, stimați colegi, să fiți prezenți cât mai mulți.

Este ora 18.15.

Stimați colegi, începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

O să-i dau cuvântul doamnei senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD, pentru a adresa întrebarea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Marius Nica, ministrul fondurilor europene.

## Stimate domnule ministru,

În ciuda faptului că procentajul sumelor atrase de către programele cu finanțare europeană a crescut spectaculos față de guvernarea precedentă, încă ne aflăm departe de ținta asumată, și anume de 100%.

În acest context, v-aș ruga să ne precizați dacă există o analiză fundamentată, realizată de specialiști ai ministerului pe care îl conduceți cu privire la cauzele care împiedică o mai bună absorbție a fondurilor europene nerambursabile. În cazul unui răspuns afirmativ, v-aș ruga să ne comunicați care sunt aceste cauze, cu prioritate cele care țin de cadrul legislativ.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

În continuare, are cuvântul doamna senator Steliana Miron, Grupul parlamentar al PNL, pentru a adresa o interpelare.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru,

România este țara improvizațiilor și a legilor formale. Ceea ce s-a întâmplat în București la Clubul „Colectiv” nu este un caz izolat, este, pur și simplu, o realitate care se poate întâmpla oricând și oriunde, în orice oraș al țării noastre.

Poate că numai Dumnezeu sau credința poporului nostru face ca să nu avem tragedii în fiecare zi. Dacă autoritățile publice ar aplica legile existente, România s-ar bloca. Țara noastră nu funcționează altfel. Sunt școli fără avize, sunt spitale fără avize, sunt instituții publice fără avize.

Dar trebuie să facem ceva! Trebuie să pornim de la realitatea de azi a României. Nu putem face legi care se pot aplica doar discreționar, mai ales pentru neprieteni, fie ei adversari politici sau economici. Incompetența autorităților se va acoperi astăzi de o fermitate excesivă, de un exces de zel în interpretarea și aplicarea legilor, cu consecințe extrem de grave în mediul economic.

Domnule prim-ministru, România, astăzi, funcționează doar în statistici. Realitatea o vedem zi de zi pe stradă, în locuri publice. Nu prea se potrivește cu statistica.

Domnule prim-ministru, România este astăzi în avarie! Această dramă națională trebuie azi să ne trezească la realitate. Altfel, vom deveni doar statistici pentru alții! Vă mulțumesc.

În continuare, are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Nefericitul eveniment din Club „Colectiv” a impresionat o lume întreagă prin amploarea tragediei. Printre miile de

români solidari, care vor să ajute victimele și familiile acestora, se numără și cetățeni din județul Vaslui, interesați să doneze sânge.

În județul Vaslui însă există un singur centru de transfuzie sanguină județean, la Bârlad. În reședința de județ a existat doar un punct de recoltare sânge, care era deservit de angajații centrului de recoltare de la Bârlad, în cadrul unui program de două zile pe săptămână. Astfel, în situații de acest gen, și nu numai, cetățenii interesați sau obligați să doneze sânge din cauza unor evenimente nedorite din familie trebuie să se deplaseze la Bârlad.

Pe de altă parte, Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind dreptul donatorilor de sânge de a primi la fiecare donare o alocație de hrană sub forma tichetelor de masă definesc donatorul de sânge și legalizează dreptul acestuia de a primi, pentru fiecare donare de sânge, o alocație de hrană sub forma a 7 tichete de masă pentru produse alimentare.

În condițiile în care distanța cea mai mare, de la prima comună de la intrarea în județ și până în municipiul Bârlad, este de aproximativ 100 de kilometri, iar transportul nu este decontat, nici persoanele interesate nu pot merge la centrul de transfuzie, întrucât costurile cu transportul dus-întors reprezintă aproximativ jumătate din valoarea tichetelor de masă.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru: care este cauza desființării Punctului de transfuzii sanguine din municipiul Vaslui, dacă și când se va înființa un asemenea centru de salvare vieți omenești atât în municipiul Vaslui, cât și în alte orașe ale țării, unde există aceeași situație, astfel încât, în caz de nevoie, să se poată interveni cât mai repede? Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

În continuare, are cuvântul doamna senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului Sorin Câmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice.

