Paul Ghiþiu

Vãcaru, pardon, scuzaþi! Ce sã fac dacã sunteþi în acelaºi car?

Domnule, legea n-are nimic de-a face cu protecþia limbii, pentru cã, dacã noi începem acum sã discutãm aici despre ansamblurile folclorice sau interpreþii folclorici sau mai puþin folclorici care se duc la festivaluri strãine ºi sã le impunem de acasã ºi, eventual, sã trimitem ºi o echipã de securiºti care sã-i verifice dacã vor cânta în limba românã... Dacã noi ne gândim acum, în anul 2000, sã dãm un decret, o lege prin care sã-i obligãm pe cei care au afaceri, pe cei care au firme sã-ºi punã numele firmei numai în limba românã... este afacerea lor, este proprietatea lor. Noi parcã discutãm despre ocrotirea ºi garantarea proprietãþii. Deci, dacã noi, acum, în anul 2000, ne gândim sã facem tot felul de astfel de lucruri, uitãm ceva. Oameni buni, limba nu se apãrã... limba unui popor, a unei naþiuni nu se apãrã cu legi ºi decrete.