Gheorghe Firczak

„Valea Jiului are viitor!”

Sâmbătă, 27 iunie 2009, Blocul Național Sindical, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului și Compania Națională a Huilei Petroșani ne-a invitat la o dezbatere publică privind perspectivele Văii Jiului. Au răspuns invitației guvernanți, parlamentari, primari, lideri de sindicat, oameni de afaceri și, nu în ultimul rând, presa. Din păcate, nu toți care ar putea contribui la validarea acestei inițiative generoase au fost prezenți.

Astăzi, Valea Jiului se prezintă ca o zonă care are nevoie de structuri profunde ce trebuie să determine valorificarea potențialului acesteia. Valea Jiului este astăzi strict dependentă de minerit. Această realitate a fost ilustrată de două prezentări.

Prima îi aparține domnului Zoltan Lacatas, liderul LSMVJ. „Din informațiile pe care le deținem”, spune Domnia Sa, „în Valea Jiului, forța de muncă ocupată se ridică la aproximativ 68.000 de angajați. Dintre aceștia, peste 10.000 sunt angajați în cadrul CNH, la subunitățile componente acestui agent economic.

De asemenea, mai mult de o treime din numărul total al forței de muncă ocupate lucrează în cadrul unor agenți economici privați a căror activitate este direct legată de CNH, fiind vorba despre furnizori de produse și servicii către companie. Dacă mai socotim aici și faptul că, în cea mai mare parte, restul forței de muncă ocupate din Valea Jiului lucrează în domeniul administrației, educației, sănătății, cercetării etc., este lesne de observat faptul că, în ansamblu, mai bine de două treimi din totalul forței de muncă ocupate gravitează în jurul activității principale, care este mineritul. Este evident și faptul că principala resursă de constituire a veniturilor la bugetele locale ale administrațiilor publice din orașele și municipiile Văii Jiului este strâns corelată de impozitele pe salariile angajaților, în principal ale minerilor. În aceste condiții, responsabilitatea noastră față de întreaga Vale a Jiului, nu doar față de probleme strict legate de sectorul minier, este pe deplin justificată, așa cum la fel de justificată este îngrijorarea noastră față de viitorul acestei zone.

În acest sens, vă semnalăm doar câteva din problemele sociale și de infrastructură cu care se confruntă cele șase localități ale Văii Jiului.

## Sistemul de termoficare

În prezent, trei orașe – Petrila, Aninoasa, Uricani – au fost debranșate total de la sistemul centralizat de termoficare, fie din cauza incapacității de plată a serviciilor de încălzire de către populație și agenții economici, fie din cauza ineficienței economice a vechilor centrale termice, fie din rațiuni ce țin de factorul de poluare al acestora, mult peste normele permise de UE. Sistemul de producție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat în aceste orașe s-a prăbușit.

Oamenii sunt nevoiți să se încălzească folosind surse proprii, în general prin intermediul unor aparate electrice sau, în cel mai fericit caz, al unor centrale de apartament pe gaz. Situația nu este mai strălucită nici în cazul celor trei municipii ale Văii Jiului – Petroșani, Vulcan, Lupeni –, datoriile firmelor distribuitoare de energie către Termocentrala de la Paroșeni fiind uriașe. Credem că se impune o analiză serioasă în acest domeniu, pentru că este cel puțin paradoxal ca într-o regiune unde principala ocupație a oamenilor este legată de producția de energie, aceștia să fie puși în situația de a îngheța de frig în locuințe.