Stimate domnule ministru,

Catastrofele sunt rezultatul unui șir lung de erori.

Vorbeați la începutul acestui an școlar despre proiecte care să aducă normalitatea la ordinea zilei în instituțiile de învățământ cu probleme.

Vă rog respectuos să-mi oferiți cifre concrete cu privire la stadiul în care se află actualmente cele peste 2.500 de unități școlare ce au început anul școlar fără autorizație de funcționare. Care sunt sumele ce trebuie alocate, cât din necesar a fost deja alocat, la câte școli au început lucrările, câte școli vor beneficia de suport până la încheierea acestui an școlar și câte școli vor începe, din previziunile disponibile la acest moment, anul școlar 2016–2017 fără autorizație de funcționare? În același timp, vă rog să-mi spuneți cine răspunde în cazul în care – Doamne ferește! – la una dintre aceste școli va avea loc o tragedie.

Erorile trebuie remediate înainte de a se ajunge la catastrofe! Trebuie să învățăm să prevenim, și nu să reacționăm doar după ce s-a întâmplat o tragedie! Solicit răspuns în scris.

În continuare, are cuvântul domnul senator Marcel Bujor, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Reabilitarea infrastructurii medicinii școlare”.

Stimate domnule ministru,

Medicina școlară reglementează ansamblul activităților de medicină preventivă și curativă care se desfășoară în toate unitățile de învățământ de stat.

Infrastructura medicinii școlare se situează mult sub standardele europene, iar lipsa investițiilor a condus la un proces continuu de deteriorare a acesteia.

O mare parte dintre instituțiile de învățământ din județul Bacău se confruntă cu lipsa de personal medical specializat și, din punct de vedere logistic, cabinetele medicale școlare nu sunt dotate corespunzător. Cabinetele medicale școlare au nevoie acută de investiții în contextul în care mobilierul, aparatura medicală sunt învechite și medicamentele esențiale lipsesc cu desăvârșire.

Având în vedere necesitatea revitalizării medicinii școlare, vă întreb, domnule ministru:

1. Care sunt fondurile alocate medicinii școlare pentru

anul 2015?

2. Câți medici și asistenți medicali deservesc rețelele de

medicină școlară la nivelul întregii țări?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Domnule președinte, am și o interpelare, vă rog.

## Vă rog.

Interpelarea este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, Ministerul Sănătății.

Obiectul interpelării: „Proiectul băncilor regionale de țesuturi și celule umane”.

Stimate domnule ministru,

Banca de organe, țesuturi și celule reprezintă o unitate specializată a unui spital sau instituție medicală, care desfășoară activități de prelucrare, conservare, stocare și distribuție a organelor, țesuturilor și celulelor umane.

În România situația băncilor de țesuturi și celule umane este foarte precară în dezvoltarea terapiei de regenerare, necesară pacienților aflați în stare gravă, cu arsuri adânci și întinse la nivelul pielii.

Proiectul băncilor regionale de țesuturi și celule umane prevedea înființarea a patru bănci de țesuturi – la Iași, Târgu-Mureș, București și Timișoara –, costul total ridicându-se la peste 3 milioane de euro, sumă alocată din fondurile Ministerului Finanțelor Publice, în contextul în care România a pierdut finanțarea inițială din fonduri PHARE.

În prezent, Spitalul Clinic Colentina și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București pot desfășura activitatea de bancă de țesuturi și de utilizare

de piele, dar nu mai mult de 2 ani calendaristici de la intrarea în vigoare a ordinului Ministerului Sănătății, cu îndeplinirea angajamentelor asumate.

Având în vedere necesitatea acută a existenței băncilor de țesuturi și celule în vederea dezvoltării terapiei de regenerare, perfecționării și armonizării sistemului sanitar, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați care este stadiul Proiectului băncilor regionale de țesuturi și celule umane. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

În continuare, domnul senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Domnilor secretari,

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea de astăzi, 2 noiembrie 2015, este adresată domnului Victor Viorel Ponta și are ca obiect „Polul sărăciei din România”.

Domnule prim-ministru,

Cu regret, trebuie să vă reamintesc realitatea tristă a județului Botoșani, unde se află polul sărăciei din România.

Deși salariul din județ reprezintă 75% din media salariului pe țară, doar 10% din populația activă are un loc de muncă. În Botoșani se produce cel mai puțin din toată țara!

A căuta un loc de muncă reprezintă o aventură. De ce? Simplu: la o populație totală de peste 410.000 de locuitori, populația ocupată este de circa 146.000 de persoane, din care 51 de persoane lucrează cu contract de muncă, restul sunt ocupați în agricultura de subzistență.

Până și magazinele de haine au vânzări doar în lunile august și decembrie, când vin acasă botoșănenii plecați la lucru în străinătate.

Conform datelor de la Registrul Comerțului, cei mai mari 15 angajatori din județ au în total 6.814 salariați, însă niciunul nu poate oferi mai mult de 1.000 de locuri de muncă.

Acum 16 ani, județul Botoșani a fost propice afacerilor în confecții, astăzi nu mai putem spune același lucru. Infrastructura deficitară este unul din motivele pentru care investitorii străini nu vor să ajungă în această parte a țării.

Se impune, mai mult ca niciodată, ca Moldova să fie legată de Ardeal printr-o autostradă! Spun asta dată fiind și prezența domnului ministru secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, pe care îl văd în sală.

Economia județului este concentrată, în principal, în localitatea de reședință a județului, astfel, din primii 10 angajatori, 9 se află în orașul Botoșani și unul în orașul Dorohoi.

Județul Botoșani are cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor din România, 4.022 de euro (estimări Comisia Națională de Prognoză, anul 2015).

Salariul mediu lunar net este de 1.359 de lei, fiind la coada clasamentului pe țară, alături de celelalte județe – de unde credeți? – din Moldova: Vrancea, Neamț și Vaslui.

În continuare, are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ponta. Obiectul interpelării: „Dispariția medicamentelor ieftine lasă pacienții din spitale fără tratamente”.

La numai trei luni de la ieftinirea cu 60% a medicamentelor, multe dintre tratamente au dispărut efectiv de pe piață. Marile firme de producție au renunțat la ele. Motivul? Este unul economic, la prima vedere, imposibilitatea de a-și recupera costurile din cauza prețului mic impus de prevederile Ministerului Sănătății. În spitale situația este critică, stocurile de medicamente vitale au dispărut, iar conducerile sunt în imposibilitatea de a le înlocui.

Ieftinirea medicamentelor a dus la situația paradoxală prin care zeci de tratamente cu preț mic lipsesc din spitale și farmacii pentru că nu mai există pe piață. Uneori e vorba despre tratamente vitale. Dacă este un singur produs, până la înregistrarea altora, trebuie găsite alte soluții terapeutice și nu întotdeauna există posibilitatea de a se înlocui cu aceeași eficacitate. Prinși la mijloc, pacienții ajung să umble după medicamente zile în șir. Mai mult, aceștia acuză faptul că în farmacii sunt, de fapt, obligați să plătească mai mult pentru rețetele compensate decât o făceau înainte de ieftinirea medicamentelor. Până acum, medicii au întocmit o listă neoficială cu 75 de medicamente de care au nevoie urgentă în diverse spitale din țară. Digoxinul, prednisonul, fenobarbitalul injectabil, algocalminul injectabil sau morfina sunt doar câteva dintre acestea.

Domnule prim-ministru,

Se dovedește încă o dată că drumul spre iad este pavat cu intenții bune. Reducerea forțată a prețului la medicamente a generat o situație critică. În loc să fie benefică pentru pacienții români, are un efect exact contrar.

Dar, domnule prim-ministru, este vorba de o eroare, un interes mascat al importatorilor sau alte interese?

Este absolut necesară o intervenție de urgență, prin legislație, pentru a stopa criza medicamentelor, criză care are multe semne de întrebare în spate. Și rog ca dumneavoastră, împreună cu instituțiile abilitate ale statului, să clarificați aceste semne de întrebare cât mai urgent posibil, deoarece am încredere că și dumneavoastră doriți acest lucru.

Două întrebări, vă rog.

Vă mulțumesc mult.

Întrebare adresată domnului ministru al culturii, Ioan Vulpescu.

Obiectul întrebării: „Salvarea Filarmonicii «Moldova» – o instituție-simbol a României”.

Domnule ministru,

Filarmonica „Moldova” din Iași a ajuns aproape o ruină. Orchestra nu mai poate ține concerte în cele două săli de spectacole, întrucât există pericol de prăbușire, dar face repetiții în continuare acolo. Zilele trecute, conducerea instituției a apelat la o soluție disperată: vrea să folosească sala de spectacole de la Colegiul „Octav Băncilă” pentru susținerea de manifestări artistice. Este de neacceptat ca una din cele mai mari și importante instituții de cultură din România să ajungă să-și țină manifestările prin săli de spectacole improprii.

Din cele trei corpuri care compun Filarmonica, doar unul singur (Casa „Balș”) a fost refăcut în totalitate. În unul dintre corpuri toate sălile de spectacole sunt închise publicului din cauza riscului de prăbușire a clădirii. Cel de-al treilea corp este renovat doar pe jumătate și dat în folosință, în timp ce cealaltă jumătate a clădirii este, la rândul ei, în pericol de a se dărâma, potrivit autorităților. Ultimele lucrări datează din anii care au urmat cutremurului din 1977. Pentru renovare ar fi necesare cel puțin 5 milioane de euro, o sumă mare, într-adevăr, în criza actuală.

Domnule ministru, totuși, care sunt soluțiile concrete pentru a rezolva această problemă, referitor la o instituție foarte importantă a Moldovei și a României?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Mai am o întrebare, mult mai scurtă. Vă rog frumos să mi-o acceptați.

Da.

Adresată domnului Nicolae Bănicioiu, Ministerul Sănătății. Obiectul întrebării: „Aparatură antică pentru tratarea pietrelor la rinichi”.

Bolnavii cu piatră la rinichi din Moldova sunt tratați cu un aparat vechi de 23 de ani, care se strică frecvent și care funcționează cu ajutorul unor piese improvizate.

Un dispozitiv nou costă jumătate de milion de euro, prea mult pentru bugetul Spitalului „Parhon” din Iași. Lunar, pacienți din toate zonele Moldovei străbat zeci de kilometri, sute chiar, pentru a veni la singurul echipament din Iași care sfărâmă piatra la rinichi, în termeni populari. Dispozitivul este folosit în unitate din 1992 și, din cauza uzurii, ar fi trebuit, de trei ani, să fie casat.

Domnule ministru – o problemă foarte importantă pentru a elimina durerile groaznice ale pacienților din Moldova –, vă rog să transmiteți în scris cum veți rezolva această problemă cât mai urgent posibil.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze dacă am luat din timpul dumneavoastră mai mult.

În continuare are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Obiectul și motivarea întrebării: „Lucrările de împădurire în compensație pentru defrișările de la Ciric sunt reale sau apar doar scriptic în procese-verbale?”.

## Doamnă ministru,

Vă mulțumim pentru răspunsul detaliat din 12 octombrie 2015 privind împăduririle în compensație pentru defrișările de la Ciric.

Conform celor transmise, rezultă că există un contract pentru împădurire semnat, în august 2014, de primarul suspendat Gheorghe Nichita cu firma Zooprod SRL, pentru o durată de 6 luni. Știm că valoarea contractului a fost de 474.082 de lei, însă nu este clar de ce s-a mai încheiat un act adițional în mai 2015 pentru întreținerea plantațiilor, în contextul în care nu se cunoaște valoarea actului adițional, dar și motivul pentru care întreținerea plantațiilor nu a făcut parte integrantă din contractul inițial.

De asemenea, în februarie 2015, prin răspunsul oferit la o întrebare privind același subiect, spuneați că se vor face verificări la fața locului și se vor lua măsurile legale. Din documentul primit recent nu rezultă că aceste verificări au mai fost făcute, ci faptul că documentarea ministerului se bazează doar pe procesele-verbale puse de verificat, adică puse la dispoziție de primarul Iașiului. Mai mult, nu reiese dacă împădurirea a avut loc, ci numai pregătirea terenului și mobilizarea solului, așa cum scrie în procesul-verbal din 30.03.2015, respectiv în cel din 15 iulie 2015. Între timp, pe 5 octombrie 2015, s-a întrunit o comisie de verificare, dar constatările se pare că nu au fost încă formulate.

În aceste condiții, vă rugăm să acceptați următoarele întrebări:

– Câți puieți, pe fiecare specie, au fost plantați pe cele aproape 40 de hectare prevăzute în contract pe bani europeni? Câți au rezistat și câți au fost înlocuiți pe perioada verii, dacă au avut loc împăduriri în primăvara anului 2015, așa cum era prevăzut în contract și ar fi trebuit consemnat în procesul-verbal din martie?

– Cine se ocupă, de fapt, de întreținerea plantațiilor: firma Zooprod, conform contractului și actului adițional, sau Ocolul silvic, conform declarațiilor primarului interimar Chirica, din septembrie 2015?

În continuare, are cuvântul domnul senator Iulian Cristache, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului Ioan Vulpescu, ministrul culturii.

Obiectul interpelării: „Situația Palatului Culturii, cunoscut sub numele Casa de Cultură «Tudor Mușatescu», din Câmpulung Muscel, județul Argeș”.

Domnule ministru,

În urma întrebării mele, transmisă Ministerului Culturii cu adresa nr. 898 din 25.06.2015, mă văd nevoit a vă transmite nemulțumirea mea și a cetățenilor municipiului Câmpulung Muscel, pe care-i reprezint, față de răspunsul pe care l-ați dat.

Vă solicit respectuos să precizați următoarele:

– Cum s-a depășit termenul de execuție de la 19 luni la 13 ani?

– Cum nu găsiți niciun responsabil pentru executarea defectuoasă a acestor lucrări?

– Cum s-a ajuns la dezastrul existent, când s-au cheltuit 32 de miliarde de lei vechi, față de 16 miliarde de lei vechi, câte erau prevăzute?

Înțelegem comportamentul administrației locale vizavi de preluarea imobilului în starea actuală, pentru că nu le oferiți nicio garanție că veți continua lucrările și că le veți finaliza.

Domnule ministru, în urma discuțiilor pe care le-am avut în comunitatea locală, aceștia, cetățenii, nu văd decât o singură soluție: de a vă chema în instanță și de a vă cere efectuarea de lucrări – și finalizarea lor – la Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” din Câmpulung.

Vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde mai prompt problemelor ridicate de comunitatea locală. Oamenii sunt foarte nemulțumiți, pentru că la adresa nr. 5.898 din 25.06.2015 ați răspuns în termen de patru luni de zile.

Cetățenii orașului Câmpulung vor să afle adevărul, vor să primească răspunsuri corecte, la obiect și la timp, și, mai mult, numirea celor care au contribuit la dezastrul în care se află această clădire.

Menționez că dosarul pe rol cu nr. 5.465/3/2015, de la Tribunalul Municipiului București, nu face referire la Palatul Culturii din Câmpulung, Argeș.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Ministerul Transporturilor, reprezentat prin domnul secretar de stat Ion Stanciu, are de dat două răspunsuri orale pentru doi senatori, a căror lipsă din sală... pentru a căror lipsă din sală îmi cer eu scuze, domnul Dragoș Luchian, respectiv Viorel Grigoraș.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ion Aurel Stanciu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La interpelarea domnului senator Viorel Grigoraș, înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul în data de 22 octombrie, nr. 9274/DRP.

Prima întrebare: care este modalitatea de colaborare publică între Comisia Europeană și Ministerul Transporturilor, respectiv între ministerul coordonat și Comisia Parlamentului European pe Transporturi și Turism?

Ministerul Transporturilor este preocupat permanent de dezvoltarea transporturilor și infrastructurii de transport din România și, în acest context, a fost finalizat Masterplanul general de transport, care a fost discutat și agreat cu Comisia Europeană.

Experții din cadrul Ministerului Transporturilor au participat la întâlniri tehnice pentru justificarea intervențiilor, listelor de proiecte pentru fiecare mod de transport, precum și ierarhizarea proiectelor și strategia de implementare a documentului strategic. Informarea și participarea la ședințele de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene au fost continue, astfel încât Comisia Europeană a declarat că Masterplanul general de transport a atins maturitatea necesară pentru aprobarea Programului Operațional Infrastructură Mare, nemaiavând niciun comentariu asupra documentului strategic.

Referitor la relațiile de colaborare cu Parlamentul European, Comisia Europeană și alte instituții europene, Ministerul Transporturilor reprezintă interesele României în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, în conformitate cu legislația Uniunii Europene și cea națională în vigoare.

Relația cu membrii români ai Parlamentului European, europarlamentarii români, este funcțională, dialogul este activ, prin intermediul MAE și al reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, privind dosarele

Vă rog.

Prima întrebare: care sunt motivele reale pentru care nu a fost demarată execuția lucrărilor la varianta de ocolire a municipiului Bacău?

Informăm că în data de 1 aprilie 2015 a fost semnat contractul de lucrări „Construcția variantei de ocolire Bacău”. Autorizația de construire a fost emisă de Ministerul Transporturilor în 15 iulie și, în data de 24.09.2015, s-a comunicat data ordinului de începere a lucrărilor.

A fost notificat antreprenorul general, în data de 22 octombrie, privind suspendarea lucrărilor, conform prevederilor contractuale. Deci nu s-a ținut de prevederile contractuale, nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale. Această măsură s-a datorat acestui fapt; el nu s-a mobilizat corespunzător și, conform prevederilor contractuale, până la momentul predării amplasamentului, acesta nu a avut posibilitatea să execute lucrări semnificative până la sfârșitul anului în curs. Se va relua procedura.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 195/10.XI.2015

Întrebarea nr. 2. Este vorba, la fel, de calendarul execuției lucrărilor.

Compania Națională – CNADNR – face toate eforturile necesare pentru a urmări mobilizarea corespunzătoare a antreprenorului.

Conform prevederilor contractuale, antreprenorul, în termen de 28 de zile de la ordinul de începere – în cazul de față, suspendarea –, trebuie să transmită un program de execuție a lucrărilor.

În consecință, data efectivă de începere a lucrărilor este dependentă de mobilizarea antreprenorului general, conform contractului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim și noi.

Au mai depus întrebări în scris următorii parlamentari:

– din Grupul parlamentar al PSD, senatorii: Florian Bodog, Alexandru Cordoș, Gabriel Mutu, Marius Isăilă și Gheorghe Saghian;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, senatorii: Alexandru Pereș, Nelu Tătaru, Valeriu Todirașcu, Dan Marian, Alin Tișe, Găvrilă Ghilea, Traian Igaș;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnul senator Eugen Durbacă;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Biró Rozalia;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupuri parlamentare, domnul senator Valer Marian.

De asemenea, au mai depus interpelări în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori: Neagu Mihai, Ioan Chelaru, Haralambie Vochițoiu, Alexandru Cordoș, Ovidiu Marius Isăilă, Gabriel Mutu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Alin Tișe, Nelu Tătaru, Găvrilă Ghilea, Traian Igaș și Gheorghe Flutur;

– din partea Grupului liberal-conservator, domnul senator Eugen Durbacă;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupuri parlamentare, domnul senator Valer Marian.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Bogdan Tohăneanu, i-a răspuns domnului senator Valer Marian.

Ministerul Finanțelor Publice, domnul secretar de stat György Attila, i-a răspuns domnului senator Marius Nicoară.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a solicitat amânarea răspunsurilor pentru domnul senator Florea Voinea și pentru doamna senator Doina Anca Tudor.

Ministerul Finanțelor Publice, prin secretarul de stat György Attila, i-a răspuns domnului Valer Marian.

Ministerul Finanțelor Publice a solicitat amânare pentru răspunsul către domnul senator Florea Voinea.

Cu acestea, lucrările ședinței de astăzi au luat sfârșit.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815278]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 195/10.XI.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei